3,503 matches
-
exprimă adevărul”, încrezători în forța ziditoare a rostirii, precum și în capacitatea de a aborda în comunicări proprii resursele expresive ale limbii. Acești copii merită o șansă în stimularea și dezvoltarea potențialului imaginativ-creator, spre promovarea nevoii de originalitate în comunicare. Acest deziderat implică mult efort din partea învățătorului, concretizat în ore de supraveghere și de îndrumare atentă a muncii de creație, ceea ce nu se poate realiza doar în orele de curs, fiind nevoie și de altceva. Astfel a luat ființă Proiectul educațional „IMAGINAȚIE
Aripi de fantezie by Corneliu C-tin Ilie, prof. Iulian Cristea () [Corola-publishinghouse/Science/289_a_612]
-
publicației reiese din Cuvântul înainte, semnat de Gellu Naum, care notează că problema tineretului intelectual e în discuție doar de câțiva ani, de când s-a agravat criza economică, pe când problema tineretului muncitoresc s-a pus dintotdeauna, ceea ce unește sub aceleași deziderate tineretul aflat în fața „spectacolului” lumii contemporane, „plină de durere și de moarte, plină de dezamăgiri și aservire”. Tonul dramatic crește în textul lui Gellu Naum, care sancționează o lume ce zdrobește, amenințând cu foametea „tinerii în căutarea unui remediu”; de
TANARA GENERAŢIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290047_a_291376]
-
al vieții pentru toți cetățenii statelor membre. Articolul 125 al Tratatului de la Maastricht precizează importanța dezvoltării unei strategii comune în direcția „promovării unei forțe de muncă calificată, specializată și adaptabilă și a piețelor muncii care să răspundă schimbării economice”. Aceste deziderate vor fi reluate și vor reprezenta o sursă de inspirație pentru viitoarea Strategie de Ocupare a Forței de Muncă. În timpul negocierilor aferente Tratatului de la Maastricht a devenit din ce în ce mai clar că majoritatea statelor membre au dorit să continue direcția inițiată de
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
situațiilor existente și stabilirea unor priorități generale la elaborarea unor strategii concrete de acțiune și de implementare a programelor. Deși în ultima variantă capitolele de strategie și implementare apar mult mai detaliate, monitorizarea și parteneriatul rămân doar la stadiul de deziderat. Din cauza faptului că organismele regionale s-au axat exclusiv pe managementul fondurilor de dezvoltare, nu a fost elaborată o gândire strategică pe termen lung. Dezvoltarea regională, începând din faza sa de planificare și până la faza de execuție, privește aproape exclusiv
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
așteptările și încrederea în structurile sociale, dominate de principiul reciprocității, reprezintă un prim element, garantând siguranța răsplătirii eforturilor investite în formarea și menținerea relațiilor sociale. „Potențialul de informație inclus în relațiile sociale” constituie un alt element, apropiat ca funcționalitate de dezideratele conceptului de dezvoltare bazată pe cunoaștere, popular la începutul anilor 2000. În al treilea rând, capitalul social înseamnă normele și sancțiunile presupuse de instituționalizarea relațiilor sociale. În fine, o altă formă a capitalului social rezidă în participarea la dezvoltarea și
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
acreditarea lor, pot și trebuie să devină un partener credibil/serios al statului în furnizarea unor servicii specializate. Serviciile de asistență socială Serviciile de asistență socială în 1990 erau într-o fază de totală subdezvoltare, ele figurând mai mult ca deziderat al unei reforme viitoare. Dacă învățământul de asistență socială s-a dezvoltat foarte rapid după Revoluție, nu același lucru se poate spune despre serviciile publice de asistență socială. Multe dintre serviciile de asistență socială au fost dezvoltate mai mult ocazional
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
