50,442 matches
-
Cronicar Protejarea limbii române Presa cotidiană a reprodus, nu demult, dezbaterile din Senat pe tema unui proiect de lege referitor la protecția limbii române. (Cronicarului i se pare, în paranteză fie zis, că infinitivul lung - protejarea - ar fi mai energic și mai potrivit în context). Proiectul este propus de dl George
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15848_a_17173]
-
culturală de la noi pare să fi amorțit complet, orice ai face, orice ai spune. Nemoianu provoacă, încearcă să stîrnească polemici pe marginea unor probleme de mare interes. Știe cum să depășească tot timpul "țarcul" culturii, să facă dintr-o simplă dezbatere culturală o discuție cu date și răspunsuri concrete. Am inventariat numeroase astfel de mingi ridicate la fileul intelectualului român care, din cîte știu, au cam rămas fără răspuns. în cele ce urmează voi încerca să schițez cîteva caracteristici ale "durității
În așteptarea dezbaterilor by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15884_a_17209]
-
despre un anumit tip de discurs provocator, "americănesc", în al doilea caz duritatea se transformă în răutăți mai puțin explicabile. O temă extraordinară adusă în discuție de Virgil Nemoianu a fost problema canonului. Din păcate, a propus prea devreme această dezbatere. Intelectualul român abia începea să se dezmeticească să-și autentifice discursul și Nemoianu punea pe masă una dintre cele mai complexe probleme ale secolului. Așadar, în septembrie 1990, în România literară, apărea un articol cu o greutate care nici pînă
În așteptarea dezbaterilor by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15884_a_17209]
-
accidental, a fost... femeie, în viziunea multor critici; în orice caz, așa se predă în școli. Ultima ofensivă este și cea mai îndepărtată de noi. însă ipoteza lui Virgil Nemoianu, deși poate părea excentrică, mi se pare o temă de dezbatere excelentă. Este vorba despre etnia romilor, mult mai mare decît arată ultimul recensămînt. Aceste milioane de oameni nu pot exista într-o comunitate, fără să aibă, mai de vreme sau mai tîrziu, un impact asupra canonului central. în '90 semnele
În așteptarea dezbaterilor by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15884_a_17209]
-
nu-i dă nici o importanță culturală. Rămîne să mai așteptăm și să mai vedem. Nemoianu își încheie studiul cu următoarea considerație: "Obiectivul principal al considerațiilor de mai sus a fost de a sugera proporțiile vaste și implicațiile adînci ale unei dezbateri care pornește de la umila "programă analitică", pentru ca apoi, mai iute decît ne-am aștepta, să ajungă sub semnul întrebării chiar identitățile și temeiurile existențiale ale unei întregi comunități, în America, în Vest în general, în România, sau oriunde s-ar
În așteptarea dezbaterilor by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15884_a_17209]
-
programă analitică", pentru ca apoi, mai iute decît ne-am aștepta, să ajungă sub semnul întrebării chiar identitățile și temeiurile existențiale ale unei întregi comunități, în America, în Vest în general, în România, sau oriunde s-ar pune ea în mișcare". Dezbaterea pe care o spera Nemoianu avea să înceapă după șase ani, abia cînd a început să se pună serios problema reformei în învățămînt. Mobilitatea extraordinară a acestui om de cultură este fermecătoare în interviuri. Mi-au reținut atenția nu atît
În așteptarea dezbaterilor by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15884_a_17209]
-
de tonele de maculatură academică, de cultură moartă din start, subvenționată în fel și chip. Am ales dintr-un volum de peste cinci sute de pagini, doar un studiu și un interviu. De fapt, întreaga carte conține nenumărate subiecte pentru viitoare dezbateri. Faptul că multe dintre ele nu au avut loc dovedește că textele lui Nemoianu nu și-au găsit încă un teren propice în România. Virgil Nemoianu, Tradiție și libertate, Editura Curtea Veche, București, 2001, 536p., f.p.
