131,446 matches
-
evident, de selecția personală a autorilor. În toate cazurile, efortul de a pune de acord didacticul cu evoluția științifică a domeniului este stînjenit de o anumită închistare tradițională - de prezentare mai mult decît de conținut -, pe care o impun programele didactice și o perpetuează, în pofida evidentului efort de înnoire, manualele școlare.
"Gramatica" by Valeria Guțu Romalo () [Corola-journal/Journalistic/16836_a_18161]
-
sacrificiului de sine, Kolodny se străduiește să-și prezinte propria activitate de decan ca fiind o reușită nu totală, dar remarcabilă. Fiecare capitol stipulează existența unei probleme grave existente în structura universității americane la modul general: racolarea de noi cadre didactice și angajarea lor pe termen lung sau nelimitat conform unor criterii îndelung criticate (așa-numitul sistem tenure) sau conceperea unui curriculum care să fie adresat unei populații de studenți din ce în ce mai diversă (datorită varietății de rase sau vîrste). Și pentru fiecare
Restanța viitorului by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16867_a_18192]
-
urmă, la o soluție validă. Lăsînd deoparte aprecierea validității ori adecvării soluțiilor oferite de Kolodny, mă opresc doar asupra uneia dintre problemele discutate de ea, pentru că mi se pare atît importantă cît și transnațională: cea a recrutării și păstrării cadrelor didactice în mediul universitar. În Statele Unite sistemul în baza căruia se fac angajări la universități e relativ simplu: o poziție universitară e anunțată public prin intermediul unor reviste specializate care circulă în cadrul respectivei comunități profesionale (să zicem de filozofi, sau literați), candidații
Restanța viitorului by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16867_a_18192]
-
reviste specializate care circulă în cadrul respectivei comunități profesionale (să zicem de filozofi, sau literați), candidații trimit universității un dosar compus din curriculum vitae, scrisori de recomandare, un proiect pe termen scurt și/ sau lung de predare și cercetare, descriind metodele didactice folosite de candidat precum și interesele și ambițiile lor de cercetare, și deloc în ultimul rînd mostre din activitatea profesională a respectivului sau respectivei (studii publicate, capitole de carte în lucru sau deja publicată, în cel mai rău caz un fragment
Restanța viitorului by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16867_a_18192]
-
mai zicem de acele cântece despre rege sau cele ale legionarilor, căci acestea însemnau închisoarea pe viață sau chiar moartea. Era vremea când URSS era „mai presus” în toate. Mi-amintesc că se ajungea de multe ori la aberații. Cadrele didactice trebuia să facă „actualizarea” la lecții cu orice prilej, chiar forțând nota. Dacă, spre exemplu, se vorbea despre morcov și le arătai elevilor un desen, trebuia neapărat să adaugi: „Să știti, copii, că în URSS morcovii sunt cei mai mai
Peripeții de anul nou. In: Editura Destine Literare by Elena Buică () [Corola-journal/Journalistic/82_a_225]
-
plonjarea în lumea spectacolului și a drogurilor - The Doors. Cu atît mai puțin cînd a "redeschis" dosarul J.F.K. determinîndu-i realmente reactivarea în justiție, furnizînd un surplus de supoziții prin intermediul psihanalizării lui Nixon. Artist fiind, cineastul știe că nu calea pedant didactică e de abordat, ci mai degrabă cea mimetică unde există și riscul ca spirite obtuze să te stigmatizeze exact pentru ceea ce amendezi, dar și posibilitatea de a izbuti o capodoperă, piesă de referință atît în evoluția cinematografului, cît și în
Lecția de morală by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/16953_a_18278]
-
pluta pe Mississipi ca plutașii noștri pe rîul Neagra. - Și la Tom? - Că are haine frumoase, rosti ușurat băiatul. - Sigur că da, sigur că da! Dar fuga de la școală, indisciplina lor? Pe rînd mai iau cuvîntul, acuzațiile, cei din corpul didactic, plutonierul-major Popovici, secretarul de partid, fiecare cu demagogia de rigoare. Elevul cu cartea e plimbat de colo, colo, obligat să rostească la fiecare oprire (îl însoțește directorul școlii): - Cine va face ca mine, ca mine să pățească! N-am să
Generații jertfite by Mihai Stoian () [Corola-journal/Journalistic/16995_a_18320]
-
românesc,/ Vreau să-ți spun un adevăr/ Despre ceea ce gândesc." etc.) Și nu e de mirare că elevii "creează" în acest mod, cînd textele profesorilor sînt și ele pline de versuri de aleasă simțire, Luceafăr, nepereche și toate exasperantele ticuri didactice devenite reflex condiționat. Între penele ARIPILOR (senzația la lectură este chiar că, de pe vremea scrisului cu pana, limba didactică și-a păstrat șabloanele), am găsit și un interviu luat de învățătoarea Elena Marin președintelui Academiei Române, Eugen Simion. Întrebat despre soarta