privind nivelul de trai au scos în evidență existența unui segment de indivizi constat rămași în afara sistemului economic, care, prin forțe proprii, în lipsa intervenției sociale, nu ar fi putut depăși statutul de excluși. Deși dezvoltarea economică este, fără îndoială, un deziderat continuu: se pune totuși întrebarea ce fel de dezvoltare și cât de durabilă e aceea în care o parte a populației este damnată să trăiască fără a beneficia de minime atribute ale civilizației și modernității, rezultate tocmai ale acestei dezvoltări
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
din România va trebuie să fie în concordanță cu valorile și perceptele globale privind mediul, agricultura și rolul tradiției. Politicile de dezvoltare rurală din România vor trebui să fie rezultatul internalizării creative a obiectivelor mileniului elaborate de Națiunile Unite, a dezideratelor Bancii Mondiale sau a reglementărilor precise exprimate de Agenda 2000 a Uniunii Europene. În cele ce urmează, vom face o analiză a principalelor tendințe ale dezvoltarii rurale pe diverse niveluri de abordare - global (organizațiile Națiunilor Unite) și regional (Uniunea Europeană). De
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
mediu) fiind cea mai mare resursă în ce privește acordarea granturilor de asistență în domeniul dezvoltării. Fondul Internațional pentru Dezvoltarea Agriculturii (IFAD) este o agenție specializată a Națiunilor Unite care a fost înființată în 1977 ca o instituție financiară urmărind realizarea principalelor deziderate stabilite la World Food Conference din 1974. Scopul a fost mobilizarea resurselor pentru reducerea sărăciei în mediul rural și dezvoltare rurală prin: promovarea dezvoltării sociale, egalitate de gen, creșterea veniturilor, protecția mediului și o mai bună guvernare locală. Strategia IFAD
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
care să asigure standarde decente de viață pentru fiecare. În 1992, la Conferința despre mediu și dezvoltare de la Rio de Janeiro (The „Earth Summit”) au fost adoptate Declarația de de Rio din domeniul mediului și al dezvoltării, și Agenda 21. Dezideratele exprimate în aceste două documente au fost reafirmate și resusținute la Summitul lumii în ceea ce privește dezvoltarea sustenabilă din Johannesburg, Africa de Sud, 2002. Agenda 21 este planul pentru realizarea dezideratelor dezvoltării sustenabile în secolul XXI. Capitolul 14 din Agenda 21 se referă la
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
Declarația de de Rio din domeniul mediului și al dezvoltării, și Agenda 21. Dezideratele exprimate în aceste două documente au fost reafirmate și resusținute la Summitul lumii în ceea ce privește dezvoltarea sustenabilă din Johannesburg, Africa de Sud, 2002. Agenda 21 este planul pentru realizarea dezideratelor dezvoltării sustenabile în secolul XXI. Capitolul 14 din Agenda 21 se referă la promovarea agriculturii și a dezvoltării rurale sustenabile (SARD). Principalele obiective sunt asigurarea securității alimentare, în paralel cu managementul rațional al resurselor naturale și protecția mediului. Prioritatea o
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
ale condițiilor și dinamicii mediului rural din Europa. Aplicând această definiție la populația EU-25, aproximativ 57% din populație trăiește în regiuni rurale care acoperă peste 90% din teritoriu. Miezul forte al politicilor de dezvoltare rurală în cadrul Uniunii Europene îl reprezintă dezideratele promovate de Sistemul Națiunilor Unite, fiind, practic, adecvarea perceptelor de dezvoltare durabilă, integrată și multisectorială la realitățile Europei. Începând cu 1998 (Agenda de la Lisabona), ruralul este definit ca una dintre valorile fundamentale și definitorii pentru Europa, care trebuie prezervată, îngrijită
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
mai mult sau mai puțin cooperanți, mai mult sau mai puțin interesați. Din această cauză, există o tendință evidentă de a muta accentul dinspre politicile de centru spre politicile care apar la nivel local. Deocamdată, acest fapt rămâne însă un deziderat. Populațiile sărăcite, izolate și needucate nu-și pot coordona dezvoltarea propriilor comunități decât în mică măsură. În contextul globalizării, noile politici de dezvoltare rurală promovate de aceste instituții internaționale (dezvoltarea rurală sustenabilă, extensivă sau integrată și cea multisectorială) impun unele