În așteptarea dezbaterilor by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15884_a_17209]
-
întîrziere de criza survenită. Știam, am și scris despre asta, că M.E.C. a limitat la trei manualele de clasa a XI-a, deși n-a fost nici un concurs, ci doar o aprobare care viza compatibilitatea manualelor cu programa. O adevărată dezbatere a lipsit, după cît se pare. Doamna Andronescu și-a impus punctul de vedere, sprijinită și de dl Năstase, care, grijuliu cu banul public, ca orice prim-ministru, n-a fost informat că manualele de liceu sînt tipărite din bani
Toamna se numără manualele by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15880_a_17205]
-
asemenea, Scena organizează frecvent mese rotunde cu teme și probleme actuale, presante și variate, cu opinii diferite și chiar polemici: școala de teatru, stagiunea, premiile din breaslă, prostul gust, schimbul de mîine ar fi doar cîteva exemple. Multe din ideile dezbaterilor mi se par nu doar acute și pregnante, formulate transparent sau cu tîlc. Mi se pare că formează o oglindă pentru imaginea fenomenului din România. Teatrul azi merge pe altă direcție. Publică dosare, unele inedite în jurul unor curente sau mari
Vocile specialiștilor by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15891_a_17216]
-
Mai era și ideea despre evreul căruțaș iar, în Maramureș și Bucovina, despre evreii agricultori și ciobani, atestată, aceasta din urmă, de statistici și recensăminte. Capitolul (secțiunea) din carte despre portretul moral și intelectual al evreului aduce, la început, în dezbatere evreul inteligent și viclean, cînd inteligența era socotită primejdioasă. Pentru că această inteligență, înnăscută sau dobîndită, naște, invariabil, viclenie. Și se citează, în sprijin, destule exemple, din care nu lipsește și aprecierea lui Cioran din 1936 (Schimbarea la față a României
Prejudecăți antisemite by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15937_a_17262]
-
autorul, nu sînt doar simple ticuri verbale; în spatele lor zac "secole de clișee mentale". Iar modelul bunului evreu este lămuritor edificat de expresia jignitoare: Dacă toți evreii ar fi ca tine!". Penultimul capitol comentînd "portretul mitic și magic" ia în dezbatere elemente de teologie judaică și creștină, relevîndu-se, de pildă, că demonizarea evreului a început cu primele texte creștine și, mai ales, cu Evanghelia după Ioan în care Isus îi consideră "fii ai lui Satan" dar și perspective mito-folclorice tot despre
Prejudecăți antisemite by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15937_a_17262]
-
sa fusese totuși membru supleant al CC al PCR și făcuse din România literară în puținul timp în care a condus-o, o slujitoare prea plecată a regimului. Despre realismul-socialist a revorbit, înainte de Ceaușescu, revista d-lui Breban, într-o dezbatere pe tema trecutului în care temerile scriitorilor cu privire la răposatul curent literar de inspirație sovietică erau calmate cu argumentul că nimic nu trebuie respins global, că erau și lucruri bune în realismul-socialist. Lăsîndu-l pe dl Breban în plata propriei conștiințe, aș
Scriitorul român față cu reacțiunea comunistă by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15959_a_17284]
-
teatrelor municipale, dar că va număra spectatorii și fiecare leu ca să vadă dacă efortul autorității a dat rezultate?). Semnalez eseul d-lui Nemoianu în speranța că vom putea organiza cît de curînd - România literară e gata s-o facă - o dezbatere pe tema repudierii esteticului, din rațiuni politice sau doar utilitare, și a consecințelor pe care această "ură", cum o numește autorul eseului, a avut-o asupra criticii și istoriei literare din secolul XX.
Estetismul, inamicul public numărul unu by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15929_a_17254]
-
Israel, un membru al Centrului PEN catalan și unul al Centrului PEN maghiar din România. Din partea conducerii PEN-Clubului Internațional au venit doi vicepreședinți, englezul Francis King și francezul Alexandre Blokh, precum și secretarul general, suedezul Terry Carlbom. Avîndu-se în vedere tematica dezbaterii, a fost invitat și un reprezentant al Consiliului Europei, directorul departamentului Itinerarii Culturale Europene, Michel Thomas Penette. Ca proaspătă membră a acestei organizații, am asistat pentru prima oară la o conferință internațională a ei și am fost impresionată de calitatea
PEN-Cluburile Europene - Argumente ale unei Europe Unite by Adriana Bittel () [Corola-journal/Journalistic/15961_a_17286]
-
închisori, nici probleme cu cenzura și e sprijinit atît de Ministerul Culturii cît și de alte instituții, își folosește resursele într-o intensă activitate pentru propagarea literaturii, inclusiv prin editarea de cărți și reviste, ceea ce ne-a lăsat visători...). Prima dezbatere a simpozionului, moderată de Nicolae Manolescu, a încercat să răspundă la întrebarea Poate fi literatura globalizată? Comunicările au analizat noțiunea de globalizare (mondializare) care, pornind de la domeniul economic și al piețelor financiare, s-a extins tot mai mult, incluzînd vaste
PEN-Cluburile Europene - Argumente ale unei Europe Unite by Adriana Bittel () [Corola-journal/Journalistic/15961_a_17286]
-
provoacă nostalgii, cu atât mai mult cu cât lipsa de substanță și veleitarismul tinerelor condeie inundă azi publicistica literară. Lectura articolelor lui Radu Stanca i-ar putea pune pe gânduri pe cei mai conștienți dintre ei. Pe acest fond al dezbaterii vine, în continuare aplicativă, cel de al doilea eseu cu titlul prudent interogativ. Multe sintagme care colorează stilul ("psihologia abisală", "câmp stilistic" etc.) vin din vocabularul studiilor lui Blaga. În final se întreabă, mai mult neîncrezător decât admițând posibilitatea, dacă
