1,677 matches
-
valabile. Dar ar trebui să știm dacă, în acea zi chiar, un prieten nu i-a vorbit pe un ton indiferent acelui deznădăjduit. Vinovatul este, în acest caz, prietenul. Căci indiferența lui poate fi de-ajuns spre a precipita tot dezgustul și toate resentimentele aflate până atunci în suspensie. Dar dacă e greu să fixăm momentul precis, demersul subtil în cursul căruia spiritul a pariat pentru moarte, putem totuși să tragem, din chiar acel gest, toate consecințele pe care el le
[Corola-publishinghouse/Science/85119_a_85906]
-
al gesturilor lor, pantomima lor lipsită de sens, tot ceea ce-i înconjoară ne pare stupid. Un om vorbește la telefon după un perete de sticlă; nu-l auzim, dar îi vedem mimica de neînțeles: ne întrebăm pentru ce trăiește. Acest dezgust în fața inumanității omului însuși, această incalculabilă cădere în fața imaginii a ceea ce suntem, această "greață", cum o numește un autor contemporan, e de asemenea, absurdul. După cum și străinul care, în anumite clipe, vine în întâmpinarea noastră într-o oglindă, fratele familiar
[Corola-publishinghouse/Science/85119_a_85906]
-
prima este dimensiunea fericirii relative, datorită ei oamenii fiind mulțumiți, mai stăpâni pe ei, mai calmi, preocupați mai puțin de frustrările vieții cotidiene; a doua este dimensiunea nemulțumirii și nefericirii subiective, care include stări neplăcute cum ar fi furia, disprețul, dezgustul, culpabilitatea, frica și nervozitatea. Predispoziția afectivă a fost definită ca fiind tendința de a răspunde la clase de stimuli ambientali într-o manieră predeterminată bazată pe afectivitate. S-a postulat apoi existența unei gândiri realiste - cei care o posedă având
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
ediție americană: 1957). Φ APARTENENȚĂ (sentiment de Î), Arie culturală, Atitudine, Cultură, Etnocentrism, Grupuri restrânse (dinamica Î), PARTICULARISME/ UNIVERSALISM Culturătc "Cultură" În lucrarea sa Inițiere În antropologie, Clyde Kluckhohn Își punea Întrebări legate de variabilitatea normelor și practicilor: „De unde vine dezgustul chinezilor față de lapte și derivatele sale? De ce luptătorii japonezi se aruncă În brațele morții În atacuri disperate care nouă ne par nebunești? De ce anumite națiuni Își urmăresc descendența după tată, altele după mamă, iar altele după ambii părinți?” (Kluckhohn, 1966
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
premisă: „Dacă SUA s-ar fi aliat cu Hitler în 1940?“ și, pervers, continuă în subtitlu cu cuvintele „Însă romanul e mai mult decât o carte de ficțiune politică“. Ceva, ceva tot e adevărat... Nu pot decât să-mi exprim dezgustul enervat față de această revistă pe care am cumpărat-o a doua sau a treia oară, în speranța de a-mi umple golul pe care îl am de lume, de altceva decât de mocirla murdară națională. Așa manipulări josnice, perverse doar
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1949_a_3274]
-
narațiunea de un nume sau de nume proprii, de descrieri precise sau de pronume? Modalitățile diverse și virtual nuanțate prin care personajele primesc un nume în cursul narațiunii pot crea reacții colorate de ironie sau de compasiune, de aprobare sau dezgust naratorial. Acestea pot fi foarte complexe, dat fiind că, de obicei, pe parcursul narațiunii apar mai multe personaje care trebuie să capete un nume. În paragraful de început al povestirii The Pupil de Henry James (discutată în Leech&Short, 1981), de
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
