3,820 matches
-
grup” implică și mentalități populare, subconștient colectiv etc. Coada, element civilizator în viziune comunistă, poate ajunge obiect de studiu - ca o materie școlară -, cu evoluții, clasificări fiziologice și psihologice proprii, gradele ei de „dezvoltare” semnalându-le și pe cele de dezordine, violență, lipsă de orizont. Conceptul, raportat la revoluție, război sau la trecerea spre alt sistem, e privit cu umor sardonic, ca o „călătorie” esențială. SCRIERI: Herbert, București, 1988; ed. 2, pref. Dan Silviu Boerescu, București, 1998; Tratat asupra cozii, pref.
SICOIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289665_a_290994]
-
București, 1982; Don Juan apocalipticul, pref. Ion Ianoși, București, 1984; Memoria durerii, București, 1985; Iraclide, București, 1988; Cartea morților, Tel Aviv, 1995; ed. București, 1997; Inventarul obsesiilor circulare, postfață Ion Vartic, Cluj-Napoca, 1999; Insomniacii, I-II, București, 2000; Ordine și dezordine, București, 2002. Traduceri: Henrik Ibsen, Rosmersholm, în Henrik Ibsen, Teatru, III, București, 1966 (în colaborare cu Florin Murgescu); Lidia Seifullina, Nuvele, pref. trad., București, 1966 (în colaborare cu Ludmila Vidrașcu); Johan Bojer, Fascinația minciunii. Foamea cea mare, București, 1969 (în
SEVER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289652_a_290981]
-
care valorile modelului socio-cultural sunt cele care suferă un proces de criză de devalorizare. Ele se uzează, își pierd funcția normativ-modelatoare a comunităților umane. Structurile sociale, instituțiile, relațiile interumane lipsite de orice fel de normalitate se transformă în haos și dezordine socială anomică. Comunitatea umană lipsită de repere își pierde sensurile sale naturale. Este cazul situațiilor de criză socială, care afectează pe fiecare individ în parte, transformându-l o dată cu întregul sistem. Toate aceste situații pun în discuție, pe lângă integritatea sistemului social
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
în raport cu valorile modelului cultural, igiena mintală își relevă o a treia dimensiune, social-morală, de formare paidetică a omului: dimensiunea umanistă. A. Porot definește igiena mintală ca fiind „ansamblul de precauții și de măsuri destinate să mențină echilibrul psihic, să prevenă dezordinile mintale și să ușureze adaptarea persoanelor la mediul lor. Această acțiune preventivă se poate exercita pe plan individual sau pe plan colectiv și social”. Înfățișându-se ca domeniu științific bine conturat, igiena mintală are caracteristici proprii, de ordin individual și
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
cu valoare emoțional-afectivă negativă, a stărilor de tensiune psihică prelungite, a eșecurilor, a conflictelor etc. Caracteristicile igienei mintale colective sunt următoarele: a) menținerea, dezvoltarea și perfecționarea stării de sănătate mintală a grupelor social-umane; b) prevenirea situațiilor generatoare de conflict, panică, dezordine socială, cu implicații asupra echilibrului din cadrul grupului social; c) instituirea unor măsuri de psihoprofilaxie în masă a factorilor care pot perturba starea de sănătate mintală a grupului. În sensul acesta, A. Porot, având în vedere dimensiunea socială a igienei mintale
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
numeroaselor aspecte pe care le implică și a punctelor de vedere divergente în această problemă, definirea violenței este destul de dificilă. Se pot însă observa trei direcții de definire a violenței (Y.A. Michaud): a) violența, considerată ca o stare de dezordine, este o formă coruptă a puterii sau un abuz de putere contrar voinței altora; o armată disciplinată este expresia forței, pe când o masă răsculată haotic este expresia violenței (J. Freud); b) violența considerată ca o formă de comportament, produce vătămări
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
insuficient cunoscuți. Ea poate dura săptămâni, luni sau chiar ani, după care se poate retrage, fiind urmată de o restaurare completă. Atacul este o fază de foarte scurtă durată, care constă, de regulă, dintr-un simptom izolat ce provoacă o dezordine a personalității. El este o manifestare comună pentru o mare diversitate de procese patologice. Perioada este faza de origine endogenă care revine cu regularitate periodică, la intervale egale de timp, separate între ele prin etape de acalmie. Perioadele constau din
