1,368 matches
-
episcopii ("Este de datoria episcopilor ca în propriile dieceze să vegheze asupra unor astfel de activități și inițiative, să le promoveze și în măsura în care privesc apostolatul public, să le coordoneze..."93). Ei aveau responsabilitatea de a monitoriza întreaga activitate editorială din dieceză; și chiar dacă unele publicații aparțineau unor ordine misionare, acestea trebuiau să primească binecuvântarea episcopului local. Totuși, pentru a exista o anumită coeziune și unitate, Biserica recomanda și înființarea de Oficii naționale 94. Acestă realitate certificată abia în 1965, la sfârșitul
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
le descurajeze pe cele anticatolice sau liberale. Seminariștii s-au format profesional ca viitori jurnaliști. Dorința de a face cunoscută Biserica în sfera presei a determinat, în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, crearea majorității buletinelor oficiale ale diecezelor spaniole și dezvoltarea treptată a acestui sector: cele 118 reviste religioase, care existau în 1887, s-au redus la 103 în 1900, s-au dublat (211) în 1908, pentru a ajunge la 287 în 1913182. I.3.1.2. Evoluția
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
conținea un raport complet al ziarelor catolice: 759 de titluri cu apariție regulată (1920), dintre care 24 erau jurnale, 40 reviste culturale, 173 ziare cu teme religioase, sociale și economice; 120 ziare aveau subiecte preponderent religioase, 99 erau buletine de dieceză iar 303 buletine parohiale 230. Cu doi ani înainte, în 1918, ziarele catolice însumau aproximativ 20 de jurnale și peste 100 de publicații cu apariție săptămânală și lunară, distribuite în toată Italia 231. Printre publicațiile catolice care s-au dezvoltat
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
al presei catolice, Expoziția mondială a presei catolice, constituirea unor agenții de presă etc. Ideea de bază a fost menținerea și consolidarea unității Bisericii Catolice din întreaga lume și lupta împotriva atacurilor îndreptate împotriva sa. Capitolul II Presa catolică din diecezele de București și Iași în prima jumătate a secolului al XX-lea II.1. Biserica Catolică în România Poziția Vaticanului față de problemele importante ale politicii epocii a vizat și activitatea comunității catolice din România, precum și raportul acesteia cu statul. O
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
de organizare a comunității catolice din România a fost decizia de înființare a noilor structuri instituționale ale Bisericii Catolice, adoptată la 3 martie 1883, în sesiunea nr. 55 a Consistoriului Cardinalilor; aceasta hotăra crearea unei Arhiepiscopii de București cu două dieceze sufragane: la Iași și Galați 262. La 27 aprilie 1883, prin Scrisoarea apostolică a Papei Leon al XIII-lea Praecipuum Munus 263, Vicariatul apostolic al Valahiei devenea Arhiepiscopia de București, iar monseniorul Paoli era numit arhiepiscop; reședința era stabilită la
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
problemele social-politice ale catolicilor din România. În iunie 1884, monseniorul Paoli a comunicat Sfântului Scaun faptul că regele Carol I era de acord cu numirea monseniorului Niccolo Giuseppe Camilli ca episcop de Iași, fără a crea însă o a treia dieceză la Galați. Prin diploma Apostolatus officium, Papa Leon XIII îl numea pe primul episcop de Iași, Camilli, "un pionier al vieții catolice moderne" pentru această regiune 267. Noile structuri instituționale ale Bisericii Catolice din România au fost create între anii
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
de Iași, Camilli, "un pionier al vieții catolice moderne" pentru această regiune 267. Noile structuri instituționale ale Bisericii Catolice din România au fost create între anii 1880-1890, când a fost adoptată hotărârea de înființare a arhiepiscopiei de București cu două dieceze sufragane la Iași și Galați 268. Ierarhia catolică națională s-a instituit în acești ani ai sfârșitului de secol XIX și început de secol XX, fiind însă combătută de Biserica Ortodoxă Română 269, dar înțeleasă în schimb de o parte
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
lui Alexandru Marghiloman (președintele Consiliului de Miniștri), Theodorian-Carada insista asupra necesității încheierii cât mai urgente a unui tratat cu Vaticanul; el motiva această urgență pe de o parte prin faptul că unirea Basarabiei cu România impunea o nouă reorganizare a diecezelor catolice din Moldova, iar pe de altă parte imperativul contracarării creșterii influenței maghiare asupra Bisericii Catolice din Vechiul Regat 273; mai sublinia faptul că "riscăm să nu-l căpătăm (Concordatul) mai târziu, dacă ungurii ajung mai puternici decât sunt astăzi