dificil, tulburat de coșmare. Predispoziții morbide (Diateza nrvoasă) Auto-intoxicații prin insuficiența emonctoriilor: gută, litiază, diabet etc. Tendință la deshidratare și scleroză: emfizem, bronșiectazie, aterom cerebral, arterioscleroză, cataractă, gangrenă uscată etc. Tulburări mentale și psihice: insomnii, nevroze (epilepsie, isterie), epuizare nervoasă, dezgust de viață, cefalee, ticuri dureroase etc. Exemple: Ludovic al XI-lea era un atrabiliar caracteristic. Temperamentul atrabiliar este frecvent la rasele orientale și la rasele negre din ținuturile tropicale. Temperamentul atrabiliar se diferențiază în general, după pubertate, mai ales spre
Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu () [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]
-
la jignire apare numai odată cu dezvoltarea limbajului, ea neexistând la animal. Dintre emoțiile primare, așa-zis "înnăscute" sau "universale", care traversează toate culturile de pe pământ, Sylvan Tomkins 51 (1962) și Caroll Izard 52 (1977) evidențiază: surpriza, interesul, bucuria, furia, frica, dezgustul, rușinea și spaima. Paul Ekman 53 (1992) reduce numărul lor la șase: surpriza, bucuria, furia, frica, dezgustul și tristețea. Jaak Panksepp 54 le reduce la patru emoții: panica, furia, așteptarea și frica, la care Nico Frijda 55 adaugă expresiile corporale
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84989_a_85774]
-
sau "universale", care traversează toate culturile de pe pământ, Sylvan Tomkins 51 (1962) și Caroll Izard 52 (1977) evidențiază: surpriza, interesul, bucuria, furia, frica, dezgustul, rușinea și spaima. Paul Ekman 53 (1992) reduce numărul lor la șase: surpriza, bucuria, furia, frica, dezgustul și tristețea. Jaak Panksepp 54 le reduce la patru emoții: panica, furia, așteptarea și frica, la care Nico Frijda 55 adaugă expresiile corporale. Robert Plutchik 56 enumeră în 1980, în cartea sa Emoția, o sinteză psihorevoluționară cele opt emoții primare
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84989_a_85774]
-
reduce la patru emoții: panica, furia, așteptarea și frica, la care Nico Frijda 55 adaugă expresiile corporale. Robert Plutchik 56 enumeră în 1980, în cartea sa Emoția, o sinteză psihorevoluționară cele opt emoții primare ca fiind teama, frica, tristețea și dezgustul, surpriza, anticiparea, încrederea și bucuria. Le clasifică în primare, secundare și terțiare, supranumite "diade". Ekman 54, în ultima sa clasificare, mai adaugă două noi emoții și anume: anticiparea și accepțiunea. La 12 ani (1884) de la apariția cărții lui Darwin Expresia
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84989_a_85774]
-
unei prăvălii, Vica e unul dintre cele mai vii personaje ale literaturii române recente. Îmbrăcată modest, purtând pe cap o bască ridicolă și la braț o "țoașcă" tocită din piele, circulând cu tramvaiul la clasa a doua și privind cu dezgust lumea grăbită și vicleană din vacarmul urban, madam Delcă ajunge la casa Ivonei, unde mai degrabă se strecoară decât e poftită. Dintr-un amestec de milă și obișnuință, Ivona îi oferă Vicăi odată la două luni o pensie de 50
Cărțile insomniei by Gabriela Glăvan () [Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
Ben-Chusai, negustorul colecționar de oase și bucăți de cadavre umane mumificate, oamenii sunt liberi și egali. Istoria, artele, politica, religia și morala se intersectează în problematizarea cinică a lui Gog, angrenate în spiralele reci ale unei conștiințe profund moderne. Singurătatea, dezgustul, egoismul imoral și excesul își găsesc însă catharsisul în ultima însemnare, Arezzo, 7 august, când Gog își abandonează pentru câteva zile bogăția și trăiește ca un sărac, într-o țară a cărei limbă nu o vorbește. O "victimă fără libertate
Cărțile insomniei by Gabriela Glăvan () [Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