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
faza de origine endogenă care revine cu regularitate periodică, la intervale egale de timp, separate între ele prin etape de acalmie. Perioadele constau din succesiunea regulată a fazelor, cum se poate vederea din următoarele situații: toate anormalitățile psihice asociate cu dezordinile personalității tind către o periodicitate (stările compulsive, pseudologia fantastică, stările disforice); dezordinile afective severe (folie à double forme, folie alternante); periodicitatea unor simptome ce stau la baza dezvoltării unor viitoare boli procesuale (bufee halucinatorii, debutul schizofreniei). Pe lângă cele de mai
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
de timp, separate între ele prin etape de acalmie. Perioadele constau din succesiunea regulată a fazelor, cum se poate vederea din următoarele situații: toate anormalitățile psihice asociate cu dezordinile personalității tind către o periodicitate (stările compulsive, pseudologia fantastică, stările disforice); dezordinile afective severe (folie à double forme, folie alternante); periodicitatea unor simptome ce stau la baza dezvoltării unor viitoare boli procesuale (bufee halucinatorii, debutul schizofreniei). Pe lângă cele de mai sus, în legătură cu evoluția bolii psihice, K. Jaspers mai vorbește și despre proces
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
viu, mai atrăgător, aduce o stare de bună dispoziție funcțională, de bucurie și destindere, care previne apariția monotoniei, a plictiselii, a oboselii. Mulți învățători folosesc puțin jocul didactic, considerându-1 o preocupare predominantă la preșcolari; alții consideră jocul o sursă de dezordine. Actualul curriculum este elaborat pentru a răspunde următoarelor exigențe: capacități superioare de gândire critică și divergentă, în măsură să-i ajute pe elevi să utilizeze cunoștințele și competențele dobândite în diferite situații problemă; motivația și disponibilitatea de a răspunde în
“Metodologia organizării și desfășurării jocului didactic în lecția de matematică la ciclul primar”. In: Metodologia organizării și desfășurării jocului didactic în lecția de matematică la ciclul primar by Oana ARGHIRE () [Corola-publishinghouse/Science/369_a_637]
-
abundă în psihologia ordinii, ca o metodă de intervenție asupra individului. Agresiunea sau nu a mediului extern prin acuitatea vizuală (absorbția stimulilor) asupra universului interior al individului, „se provoacă” prin dialog/interacțiune/„a lua la cunoștință”; astfel convigurațiile ne relatează dezordinea pe care o provoacă individul asupra mediului iar testul culorilor măsoară dezordinea pe care mediul o provoacă asupra individului. Derulându-se fugitiv, procesele vizuale prin însăși referințele de forme respectiv structuri-semn / scheme cognitive, vor aduna informații, sentimente, atitudini, aptitudini s.
ARTA ● Avatarii şi Colaje în aprecierea Creativităţii, Simbolului, Interpretării... ● Elemente ale Percepţiei de TIP ARTISTIC prin raportare la binomul Mental - Senzorial. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Mihaela Ştirbu () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_915]
-
sau nu a mediului extern prin acuitatea vizuală (absorbția stimulilor) asupra universului interior al individului, „se provoacă” prin dialog/interacțiune/„a lua la cunoștință”; astfel convigurațiile ne relatează dezordinea pe care o provoacă individul asupra mediului iar testul culorilor măsoară dezordinea pe care mediul o provoacă asupra individului. Derulându-se fugitiv, procesele vizuale prin însăși referințele de forme respectiv structuri-semn / scheme cognitive, vor aduna informații, sentimente, atitudini, aptitudini s.a.m.d. ; este drept cert că obținerea acestor informații, pe cale vizuală pot
ARTA ● Avatarii şi Colaje în aprecierea Creativităţii, Simbolului, Interpretării... ● Elemente ale Percepţiei de TIP ARTISTIC prin raportare la binomul Mental - Senzorial. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Mihaela Ştirbu () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_915]
-