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Ortodoxe Române. Reglementarea situației Bisericii Catolice din România consacra rezolvarea unei probleme dificile și sensibile apărute după Marea Unire și anume problema cultelor. Statutul Bisericii Catolice fusese stabilit prin Concordatul din 10 mai 1927. Potrivit acestuia, au fost înființate 5 dieceze: Alba Iulia și Oradea-Satul Mare în Transilvania, Timișoara în Banat, Iași în Moldova și București în Muntenia. În anul 1948, cei 5 episcopi erau: Aron Márton la Alba-Iulia, Iános Scheffler la Oradea-Satul Mare, Augustin Pacha la Timișoara, Alexandru Cisar la
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
și Iuliu Maior; ambele aveau redacția la Blaj. La Oradea era publicată revista Vestitorul, care a fost fondată în 1925 și a avut ca redactori, în timpul primilor patru ani, pe Alois Tăutu, iar ulterior pe Nicolae Fluerasui, ambii preoți ai diecezei. Revista Curierul creștin (foaie oficială a episcopiei unite din Gherla) a fost fondată în 1919, la Gherla, fiind redactată de profesorii seminarului catolic din oraș; apărea de două ori pe lună. Gazeta Sionul Românesc (conținea informații din viața episcopiei și
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
a fost fondată în 1919, la Gherla, fiind redactată de profesorii seminarului catolic din oraș; apărea de două ori pe lună. Gazeta Sionul Românesc (conținea informații din viața episcopiei și alte știri de interes general) a fost organ bilunar al diecezei unite de la Lugoj, fondat în 1914 de monseniorul V. Tr. Frontiu și reorganizat în 1920 de canonicul N. Brânzeu 314. Tipăritura Păstorul sufletesc a fost fondată în 1907, la Simleul Silvaniei de preoții uniți Alimpii Coste, Ioan Budisan și Avram
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
în funcție de frecvența apariției (reviste și ziare). Alte criterii de clasificare au fost: tematica abordată (strict religioase, versus cele cu caracter mai general), publicul căruia i s-a adresat (din mediul rural-urban, educat mai puțin educat, doar catolicilor dintr-o parohie, dieceză sau întregii populații a României), limba în care erau tipărite publicațiile (română, maghiară, germană, bulgară), spațiul geografic unde erau difuzate (ce corespundea diecezelor existente), redacția lor (diecezană sau care aparținea unor ordine misionare). Presa religioasă a prezentat viziunea Bisericii asupra
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
căruia i s-a adresat (din mediul rural-urban, educat mai puțin educat, doar catolicilor dintr-o parohie, dieceză sau întregii populații a României), limba în care erau tipărite publicațiile (română, maghiară, germană, bulgară), spațiul geografic unde erau difuzate (ce corespundea diecezelor existente), redacția lor (diecezană sau care aparținea unor ordine misionare). Presa religioasă a prezentat viziunea Bisericii asupra societății în sfera spirituală. Ea a fost dispersată, însă nu din punct de vedere religios, ci din perspectiva realităților politice concrete, a sentimentului
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
a românilor, este biserica dominantă în statul român"332. În România a existat o presă catolică în mai multe limbi care s-a adresat mai multor etnii, rituri, ordine misionare (franciscanii, iezuiții, dominicanii, asumpționiștii) și unor comunități locale (parohii), regionale (dieceze) și naționale (ziarele apărute în capitală). Evenimentele internaționale organizate de Biserica Catolică în domeniul presei precum Congresul și Expoziția mondială a presei catolice (la care a participat și România) au avut rolul de a "inventaria" publicațiile din lumea întreagă, de
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
mondiale, reprezentanții țărilor participante au răspuns la un chestionar standard, întocmit de Comitetul de organizare, ce a avut rolul de a oferi o imagine clară despre presa din țara respectivă. Chestionarul a cuprins următoarele întrebări: "Numele țării și districtul misionar (dieceze, vicariat apostolic, prefectură apostolică, misiune sui juris/iuris), Titlul gazetei sau a periodicului, Sediul redacției principale, Numele proprietarului sau al societății editoriale, Forma acestei societăți, Capitalul investit, Dacă gazeta sau periodicul fac parte dintr-un consorțiu sau grup de publicații
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
realităților locale și regionale. Putem afirma totuși că au existat publicații bine realizate și răspândite, care au avut un rol real în viața celor cărora li se adresau, contribuind la creșterea nivelului cultural al societății. II.3. Presa catolică din diecezele de București și Iași II.3.1. Presa catolică din arhidieceza de București II.3.1.1. Publicațiile în limba română Revista Catolică Revista catolică a reprezentat un fenomen cultural 334 de amploare în cadrul Bisericii catolice din România. Această publicație
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
asigurând încă de la primul număr unitatea deplină a viziunii colaboratorilor principali asupra ei366. Tot el a alcătuit sumarul pentru fiecare număr 367, afișele de publicitate 368 și a adus noi colaboratori prin atragerea preoților din arhidieceză, dar și din alte dieceze din țară. După trei ani de apariție, arhiepiscopul Netzhammmer nota în jurnalul său în data de 6 noiembrie 1914 următoarele: "Zilele acestea a ajuns să fie expediat ultimul număr din cel de-al treilea an de apariție al revistei noastre
