37,948 matches
-
nu s-a semnat nici un instrument juridic bilateral (a existat o propunere a Mexicului în august 1938 privind încheierea unui Tratat de prietenie între cele două țări, care, din păcate, nu s-a concretizat). Pornind de la situația dată o reprezentare diplomatică a României în perioada antebelică, însumând cinci ani și vidul în relația de peste trei decenii s-a acordat atenție bunei organizări a Ambasadei, s-au inițiat acțiuni care au condus la edificarea și dezvoltarea trainică a raporturilor dintre România și
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
vizelor la pașapoartele simple a condus la o anumită scădere a numărului de vize la această categorie de documente. Printre inițiativele ambasadorului, mai amintim: tratativele cu ambasadorii statelor El Salvador și Haiti, care au condus în 1979 la stabilirea de relații diplomatice între România și aceste țări. În timpul mandatului, ambasadorul a acordat o atenție deosebită diasporei române prezentă mai ales în Ciudad de Mexico. Receptivi acțiunilor întreprinse, românii din diasporă nu numai că au făcut cunoștință cu realitățile românești, dar s-au
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
printre primii care au făcut donații în valută gestul său de solidaritate fiind urmat de mulți alții. La vârsta apogeului în carieră, i s-a impus "rotirea". Oricum este mândru de ce a lăsat în urma celor 21 de ani de muncă diplomatică. Recunoscându-i meritele, fostul ministru de externe, Andrei Ștefan, scria următoarele în Memoriile sale publicate în Flacăra nr. 3 din 2001 sub titlul "Oameni și fapte (IV)": "... Dumitru Mihail, ambasador competent și comunicativ, împreună cu soția sa, se bucurau de multă
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
Ștefan, scria următoarele în Memoriile sale publicate în Flacăra nr. 3 din 2001 sub titlul "Oameni și fapte (IV)": "... Dumitru Mihail, ambasador competent și comunicativ, împreună cu soția sa, se bucurau de multă prețuire și considerație din partea autorităților mexicane, a corpului diplomatic." Dumitru Mihail a desfășurat o amplă activitate publicistică, semnând în ziare și reviste, cu precădere la publicațiile la care a lucrat, cronici de politică externă, articole, analize, note de călătorie etc. Este coautor la un Glosar pe probleme internaționale, analiza
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
lung război civil, soldat cu alungarea președintelui Mengistu și cu desprinderea Eritreii de Etiopia și proclamarea independenței Eritreii, în anul 1993. În noiembrie 1993, din împuternicirea M.A.E român, a semnat, împreună cu ambasadorul Eritreii, protocolul de stabilire a relațiilor diplomatice dintre România și Eritreia, la nivel de ambasadă. Din poziția de ambasador la Addis Abeba, a urmărit îndeaproape evoluția politică și economică a statelor africane, participând la sesiunile de lucru ale O.U.A și ale Comisiei Economice a O.