reportajele de început T. își arată interesul pentru amănuntul exotic, interes manifestat și în cea de-a doua carte (scrisă în colaborare cu Sorin Ciulli), Corturi în Pamir (1965). Odată cu publicarea romanelor Singur contra mea (1967) și Stații în câmpiile dezordinii (1969), foarte deosebite ca factură, abandonează reportajul în favoarea prozei de introspecție. Primul, scris dezinvolt, presărat cu expresii argotice, reface în secvențe aparent disparate viața unor sportivi aflați în cantonament. Protagonistul, Filip Halunga, intelectual printre sportivi și sportiv printre intelectuali, este
TUNARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290301_a_291630]
-
cel considerat de militarii din tren singurul posibil, imixtiunea nu poate fi acceptată și, ca atare, necunoscuta va fi abandonată, pentru ca „trenul fantomă” să își continue nestingherit drumul spre moarte. Roman de atmosferă, cu aspirații de parabolă, Stații în câmpiile dezordinii indică în T. un analist lucid, cu vizibile calități de introspecție. Sub același semn se află și Cuceritorul (1979), numai că de data aceasta așa-zisa acțiune se mută într-un sanatoriu de boli nervoase. Dacă în romanul anterior ideea
TUNARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290301_a_291630]
-
scrie, tot după o rețetă, despre viața de șantier ori despre cercetarea industrială. SCRIERI: Poarta spre 1 000 de coline, București, 1963; Corturi în Pamir (în colaborare cu Sorin Ciulli), București, 1965; Singur contra mea, București, 1967; Stații în câmpiile dezordinii, București, 1969; Appassionato, București, 1978, Cuceritorul, București, 1979; O, Prometeu, București, 1982; Șarpele împăcării noastre, București, 1985. Repere bibliografice: Al. Melian, „Singur contra mea”, LCF, 1967, 19; Valeriu Cristea, „Singur contra mea”, VR, 1968, 2; Dana Dumitriu, „Stații în câmpiile
TUNARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290301_a_291630]
-
București, 1969; Appassionato, București, 1978, Cuceritorul, București, 1979; O, Prometeu, București, 1982; Șarpele împăcării noastre, București, 1985. Repere bibliografice: Al. Melian, „Singur contra mea”, LCF, 1967, 19; Valeriu Cristea, „Singur contra mea”, VR, 1968, 2; Dana Dumitriu, „Stații în câmpiile dezordinii”, RL, 1970, 6; Liviu Grăsoiu, „Stații în câmpiile dezordinii”, ATN, 1970, 8; Damian, Intrarea, 124-129; Valeriu Cristea, Planurile narațiunii, RL, 1979, 20; Sultana Craia, Un roman de notație, LCF, 1979, 41; Sorin Titel, Recucerirea vieții, RL, 1979, 49; Doru Mielcescu
TUNARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290301_a_291630]
-
Prometeu, București, 1982; Șarpele împăcării noastre, București, 1985. Repere bibliografice: Al. Melian, „Singur contra mea”, LCF, 1967, 19; Valeriu Cristea, „Singur contra mea”, VR, 1968, 2; Dana Dumitriu, „Stații în câmpiile dezordinii”, RL, 1970, 6; Liviu Grăsoiu, „Stații în câmpiile dezordinii”, ATN, 1970, 8; Damian, Intrarea, 124-129; Valeriu Cristea, Planurile narațiunii, RL, 1979, 20; Sultana Craia, Un roman de notație, LCF, 1979, 41; Sorin Titel, Recucerirea vieții, RL, 1979, 49; Doru Mielcescu, Recucerirea sinelui, LCF, 1980, 23; Vasile Chifor, Revanșa rațiunii
TUNARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290301_a_291630]
-
Am convenit cu părinții la implementare, urmărirea și respectarea unor modalități concrete. Iată câteva dintre ele: a. În disciplinarea copilului, regula de aur este... consecvența! Atitudinea părinților și a educatorului trebuie să fie constantă: dacă și-a lăsat lucrurile în dezordine sau s-a bătut cu alți copii și este certat, nu trebuie să fie ignorat dacă acest comportament se va repeta. De câte ori repetă un comportament greșit trebuie să i se atragă atenția asupra lui și să i se arate comportamentul
CREŞTEREA ŞI EDUCAREA COPILULUI CU ADHD STUDIU DE CAZ. In: Arta de a fi părinte by Daniela Diaconescu () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1397]
-
52; Lucian Alexiu, Regula jocului, O, 1990, 7; Laura Pavel, Poetica retrospecției, ECH, 1990, 1-2; Al. Ruja, Mitologia realului, JL, 1990, 38-39; Papahagi, Cumpănă, 338-343; Florin Manolescu, O coborâre în infern, LCF, 1992, 19; Traian T. Coșovei, „Limbajul este fructul dezordinii”, CNT, 1992, 25; Mircea Zaciu, Poet și martor, F, 1992, 11; Virgil Mihaiu, Când poetul rămâne consecvent cu sine, ST, 1993, 10; Nicolae Oprea, Provinciile imaginare, Pitești, 1993, 167-175; Ierunca, Subiect, 145-151; Țeposu, Istoria, 49-51; Ioan Holban, Apocalipsa într-o
STOICIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289956_a_291285]
-
tocmai procesului de diferențiere structurală progresivă. Dar, cum reiese chiar din modelul lui Smelser, tranziția în sine nu poate garanta nașterea și consolidarea ordinii, adică nu asigură de la sine coerența noilor funcții ivite prin diferențiere, astfel că, pentru a preîntâmpina dezordinea funcțională, este necesară „construcția” unei instituții supracoordonatoare. Problema care se pune, iată, în noul context produs de modernizare, adică indus de diferențierea structurală a vechii structuri, este aceea creată de absența unei instituții coordonatoare, care ar urma să joace și
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
cazuri cura psihanalitică și separarea de părinți sunt preconizate. Mijloacele de studiu neuropsihologic au lipsit la acea vreme, ceea ce a determinat ca o parte din ipoteze biologice elaborate să fie uitate sau negate. În 1956, Kanner avansează ideea manifestării unor dezordini psihologice la copilul autist, stabilind un raport între disfuncția biologică și aspectele psihologice și sociale. El constată “lipsa de căldură maternă sinceră” și atitudinea distantă a tatălui. Din această perioadă se deschid căi de cercetare atât la nivel biologic cât
Autism : aspecte generale by Marinela Rață, Gloria Rață, Bogdan-Constantin Rață () [Corola-publishinghouse/Science/310_a_620]
-
realitatea exterioară. Pentru ei, problema angoasei și a mecanismelor de apărare este centrală. După anii 1990 cercetarea medicală face progrese. Câteva tulburări fiziologice sunt puse sub semnul întrebării. Dar pentru moment, este încă dificil de a discerne care sunt cauzele dezordinii psihologice sau dacă nu este mai degrabă interacțiunea intimă a polilor fiziologici și psihologici. O mare responsabilitate în cunoașterea problemei autismului îi revine mass-mediei. Încet, încet, jurnaliștii au suscitat o creștere a interesului pentru această boală enigmatică care intrigă și
Autism : aspecte generale by Marinela Rață, Gloria Rață, Bogdan-Constantin Rață () [Corola-publishinghouse/Science/310_a_620]
-
formarea ideilor despre boala psihică”. Prima reprezentare este de factură culturală, moral-religioasă, și ea este cunoscută sub numele de „nebunie”. Acest concept desemna totalitatea dereglerărilor spiritului, fără nici un fel de deosebire între ele. Ea vizează, în principal manifestările exterioare ale dezordinilor, ca abateri de la legile morale și religioase. Acest cuvânt destul de vag și imprecis din perspectivă medicală are o conotație peiorativă, moral-discriminatorie, fiind înlocuit de conceptele medicale moderne. Al doilea moment în formularea ideilor despre nebunie este reprezentat prin introducerea și
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
raporteze la valorile psihologice ale ființei umane sau, mai exact, la persoană. Boala mintală este un fenomen clinic inseparabil de bolnavul mintal, o manifestare morbidă de factură particulară a personalității sale. Din acest motiv, în înțelegerea realității bolii psihice, ca dezordine a personalității, nu trebuie să ne limităm la dimensiunea clinico-psihiatrică a acesteia, ci să luăm în considerare și dimensiunile culturale și sociale ale personalității umane. Acest aspect lărgește considerabil cadrul strict al „bolii psihice”, plasându-ne în domeniul antropologiei psihopatologice
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
-o ca sens prin atribuirea acelui „nonsens” al iraționalului. Prin aceasta, nebunia iese din cadrele logicii, pentru a ilustra absurdul. Ea este „reversul” persoanei umane. Nebunul exprimă, în sens antropologic, contradicția internă a ființei umane, paradoxul acesteia. Nebunia este expresia dezordinii iraționalului, care se opune ordinii rațiunii, considerată a fi înțelepciunea, sau normalitatea în raport cu anormalitatea. Boala psihică este în primul rând un concept clinico-medical al psihiatriei, desemnând o dereglare a vieții psihice (fie că este vorba de procese psihice izolate sau
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]