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17012_a_18337]
-
în acest mod, cînd textele profesorilor sînt și ele pline de versuri de aleasă simțire, Luceafăr, nepereche și toate exasperantele ticuri didactice devenite reflex condiționat. Între penele ARIPILOR (senzația la lectură este chiar că, de pe vremea scrisului cu pana, limba didactică și-a păstrat șabloanele), am găsit și un interviu luat de învățătoarea Elena Marin președintelui Academiei Române, Eugen Simion. Întrebat despre soarta culturii noastre, acad. Eugen Simion le spune, de la înălțimea și autoritatea funcției sale, copiilor de 12-14 ani cărora le
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17012_a_18337]
-
al doilea rînd, însă la fel de important, cei patru expozanți sînt cu toții profesori la Universitatea de Arte Frumoase din București. Prin însuși regimul lor de funcționare în acest sistem, ei sînt obligați la coerență, la continuitate și la un anumit conformism didactic din care nici cel mai rebel pedagog nu are cum să iasă, în timp ce pe sub ochi li se perindă conștiințele cele mai dinamice, forme la fel de mobile ca starea lichidă a materiei, imprevizibilul în varianta lui absolută: adică succesivele generații de tineri
Schimbarea la față by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17129_a_18454]
-
aplecare fără de sfârșit, prilej cu care poți, eventual, descoperi valori de întremare spirituală - de întremare întru credință - dintre cele mai prețioase. Căci Bach, cum știm, este izvorul; este sensul cuvântului german preluat de nume și transferat în timp asupra operei. Didactică și artistică, pragmatică și poetică, lumească și ecleziastică, fascinantă și livrescă, actualitatea lui Bach poate fi asemuită prezenței printre noi, prezenței cotidiene, a lui Leonardo sau Shakespeare. Ne putem imagina pe noi înșine în lipsa lor? Greu de presupus. Apelînd la
BACH al nostru cel de toate zilele by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/17112_a_18437]
-
Creangă, e o descoperire a lui Eminescu. Ba poate că în cazul lui Slavici meritul e și mai mare decît în cel al lui Creangă. Viitorul prozator moldovean avea, într-un fel, legătura cu scrisul, chiar artistic, prin preocupările sale didactice și de autor de manuale, pe cînd Slavici era, la sfîrșitul anului 1869, cînd l-a cunoscut Eminescu la Viena, înstrăinat aproape, cum va mărturisi apoi. Poetul i-a relevat valorile culturii românești, punîndu-i efectiv condeiul în mînă. Nu voi
Integrala Slavici (I) by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15871_a_17196]
-
că rigoarea morală "a dăunat viziunii creatoare a lui Slavici". Confuzia de planuri dintre etic și estetic s-a făcut simțită mai acut după 1893, cînd echilibrul între cei doi termeni ai relației s-a rupt agravant, în favoarea unui eticism didactic și greoi. Excepție a făcut Mara care apare din 1894 în Vatra și, în 1906, în volum. În sfîrșit, se cuvine menționat că realismul transfigurării lumii rurale nu trădează adevărul structurilor sociale. Aceste comunități închise nu sînt deloc înfățișate ca
Integrala Slavici (II) by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15857_a_17182]
-
cu pricina să nu fie corectă, chiar și dacă în discuție sînt doar manualele pentru clasa a XI-a. După toate semnele, la anul nu va mai exista o piață liberă a manualelor. în loc să intervină în producția paralelă de carte didactică - unde proliferează incompetența - M.E.C. își dă silința să ne întoarcă la manualul unic. îi atrag respectuos atenția doamnei Andronescu, ministrul școlii, că-și leagă numele de o contrareformă păgubitoare pentru toată lumea. Fiind plecat din țară pentru cîtăva vreme, am luat
Toamna se numără manualele by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15880_a_17205]
-
a se autoanihila: "Epuizat epuizat epuizat/ vlăguit atît de vlăguit/ încît a spune "eu" înseamnă un efort mult peste puterile mele" (Atotsfîrșitul). Un Orfeu mut constituie, după cum vedem, un ultim strigăt al poeziei. Dan Damaschin: Cartea expierilor, Poeme (1975-1995), Editura Didactică și Pedagogică, R. A., București, 1996, 176 pag., preț 5500 lei.
Un sol al "ireparabilului" (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15934_a_17259]
-
dialectul groazei", inspirate de el însuși. "Efigiile Binelui și Răului s-au șters de pe monezile date la topit" (ibidem). Or, indistincția dintre Bine și Rău ce înseamnă altceva decît o biruință a Răului? Dan Damaschin: Cartea expierilor, Poeme (1975-1995), Editura Didactică și Pedagogică, R. A., București, 1996, 176 pag., preț 5500 lei.