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Române de la Roma. Inițiativa preoților cărturari de la București i-a motivat pe cei din diceza de Iași, însă izbucnirea Primului Război Mondial, urmată de plecarea din țară a arhiepiscopului Netzhammer în 1924, a făcut ca proiectul unei colaborări științifice între cele două dieceze să nu se materializeze 383. Ultimul număr al Revistei Catolice a fost realizat cu mare greutate și a apărut în anul 1916. Cele mai multe probleme le-a avut Ioan Bălan, în realizarea articolului dedicat Sfântului Scaun, deoarece din cauza războiului, seria Acta
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
tipologia clasică a presei parohiale (destinată membrilor unei parohii); cuprindea în primul rând informații despre evenimentele și activitățile din parohia respectivă (în cazul de față, din parohia "Sf. Iosif" din București), dar și alte chestiuni generale despre viața catolică din dieceză și din țară, ba chiar din întreaga lume catolică (într-o proporție foarte mică și cu valoare de exemplu cu aspect moralizator). Această revistă a avut rolul (cel puțin enunțat) de a combate atacurile venite din orice direcție și pe
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
o scurtă perioadă, revista a reapărut între 24 martie și 28 noiembrie 1918, fiind apoi iar sistată până în 1924, când s-a publicat din nou 440. Ulterior, au mai existat două perioade de apariție a acestei tipărituri 441. Știrile din dieceza de București ca și cele din întreaga "lume catolică" au ocupat un spațiu consistent în paginile publicației, iar dintre acestea, pe primul loc se aflau anunțurile privitoare la Asociațiile catolice 442. Un astfel de anunț a fost lansat în data
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Reorganizarea acesteia, cât și activitățile desfășurate au fost prezentate în publicația de limbă germană 446. Revista a promovat toate activitățile comunității catolice de limbă germană. Această situație a reflectat viziunea lui Netzhammer de promovare a limbii și culturii germane în dieceza unde a activat (pastorație în limba maternă). Unele liturghii atât cele de la Catedrala "Sf. Iosif", cât și de la parohia Bărăție, au fost ținute în limba germană (atât predicile, cât și cateheza copiilor)447. Celelalte servicii religioase erau realizate și în
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
credincioșilor, dar și promovarea și încurajarea proiectelor și a manifestațiilor care aveau elemente de cultură și limbă germană i-a creat acestuia numeroase neplăceri, în contextul izbucnirii Primului Război Mondial. Pe lângă aceste materiale, ce cuprindeau anunțuri și prezentau principalele evenimente desfășurate în dieceza de București și nu numai, existau și unele articole tematice. În numărul 7 din 27 aprilie 1913, s-a relatat încercarea de asasinare a monseniorul Iulius Hering (paroh la Bărăție), de către un sârb de religie ortodoxă pe nume Stoianovici, care
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
presupusă atitudine neloială manifestată în perioada 1916-1918 față de statul roman; acestea și-au pus amprenta pe starea de sănătate, care a fost hotărâtoare, până la urmă, în privința deciziei sale"456. Pe parcursul anului 1925 au fost prezentate diverse evenimente legate de viața diecezei, de comunitatea catolică din România și cea din străinătate, precum: publicarea Bulei Papale de numire a lui Alexandru Th. Cisar în funcția de arhiepiscop de București 457, începutul construcției Palatului Episcopal 458, instaurarea Monseniorul Auner în funcția de promotor apostolic
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
acestor minorități și a grupurilor de imigranți 461. Anul 1933 a adus reformarea revistei, prin schimbarea redactorului responsabil, în persoana lui G. Wetze. S-a intrat în cea de-a treia perioadă a apariției revistei. Publicația a trecut sub patronajul Diecezei de Timișoara. În această perioadă, revista a apărut însoțită de suplimentul Das Herz (Inima). Redacția a rămas la București, în Palatul Episcopal. În ciuda tuturor adversităților, publicația-numită mai nou Bukarester sonnatagsblatt a continuat să apară până în anul 1942, când, din pricina războiului
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
care au luat parte"489. După reîntoarcerea la București, C. Auner a fost desemnat să se ocupe cu reorganizarea corului mixt al Catedralei condus de L. Müller și de preotul Bronislav Falevski. În urma revocării arhiepiscopului Netzhammer în 1924, preoții din dieceză l-au ales pe C. Auner în funcția de vicar capitular. În 1927 acesta a fost numit protonotar apostolic. În urma exercitării acestor funcții, a fost distins cu unele decorații, cum ar fi: Coroana de Fier în grad de cavaler, acordată
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]