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
Central Executiv al Partidului Democrației Sociale din România (P.D.S.R.). Noiembrie 2000-iunie 2001, Președinte al Partidului Democrației Sociale din România (P.D.S.R.). 16 iunie 2001, Președinte al Partidului Social Democrat (P.S.D.). Aprilie 2005-martie 2006, Președinte Executiv al Partidului Social Democrat (P.S.D.). Activitate diplomatică 28 iunie 1990-16 octombrie 1992, Ministru al afacerilor externe al României, în guvernele Petre Roman și Teodor Stolojan. 1992, primește gradul diplomatic de Ambasador. Activitate parlamentară Ales membru al Camerei Deputaților, astfel: 1990-1992; 1992-1996; 1996-2000; 2000-2004; 2004-prezent. Octombrie 1992-noiembrie 1996
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
2001, Președinte al Partidului Social Democrat (P.S.D.). Aprilie 2005-martie 2006, Președinte Executiv al Partidului Social Democrat (P.S.D.). Activitate diplomatică 28 iunie 1990-16 octombrie 1992, Ministru al afacerilor externe al României, în guvernele Petre Roman și Teodor Stolojan. 1992, primește gradul diplomatic de Ambasador. Activitate parlamentară Ales membru al Camerei Deputaților, astfel: 1990-1992; 1992-1996; 1996-2000; 2000-2004; 2004-prezent. Octombrie 1992-noiembrie 1996, Președinte al Camerei Deputaților. Decembrie 1996-2000, Vicepreședinte al Camerei Deputaților. 20 decembrie 2004-16 martie 2006, Președinte al Camerei Deputaților. 1997-2000, Membru al
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
International Law, coautor. 2002, Nicolae Titulescu Contemporanul nostru, ediția a II-a. 2002, Spre normalitate o viziune social-democrată modernă privind viitorul României, versiune și în engleză. 2002, Drept Internațional Public Sinteze pentru examen, ediția a III-a, coautor. 2002, Drept diplomatic și consular, coautor. 2002, Dimensiunile Politice Externe în Tratatele României (1990-2001), coord. 2002, România într-o Europă Unită, versiune și în engleză. 2003, Europa Quo Vadis? Spre o Europă Unită, versiuni în română, engleză, ungară. 2003, The Battle for the
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
rusă și germană. Activități A funcționat ca diplomat în Ministerul Afacerilor Externe neîntrerupt, între anii 1964-2004, cunoscând afirmarea deplina în anii de după Revoluția din decembrie 1989, când a ocupat pozițiile de Director, în Centrală și Ambasador, străinătate. În cariera sa diplomatică, s-a format ca specialist în diplomația multilaterală, lucrând de la intrarea în Minister, în 1964, timp de aproape patru decenii (cu o întrerupere fortuită în anii 1973-1978, când a fost trimis în misiune la Beijing), în cadrul Departamentului pentru Organizații Internaționale
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
Cooperare în Europa-O.S.C.E., de la Viena (1987-1989), unde a promovat proiectul unui Forum Științific european și la reuniunile de follow-up în domeniile economic și de afaceri (la Bonn) și, respectiv, al mediului înconjurător (la Sofia). Aspecte semnificative din activitatea diplomatică In condițiile noi de după 1989, a îndeplinit misiuni importante în străinătate și în Centrala Ministerului Afacerilor Externe: Însărcinat cu afaceri a.i. la Misiunea Permanentă a României pe lângă Oficiul O.N.U. de la Geneva și, în continuare, Reprezentant Permanent adjunct (iunie
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
țările U.E., S.U.A., Japonia) și țările în curs de dezvoltare. Ocuparea de către România a acestei poziții avansate la O.N.U. și, în general, afirmarea la începutul mileniului a diplomației românești pe plan multilateral s-au înscris în dinamica eforturilor diplomatice menite să conducă la întărirea conlucrării cu partenerii euroatlantici și europeni în contextul luării deciziei de primire a României în N.A.T.O. și finalizării negocierilor de aderare a sa la UE. Ilustrativă este în acest sens degajarea sprijinului general pentru
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
franceză, rusă), interviuri la radiodifuziunea română, în perioada 1974-1990, privind politica și relațiile externe ale României; Membru în colectivul condus de Acad. Tudorel Postolache, pentru elaborarea Tratatului de Economie Mondială. În calitate de diplomat în Centrala Ministerului de Externe și la misiunile diplomatice ale României la Roma și la Bonn, a contribuit, timp de 34 ani, la activitatea de informare a conducerii țării, prin mijloace diplomatice specifice, cu aprecieri și propuneri pentru dezvoltarea relațiilor bilaterale ale României cu celelalte țări ale lumii sau
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
Postolache, pentru elaborarea Tratatului de Economie Mondială. În calitate de diplomat în Centrala Ministerului de Externe și la misiunile diplomatice ale României la Roma și la Bonn, a contribuit, timp de 34 ani, la activitatea de informare a conducerii țării, prin mijloace diplomatice specifice, cu aprecieri și propuneri pentru dezvoltarea relațiilor bilaterale ale României cu celelalte țări ale lumii sau pentru elaborarea unor inițiative românești în cadrul organizațiilor internaționale. Unele din aceste informări ar putea constitui, peste ani, surse utile pentru specialiștii în istoria
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
și propuneri pentru dezvoltarea relațiilor bilaterale ale României cu celelalte țări ale lumii sau pentru elaborarea unor inițiative românești în cadrul organizațiilor internaționale. Unele din aceste informări ar putea constitui, peste ani, surse utile pentru specialiștii în istoria relațiilor internaționale. Activitatea diplomatică 1 septembrie 1956 8 ianuarie 1957, Secretar III la Direcția Europa Occidentală din Ministerul Afacerilor Externe; Ianuarie 1957 decembrie 1961, Secretar III și Secretar II la Legația României (Roma); Ianuarie 1962 mai 1962, Secretar II, Direcția Europa Occidentală din M.