Blaga și cerchiștii by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Journalistic/15938_a_17263]
-
anumită caracteristică a literaturii și artei marginalizată și repudiată de tradiția "progresistă" dl Nemoianu ia în eseul din Steaua partea unei zone defavorizate. Se dovedește un pionier îndrăzneț în idei care merg contra curentului. Eseul îi sugerează Cronicarului tema unei dezbateri ce s-ar cuveni făcută în viitorul apropiat, indiferent de formă. România literară și-ar deschide bucuroasă paginile. OBSERVATORUL CULTURAL nr. 74 vine cu două interesante proiecte referitoare la poezia anilor '90: un concurs de editare a colecției Minima poetica
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15957_a_17282]
-
Cronicarul recomandă celor care au scăpat din vedere numărul cu pricina să-l citească neapărat. Cîteva spicuiri se pot face totuși în limitele spațiului de care dispunem. O absolut remarcabilă analiză, prin prisma ideii naționale a Constituției României și a dezbaterilor pe marginea ei din Constituantă (iulie 1990-decembrie 1991) întreprinde dl Cristian Preda. "Relația dintre națiune și Constituție - afirmă din capul locului autorul - este un aspect al tranziției românești. Pe urmele lui Daniel Barbu și Tom Gallagher, consideră că în România
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15992_a_17317]
-
Pe urmele lui Daniel Barbu și Tom Gallagher, consideră că în România tranziția a fost în mult mai mare măsură legată de trecutul național decît de prezentul democrației. Cea mai bună ilustrare a acestei situații mi se pare a fi dezbaterea constituțională din 1991: aceasta nu a dat naștere unei forme politice cu adevărat noi, ci s-a organizat în jurul națiunii, așa cum fusese definită aceasta de regimul comunist. Constituanta a zămislit un monstru: un naționalism fără națiune". Frecvența conceptului de națiune
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15992_a_17317]
-
și pentru că scoate la iveală un creator tînăr, extrem de profund, de serios și, nu în ultimul rînd, de modest. Fără să facă valuri, fără să fie preocupat mai mult de imagine, decît de spectacole, fără să intre cu voluptate în dezbaterea unor false probleme, Claudiu Goga, avînd har, este dedicat teatrului de bună calitate, acel teatru de valoare care rămîne peste timpul agitat pe care-l parcurgem. Nu vrea succesul rapid și cu orice preț. Mai toate spectacolele lui sînt studii
Comedie claustrofobă by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16018_a_17343]
-
am avut o lungă discuție despre Mrozek cu șoferul. Nimeni altul decît regizorul Tompa Gabor. Scopul călătoriei noastre se numea Tango, premiera lui din orașul amintit. Piesa asta îți prinde urechile și, dacă nu ești atent, te înghite cu totul. Dezbaterea noastră, de multe ori polemică, atingea și minute de tensiune care făceau să pătrundă în mine groaza: mașina aluneca într-o parte sau în alta, aparent fără control, depășirile se făceau la limită. Intrase în mine teroarea experimentului, cum s-
Nunta lui Artur cu Ala by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15594_a_16919]
-
exprimare, și ce dacă? Trebuie îngăduite și opinii care contrazic în mod flagrant prejudecățile în vigoare: "Credințele cele mai îndreptățite nu au la baza lor nici o altă chezășie decât invitația permanentă, adresată întregii lumi, de a dovedi că sunt nefondate." Dezbaterea liberă e absolut necesară, întrucât nici o autoritate nu e infailibilă. Chiar dacă întreaga omenire, cu o singură excepție, ar fi de aceeași părere, și un singur individ ar avea părerea contrară, majoritatea tot n-ar avea dreptul să îl împiedice de la
Libertatea, o poveste by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15597_a_16922]
-
interviuri, chestionare, opinii severe, sugestii prețioase. Prin concesia făcută senzaționalului, tema propusă pentru Clubul CineMAiubit - "De la Alexandru Tatos la Adrian Copilul, Minune" - pare din star neinspirată. Fiindcă am preferat să urmăresc proiecțiile, din cauza suprapunerilor din program, n-am putut urmări dezbaterile din foaierul Cinematografului "Studio", pus la dispoziție cu generozitate de către UCIN. Într-unul din programele matinale am descoperit nestemata acestei ediții: un film de 50 de minute produs de Editura Video și realizat de Ștefan Velniciuc - regia și Jeanine Stavarache
Restanța "CineMAiubit" by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/15613_a_16938]
-
lui Sebastian nu au ieșit la ivelă, în primul rînd, interpretările, ciocnirile de idei, ci fracturile din intelectualitatea românească, orgolii nemăsurate, voci megalomanice, o adevărată zarvă groenlandeză. Cam acestea au tansformat dosarul Sebastian într-un caz de "nesincronie" intelectuală. Obiectul dezbaterii profitabile apăruse, instrumentele discuției intelectuale erau ruginite rău. Prea puțini realizează acum cît de penibile sînt "certurile pentru putere" în "din ce în ce mai minuscula Republică a Literelor din Cetatea lui Bucur", cum o numește excelent Iordan Chimet. Perspectiva lui Chimet este șocantă
Sentimentul groenlandez al polemicii by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15642_a_16967]
-
Roxana Racaru Constituit ca replică (pregnant) românească în cadrul dezbaterii mai largi despre postcolonialism, postcomunism și discurs identitar, primul număr al Caietelor Echinox (și colocviul "Postcolonialism și interculturalitate" organizat de Asociația Română de Literatură Comparată, de la care pornește și ale cărui lucrări le publică) încearcă o analiză a tarelor identitare
Identificări by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/15639_a_16964]