Un sol al "ireparabilului" (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15949_a_17274]
-
a antologiei e vizibil faptul că numele incluse sînt, în principiu, cele din bibliografia de liceu. De altfel, întreaga antologie are un aer școlăresc, didactic: o scurtă prezentare bio-bibliografică precedă fragmentul de memorii de călătorie, amplu comentat apoi cu formulări didactice standard; sînt date și câteva citate din clasicii criticii literare românești, uneori complet nerelevante, dar probabil singurele în care numele scriitorului e asociat cu opera reținută de antologie. Dar simpla alăturare a unor texte românești pe aceeași temă, din epoci
Bazarul cu imagini by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15947_a_17272]
-
n-au scăpat, nici în ziua de azi, de eterna d-nă Bărbulescu și confuz-ridicolele sale manuale de limba și literatura română. Nu s-a găsit leac nici talentului șogunilor pedagogici județeni de a-și ferici contemporanii cu nemuritoarele lor concepții didactice aflate încă în perioada pre-Comenius și pre-Pestalozzi... Într-o primă fază, Banca Mondială a oferit României o importantă sumă de bani, menită să faciliteze redactarea și producerea cărților pentru clasele I - VIII. Lucrurile au funcționat relativ bine, astfel încât s-a
Manual de bune maniere pedeseriste by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15977_a_17302]
-
Rodica Zafiu Se întîmplă uneori să credem că anumite greșeli înregistrate mai de mult (și deja inventariate în sintezele didactice asupra dinamicii limbii) au dispărut - și apoi să descoperim că ele continuă să existe, netulburate. O serie de texte consultabile în Internet conțin de exemplu conjuncția căci folosită în locul lui că: eroare pe care Al. Graur o semnala într-un
"Căci" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16002_a_17327]
-
critică, Editura Aula, Colecția "Canon", Brașov, 2000, 96p., 20.000 lei Rafinament stilistic Din direcția transfrontalierilor generaționiști, a celor singulari ca formulă sau evoluție, dar asimilați trendului actual (o dovadă în acest sens fiind chiar editarea unei monografii cu scop didactic), vine Ștefan Agopian. Demonstrația începe, în aceeași desfășurare a generațiilor: "Ștefan Agopian nu s-a "înrolat", în chip explicit, manifest, în nici una dintre "generațiile" literaturii noastre contemporane, iar poetica sa, implicită în romanele publicate, îl face greu încadrabil în "școlile
Identificări by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/15639_a_16964]
-
literare contemporane autorului din punct de vedere istoric". în mod paradoxal, el aparține totuși unui curent (mai curînd, o orientare generală a prozei), cel antirealist. Istoria acestei marginalități promovate spre zonele de putere ale canonului nu atrage încă neobositele cercetări didactice. Cu alte cuvinte, marginea rămîne, și în acest discurs despre un (fost) exponent al ei, în continuare margine. Se definește față de centrul realist și obsedant al deceniilor comuniste: "față de o parte a prozei românești, care încearcă să reia mijloacele romanului
Identificări by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/15639_a_16964]
-
3% din PIB alocați la noi învățământului reprezintă cam jumătate din media europeană de 6%. Efectivele școlare au scăzut continuu după 1990. în 54% din totalul școlilor primare și în 20% din gimnazii, învățământul este de tip simultan. Proporția personalului didactic necalificat este îngrijorătoare. Elevul român e supraîncărcat ca număr de ore pe zi. Numărul de ore de matematică, de exemplu, scade în UE de la 7 la 13 ani, în timp ce în România crește în același interval. Ponderea Curriculumului la Decizia Școlii
Școala românească și reforma by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15655_a_16980]
-
zece ori mai mare în UE decât în România. Și exemplele ar putea continua. în ceea ce privește atitudinea față de reformă, lucrurile par să stea mai bine. Profesorii din România se împart în câteva categorii. Reformiștii hotărâți reprezintă o pătrime din totalul cadrelor didactice. Cel mai important numeric pare să fie stratul tăcuților, care nici nu promovează noutățile, dar nici nu se opun reformei. Ei reprezintă cam 40%. Conservatorii formează o treime și ei sunt mai ales cadre necalificate sau profesori în vârstă. Peste
Școala românească și reforma by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15655_a_16980]
-
pe reproducerea de informație teoretică. Cunoașterea ca produs e încă promovată în dauna cunoașterii ca proces. Una dintre explicații ar consta în absența unui sistem de formare inițială și continuă a profesorilor în concordanță cu schimbările curriculare și de logică didactică. Ce e de făcut? Studiul arată că mai sunt foarte multe lucruri de făcut în ceea ce privește succesul reformei curriculare, în special în partea ei de aplicare. Nimeni n-ar avea însă de câștigat dacă am lua-o iarăși de la zero, după
Școala românească și reforma by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15655_a_16980]
-
vor trebui operate schimbări, deși ele au fost anticipate și în actualul curriculum. Aceasta ar fi una dintre prioritățile semnalate în rezoluția finală adoptată la Forumul de la Sinaia. Elementul cheie în suuccesul reformei pare să fie pregătirea profesională a personalului didactic. S-a vorbit foarte mult despre cvasi-absența pregătirii didactice în facultățile românești, facultăți care pregătesc specialiști și cercetători, dar mai puțin profesori. Cum autonomia universitară există, tot ce se poate face deocamdată sunt constatări și sugestii. De asemenea, s-a
Școala românească și reforma by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15655_a_16980]