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
al Direcției Relațiilor Culturale, a negociat și semnat primele programe și acorduri de colaborare culturală postbelică cu Franța, Italia, Anglia, Irak, Cuba, respectiv, cu țările socialiste membre ale Tratatului de la Varșovia. Stabilirea de către România, la 31 ianuarie 1967, a relațiilor diplomatice cu Republica Federală a Germaniei a marcat o etapă nouă în relațiile Est Vest. Realizarea acestui demers diplomatic de către conducerea României din acea perioadă a fost quasi-unanim apreciată ca un act diplomatic de curaj și largă deschidere internațională. După Uniunea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
Italia, Anglia, Irak, Cuba, respectiv, cu țările socialiste membre ale Tratatului de la Varșovia. Stabilirea de către România, la 31 ianuarie 1967, a relațiilor diplomatice cu Republica Federală a Germaniei a marcat o etapă nouă în relațiile Est Vest. Realizarea acestui demers diplomatic de către conducerea României din acea perioadă a fost quasi-unanim apreciată ca un act diplomatic de curaj și largă deschidere internațională. După Uniunea Sovietică, România era prima țară din Tratatul de la Varșovia, care stabilea o misiune diplomatică, la nivel de ambasadă
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
de către România, la 31 ianuarie 1967, a relațiilor diplomatice cu Republica Federală a Germaniei a marcat o etapă nouă în relațiile Est Vest. Realizarea acestui demers diplomatic de către conducerea României din acea perioadă a fost quasi-unanim apreciată ca un act diplomatic de curaj și largă deschidere internațională. După Uniunea Sovietică, România era prima țară din Tratatul de la Varșovia, care stabilea o misiune diplomatică, la nivel de ambasadă, la Bonn. Este cunoscut însă că U.R.S.S. avea un statut de țară cobeligerantă
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
Vest. Realizarea acestui demers diplomatic de către conducerea României din acea perioadă a fost quasi-unanim apreciată ca un act diplomatic de curaj și largă deschidere internațională. După Uniunea Sovietică, România era prima țară din Tratatul de la Varșovia, care stabilea o misiune diplomatică, la nivel de ambasadă, la Bonn. Este cunoscut însă că U.R.S.S. avea un statut de țară cobeligerantă a coaliției antihitleriste. De aceea, gestul României a avut un impact nu numai în cercurile guvernamentale vest-germane. S-a creat astfel o
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
vizitei șefului statului român în Republica Federală a Germaniei (iunie 1973), conducerea organizației sașilor proveniți din Transilvania și-a reînnoit Declarația de loialitate din 1919 față de țara de origine, România. Orientarea de care a fost animată întreaga echipă a misiunii diplomatice de la Bonn, din acea perioadă, s-a bucurat de sprijinul larg al instituțiilor din țară și s-a dovedit benefică pentru dezvoltarea multilaterală a colaborării româno vest germană. Au fost folosite adecvat bunele relații pe care șeful misiunii diplomatice române
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
misiunii diplomatice de la Bonn, din acea perioadă, s-a bucurat de sprijinul larg al instituțiilor din țară și s-a dovedit benefică pentru dezvoltarea multilaterală a colaborării româno vest germană. Au fost folosite adecvat bunele relații pe care șeful misiunii diplomatice române la Bonn le-a cultivat cu unii șefi de misiuni diplomatice acreditați în R.F.G. pentru stabilirea de relații diplomatice dintre România și Republica Nicaragua, Republica Dominicană, Republica Mali și, parțial, contribuind la restabilirea relațiilor diplomatice cu Portugalia. Astfel, au fost