există meserie pentru publicitate. Această publicitate-reclamă nu a analizat consecințele economice, pentru piața obiectelor din reclamă, a unei risipe de anunțuri despre o mulțime de obiecte disparate. Acest ultim punct sporirea reclamelor și construcția lor asemănătoare, produce un fel de dezgust, al cărui impact îl resimt toate produsele nu numai unul sau altul a cărui reclamă a fost mai puțin inspirată. Înseamnă, așadar, că ar exista un "sistem de anunțuri" care ar forma un întreg. Ceea ce ar însemna, între altele, că
Comunicarea by Lucien Sfez () [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
antenă a serviciului de informații ungar, care a adunat știri din statele vecine și le-a transmis în toată lumea, ca bază a revizionismului și atragerea de noi simpatizanți la obiectivul urmărit. Efectele acestor știri subversive au creat în România „ură, dezgust și dispreț” în rândurile minoritarilor față de autorități, iar în afara țării am fost prezentați drept un popor „incult și sălbatic”, alături de Cehoslovacia și Iugoslavia. Materialele provenite de la corespondenții de presă din spațiu trebuiau să fie exclusiv „de natură detrimentală” politicii interne
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
simți comodă în pijamaua tarcată a bunicii, renunță la ea! Nu va face altceva, decât să îi scadă libidoul; 4) Niciodată împreună la baie (pentru necesități fiziologice). Aparent va părea că vă apropie mai mult, în realitate acest lucru produce dezgust; 5)Reacțiile fiziologice normale (eructații, flatulențe) este bine să le dai drumul numai când ești singură. Dacă consideri că este normal “să le împarți cu el” să nu te mire când iubitul te va alinta “scrofița”; 6) Nu îl alinta
Fii înţeleaptă! by Liliana Rotaru () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1159_a_1886]
-
și se defulează în înjurătură. Mânia evacuează reflexia și înlocuiește corectura prin anatemă. Mâniosul reacționează rapid („iuțime“ i se mai spunea mâniei în textele vechi), dar inarticulat: se lasă otrăvit de propria reacție și se prăbușește, extenuat, în ineficiență și dezgust. Pentru mulți, mânia abruptă e o marcă a virilității. Bărbatul e „iute la mânie“, femeia e blândă și iertătoare. În realitate, jerba impulsivității e asexuată. În orice caz, nu e semn de masculinitate reală. Antichi tatea știa că mânia e
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
omenească face canibalismul să fie oribil. Ei vor trebui atunci să restrîngă această condamnare la cîteva cazuri extreme și să scoată din definiția canibalismului alte cazuri atestate în care el se impune ca o îndatorire religioasă, îndeplinită adesea cu un dezgust sau chiar o repulsie ce se traduce prin stări de rău și vărsături. Diferența pe care am fi tentați să o facem între o tradiție barbară și superstițioasă, pe de o parte, și o practică bazată pe cunoașterea științifică, pe
Toţi sîntem niște canibali by Claude Lévi‑Strauss () [Corola-publishinghouse/Memoirs/613_a_1373]
-
ceasuri În șir cu cea mai mare atenție, ca să facă până la urmă tot ce știe și ce vrea el. Prima dată Îl văzusem călcând parcă-n vârful picioarelor printre roabe și găleți și grămezi de mortar, cu o strâmbătură de dezgust la care n-am luat aminte până nu mi-a spus Laur. — Uite-l, ăla-i poponaru’ de fii-su... — Tot degeaba, dacă nu-l bagă cu noi la tuburi să ne mai ușureze. — Ți-am arătat ca să știi cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
o vânătaie de deasupra noadei, abia distingându-se de murdărie. Scuipă pe degete și frecă locul stârnindu-i iarăși orăcăiala, ceea ce-l face pe Andrei să i-l ia din brațe ca să-l hâțâne În aer cu o schimă de dezgust transformându-se pe dată În fâs și taci cu tata, taci cu tata și hai să vezi ce ți-a adus tăticuțu’ tău și iese cu el din bucătărie și ia și geanta. Hai În casă să-ți arate tata
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