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
dezvoltare, este atât de vast, încât nu poate fi limitat doar la problematica de mediu. Scopul Strategiei reinnoite este acela de a acționa pentru o îmbunatățire continuă a calității vieții atât pentru generațiile prezente cât și pentru generațiile viitoare. Acest deziderat poate deveni realitate dacă întreaga comunitate este capabilă să utilizeze resursele în mod rațional și eficient și să descopere potențialul ecologic al economiei, asigurând prosperitate, protecția mediului și coeziunea socială. Strategia de Dezvoltare Durabilă reînnoită privește întreaga Europă și de
Educaţia economică în contextul dezvoltării durabile. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Ciobanu Mariana Georgeta, Popa Monica () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1166]
-
durabilă (nu doar imediată) și în consecință, se aduc beneficii pe termen scurt, mediu și lung. Acestea sunt companii performante față de celelalte companii și datorită unui control mai ridicat al diverselor categorii de riscuri la care se expun. Plecând de la dezideratul că o companie nu se poate dezvolta, nu poate avea succes din punct de vedre comercial, decât dacă se implică și în dezvoltarea comunității în care operează se constată că , tot mai multe companii încep să manifeste interes pentru acest
Educaţia economică în contextul dezvoltării durabile. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Ciobanu Mariana Georgeta, Popa Monica () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1166]
-
în planul cadru de învățământ, dar ea apare sub forma unor activități complementare actului instructiv - educativ. Lecțiile organizate interdisciplinar formează atitudinea ecologică a elevilor, ajutându-i pe aceștia să-și consolideze deprinderile și priceperile de conduită ecologică. Pentru realizarea acestui deziderat e bine să se organizeze și să se desfășoare activități care să-i pună pe elevi în contact direct cu natura, pentru a-i cunoaște mai bine tainele, pentru a învăța cum să o protejeze mai bine. Pentru a le
Educaţia pentru timpul viitor – educaţia pentru mediu. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Florea Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1212]
-
de învățământ. Timpul acordat educației copiilor în familie este invers proporțional cu vârsta copiilor. Aceasta înseamnă că părinții care au copii de vârstă preșcolară trebuie să acorde importanță sporită educației acestora, alocând mai mult timp și mai multă atenție acestui deziderat (scop). Părinții interesați de modul în care se realizează educația copilului în familie pot studia lucrările unor mari pedagogi care au abordat această temă: I. A. Comenius, „Școala maternă”, I. H. Pestalozzi, „Cum își învață Gertrude copiii”, Haim G. Ginott
Bunicii ca părinţi de substituţie by Mariana Carcea, Ana Haraga, Didita Luchian () [Corola-publishinghouse/Science/393_a_761]
-
foarte puțin cunoscut de bunicii-tutori, de aceea nepoții sunt total nemulțumiți de relația de comunicare bunic-nepot. CONCLUZII Scopul cercetării noastre a fost studierea modului în care bunicii reușesc să suplinească absența părinților plecați la lucru în străinătate. Pentru realizarea acestui deziderat, am stabilit următoarele obiective: 1. Identificarea diferențelor de eficiență educațională dintre părinte și bunicul - tutore; 2. Studierea atitudinilor reciproce și a comportamentelor celor doi parteneri ai relației: bunic - tutore și nepot. Suportul teoretic al cercetării noastre susține ideea existenței unor
Bunicii ca părinţi de substituţie by Mariana Carcea, Ana Haraga, Didita Luchian () [Corola-publishinghouse/Science/393_a_761]
-
care își aleg, independent unul de altul, condițiile propriei experiențe. Ideile de „cauzalitate locală” și de „separabilitate” ne obligă să presupunem că rezultatele obținute de unul din experimentatori ar trebui să fie complet independente de rezultatele obținute de celălalt. Este dezideratul fundamental al obiectivității științifice. El impune absența oricărei conexiuni nelocale. Dar teorema lui Bell susține cu totul altceva. Bell a demonstrat că în mecanica cuantică lucrurile stau diferit. Teorema lui Bell afirmă că predicțiile mecanicii cuantice sunt ireconciliabile cu independența