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
larg al instituțiilor din țară și s-a dovedit benefică pentru dezvoltarea multilaterală a colaborării româno vest germană. Au fost folosite adecvat bunele relații pe care șeful misiunii diplomatice române la Bonn le-a cultivat cu unii șefi de misiuni diplomatice acreditați în R.F.G. pentru stabilirea de relații diplomatice dintre România și Republica Nicaragua, Republica Dominicană, Republica Mali și, parțial, contribuind la restabilirea relațiilor diplomatice cu Portugalia. Astfel, au fost acreditați primii ambasadori ai Republicii Nicaragua și Republicii Mali la București în
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
dovedit benefică pentru dezvoltarea multilaterală a colaborării româno vest germană. Au fost folosite adecvat bunele relații pe care șeful misiunii diplomatice române la Bonn le-a cultivat cu unii șefi de misiuni diplomatice acreditați în R.F.G. pentru stabilirea de relații diplomatice dintre România și Republica Nicaragua, Republica Dominicană, Republica Mali și, parțial, contribuind la restabilirea relațiilor diplomatice cu Portugalia. Astfel, au fost acreditați primii ambasadori ai Republicii Nicaragua și Republicii Mali la București în persoanele ambasadorilor de la Bonn. După rechemarea în Centrala
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
relații pe care șeful misiunii diplomatice române la Bonn le-a cultivat cu unii șefi de misiuni diplomatice acreditați în R.F.G. pentru stabilirea de relații diplomatice dintre România și Republica Nicaragua, Republica Dominicană, Republica Mali și, parțial, contribuind la restabilirea relațiilor diplomatice cu Portugalia. Astfel, au fost acreditați primii ambasadori ai Republicii Nicaragua și Republicii Mali la București în persoanele ambasadorilor de la Bonn. După rechemarea în Centrala M.A.E., îi este încredințată funcția de director al Direcției de relații cu Europa
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
la negocieri cu reprezentanți aparținând diverselor regiuni geografice ale lumii. În același timp, pe planul relațiilor multilaterale, în cadrul organizațiilor internaționale și regionale politice, militare, economice, tehnico-științifice, culturale, de tineret etc., i s-a oferit posibilitatea unei abordări complexe a activității diplomatice. Aceste împrejurări au facilitat acumularea unei importante experiențe în domeniul negocierilor, ceea ce a contribuit la formarea sa politico-diplomatică, dovedindu-se astfel util activității generale a Ministerului în domeniul relațiilor externe ale României, acest lucru fiind confirmat și de activitatea sa
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
admis la Cursul postuniversitar amintit. Totuși, reia temporar legătura cu profesia de bază: în perioada 1968-1971, în paralel cu activitatea din Ministerul de Externe, a ocupat funcția de asistent universitar la Catedra de fizică a Institutului Politehnic din București. Activitatea diplomatică În 1964, intră în Ministerul Afacerilor Externe, cu gradul diplomatic de Atașat. Lucrează vreme de 5 ani în Direcția Politică de Analiză și Sinteză. În 1966 și, respectiv, 1969, este avansat la gradele diplomatice de Secretar III și Secretar II
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]