culturilor individualiste. Ele provoacă emoții diferite. Violarea codurilor comunale, inclusiv ale ierarhiei, provoacă dispreț, cădere în dizgrație, iar violarea codurilor legate de autonomie (precum cele regăsite în drepturile individului) provoacă furie. Violarea codului legat de credințele religioase (puritate, castitate) generează dezgust (Triandis, Suh, 2002). Indienii apreciază ajutorul acordat unui membru al grupului ca pe o obligație, americanii îl privesc însă ca o problemă de opțiune (Miller, 1997, apud Triandis, Suh, 2002, p. 144). De altfel, americanii, spre deosebire de indieni, se simt mai
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
de C. Izard (1988, 1994), iar din ansamblul acestor demersuri experimentale a rezultat o listă a emoțiilor recognoscibile. Astfel, a reieșit că șase emoții pot fi recunoscute pretutindeni, avînd un grad mare de "universalitate": bucuria (enjoyment), tristețea (sadness), furia (anger), dezgustul (disgust), surpriza (surprise) și frica (fear). Aceste studii au fost reluate și în societăți care nu cunoșteau scrisul, precum anumite comunități din Noua Guinee, care au relevat că și în societățile preliterare cele șase emoții "universale" exteriorizate de "americani" pot
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
Lutz, White, 1986). în consecință, acești cercetători desemnați drept "relativiști" au atras atenția, de exemplu, asupra faptului că "zîmbetul" nu este expresia universală a "fericirii", pentru că "exprimarea prin surîs" poate fi folosită pentru o paletă diversă de emoții, precum "fericire", "dezgust" sau "surpriză" în Statele Unite, "tristețe" în Japonia sau "nesiguranță" în Africa, așa cum rezultă din metaanaliza lui O. Klineberg (1980). în al doilea rînd, alți psihosociologi au sugerat că expresiile faciale sau mimica ar reprezenta simple gesturi comunicative, ceea ce presupune că
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
prezentau emoții colectate din împrejurări reale de viață, nu construite "ca la fotograf". Ceea ce s-a constatat a fost viteza de recunoaștere (recognition rate) diferită. în acest design experimental, americanii au recunoscut mai rapid și mai corect următoarele emoții: "furia", "dezgustul", "frica" și "tristețea", în comparație cu japonezii. în schimb nu au fost identificate diferențe în privința vitezei de operare cognitivă în recunoașterea "fericirii" și "surprinderii". S-a remarcat totodată că, deși nord-americanii au recunoscut cu mai multă ușurință decît japonezii cele patru emoții
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
culturale specifice, ce evidențiază modalitatea prin care emoțiile "ies la iveală". Reamintim că atunci cînd subiecții au fost puși în situația de a desemna cuvinte utile în a interpreta, judeca și critica expresiile faciale în cadrul unor fotografii portret, "frica", "furia", "dezgustul", "tristețea" și "bucuria" au fost emoțiile cele mai consensual decodificate (Elfenbein, Ambady, 2002). Nu dispunem în prezent de suficiente evidențe care să ne lămurească ce tip de informații vehiculează subiectul individual în momentul în care își fixează atenția asupra expresivității
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
nu-mi spusese niciodată că sunt frumoasă, nu mă încurajase în mod sistematic și coerent să-mi explorez feminitatea sau să mă bucur de ea. Din modelul oferit de ea, am deprins corectitudinea și cultul lucrului bine făcut, consecutiv cu dezgustul față de improvizații, de rebuturi, de lucrul făcut pe jumătate cu convingerea că "merge și-așa". Totuși, îi sunt recunoscătoare mamei că mi-a dat bani să-mi cumpăr cărți de fiecare dată când i-am cerut, că nu m-a
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]