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
cuantice sunt ireconciliabile cu independența rezultatelor celor doi experimentatori: rezultatele se influențează reciproc. Această teoremă stranie a fost confirmată experimental în 1972 de către John Clauser (Berkeley University), stârnind stupoare în rândul tuturor cercetătorilor, din toate științele. Se părea că marele deziderat al obiectivității științifice era abolit. Henry P. Stapp, unul dintre comentatorii situației create de teorema lui Bell, scria uluit: „Dacă predicțiile statistice ale teoriei cuantice sunt adevărate, atunci ideea unui univers obiectiv este incompatibilă cu legea cauzelor locale”13. Atunci
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
victorios”. După Congresul al IX-lea al PCR (1965) lucrurile, parțial, s-au schimbat: nu se mai cerea să fi iubit „țara vecină și prietenă” (vezi invadarea Cehoslovaciei de către armatele URSS și ale țărilor Tratatului de la Varșovia, cu excepția României). Celălalt deziderat a rămas. Oamenii, mai ales intelectualii „cu probleme”, își urau: „Să fii iubit de clasa muncitoare!”. Dar nimeni nu iubește dacă nu se știe iubit. Cunoșteau această „lege psihologică” și cei care își făceau A.d.p. ca o spovedanie. Într-
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
în prezent nici un sens. Este ceva fără sens. Ceva ce nu se leagă într-o structură coerentă care să mulțumească mentalul individual. Pentru mine ea nu a fost decât o provocare - cuvânt devenit slogan astăzi, o prescripție a prezentului, un deziderat care te face apt pentru admirația semenilor, oarecum echivalent cu reactivitatea -, venită pe fondul unei vieți profesionale monotone, închisă într-un formalism și într-o lipsă de orizont corelând perfect cu micile griji ale supraviețuirii fizice și ale grozăveniei ce
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
educație/școală incluzivă. Această nouă formulă evidențiază recunoașterea universală a necesității reformării școlii obișnuite/publice, a sistemului de învățământ în general. Educația/școala incluzivă implică ideea de reformă a școlii și a societății în ansamblu, cu scopul de a răspunde dezideratului o societate pentru toți, comprehensivă și integratoare prin însăși natura ei, care să răspundă mai bine nevoilor, potențialului și aspirațiilor tuturor copiilor, inclusiv ale celor cu cerințe educative speciale. S‑a ajuns la concluzia că satisfacerea cerințelor educaționale și profesionale
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
al Americii este și va rămâne parteneriatul public-privat pentru implementarea acestei strategii. Numai acționând împreună putem construi un viitor mai sigur în spațiul cibernetic”. Înaintea acestei afirmații, președintele marchează importanța strategiei la nivelul întregii societăți: „Securizarea spațiului cibernetic este un deziderat strategic extraordinar de dificil care necesită un efort coordonat și concentrat din partea întregii noastre societăți - guvernul federal, guvernele statale și locale, sectorul privat, precum și al cetățenilor americani”. Edificator este și faptul că, atunci când sunt definite prioritățile naționale de securizare a
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
jocul, convenția și revolta etc.) reverberează adesea în exegeză, devenind „teme” sui-generis ale discursului critic. Dar, pe de altă parte, lirica reprezintă o perpetuă încercare de emancipare a poetului de sub tutela criticului. Livrești, reflexive și autoreferențiale, poemele postulează ingenuitatea ca deziderat intangibil, și nu ca pistă de decolare a aventurii lirice. Din acest punct de vedere, drumul străbătut acoperă distanța de la stadiul de „prizonier al convenției” la acela de „rentier” al acesteia (Al. Cistelecan). Deși nedeclarată, captivitatea aceasta se manifestă suficient
POP-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288888_a_290217]