5,279 matches
-
cu lumea spectrală a "marelui frate" roșu din celebrul roman. Deși, extrapolînd, să spunem că mai toate găselnițele mediatice din lumea contemporană fac enorme concesii gustului comun, comunitarismului latent. (Chiar dacă, pentru Occident, aceasta nu poate îmbrăca decît haina lejeră a divertismentului.) Iată însă că nu chiar despre divertisment e vorba în emisiunea-mamut-non-stop, denumită (inconștient) Big Brother și în care televiziunea e pusă în priză permanentă pentru a... Pentru ce? Pentru a dezvălui, cu mai multă sau mai puțină spontaneitate, ce se
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
din celebrul roman. Deși, extrapolînd, să spunem că mai toate găselnițele mediatice din lumea contemporană fac enorme concesii gustului comun, comunitarismului latent. (Chiar dacă, pentru Occident, aceasta nu poate îmbrăca decît haina lejeră a divertismentului.) Iată însă că nu chiar despre divertisment e vorba în emisiunea-mamut-non-stop, denumită (inconștient) Big Brother și în care televiziunea e pusă în priză permanentă pentru a... Pentru ce? Pentru a dezvălui, cu mai multă sau mai puțină spontaneitate, ce se petrece, oră de oră, în viața cîte
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
ale fibrei profunde. De la confruntările politice la generalizata încrîncenare diurnă, ambitusul violenței e unul nemaiîntîlnit în viața românească. Lumea miticilor lui Caragiale ne pare o nostimadă pe lîngă dramaturgia postmodernă a cruzimii confruntărilor reale. Să nu ne păcălească surogatul de divertisment care ne intră pe cablul t.v. în casă: bîțîiala microfoanelor asudate e tot formă de violență. Una servită într-un staniol ce s-ar vrea de Oscar, dar nu e decît de Vacanța Mare. Consolarea ar putea veni de la
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
elevilor; părinților și profesorilor în legătură cu oportunitatea apariției revistei; 2) campania de publicitate; 3) întâlnire cu elevii care doresc să se implice; 4 ) găsirea modalităților de finanțare; 5) stabilirea modului de lucru: opțional, cerc; 6) precizarea scopului și finalităților publicației: informare, divertisment, literatură; 7) stabilirea categoriilor de cititori cărora i se adresează. Elevii selectați în echipa de redacție (redactor - șef, redactori) și colaboratorii lor trebuie să știe să transmită informația în manieră jurnalistică și să cunoască tehnicile esențiale de redactare. Pentru aceasta
Metode moderne de comunicare didactică by Molnár Zsuzsa () [Corola-publishinghouse/Science/1633_a_3061]
-
respectiv în familie, pe stradă, într-un context în care nu cunosc toate persoanele etc., sesizarea diferențelor dintre știrile de la TV și povestirile (realizate de adulți/copii) despre întâmplări din viața cotidiană, dintre un film documentar și o emisiune de divertisment pentru copii etc. Cea de-a doua direcție vizează stimularea utilizării de către copii, în comunicare, a valențelor expresive ale limbajului; vezi, în acest sens: identificarea/recunoașterea, actualizarea, completarea, crearea de figuri de stil, de rime, de imagini vizuale, auditive, motrice
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
momente de umor politic. Un participant la reprezentație a comentat producția ca fiind “fardata cu ceeace îi mai lipsea pentru a fi o operă belcantistă elegantă, ceeace i-a asigurat o notă de amuzamen, deosebit de plăcută pentru o seară de divertisment” Oricum, Operă Sarasota (Florida, UȘA) a prezentat în 29 Martie 2013 o nouă versiune critică a operei, incluzând toate versiunile operei lui Verdi. Dr. Francesco Izzo - director al Institului American de Studii Verdiene - cel care a făcut recenzia critică a
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
asigura copyrightul Verdi a permis traducerea operei Îl Trovatore în limba franceză (Le Touvère) și ea a fost reprezentată la Operă din Paris în anul următor. Conform tradiției Verdi a fost obligat să adauge un balet (în actul III, un divertisment cu țigănci prezentat în fața soldaților Contelui de Luna). Calitatea remarcabilă a acestui balet a fost remarcată de către Charles Osborne care scria:“În acest balet Verdi s-a dovedit a fi un Ceaikovski al baletului italian“. Continuând să laude muzică acestui
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
operei Îl Trovatore este concepută într-o mișcare ritmica și zugrăvita mai mult în culori primare care se potrivesc perfect subiectului ei plin de confruntări violente, operă La Traviata conține o muzică mult mai delicată și de natură intimă. În afara divertismentelor de la petrecerea din saloanele Florei, care au fost acuzate de unii critici ca fiind prea violente și de prost gust, (la care cineva ar putea veni în replică că muzica este exact ceea ce astfel de gazde pot oferi unor astfel
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
principiul neamestecului în treburile interioare (sau interne), principiu care stă la baza politicii noastre și care dă piesei lui C. Popa o foarte corectă îndreptățire politică. Dar poate am majorat prea mult termenii și am escamotat prea tare condiția de divertisment teatral pe care piesa "Regulamentul de bloc" o propune și mijloacele artistice viabile prin care ea se realizează, confirmînd încă o dată în C. Popa un autor viu și interesant. Paul Everac Transcrierea opiniilor Cenaclului de dramaturgie a Uniunii Scriitorilor DAN
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
și științific, versuri, nuvele, romane și amintiri de călătorie, care să intereseze, prin conținutul lor, pe românii de pretutindeni. Rubricile sunt numeroase („Studii sociale”, „Din viața națională și literară”, „Idei și principii”, „Scânteiuțe”, „Diverse”, „Jocuri distractive” ș.a.), tematica variată, predominând divertismentul. Lista colaboratorilor este foarte mare, cu mai multă regularitate scriind la A.f. Gr. Silași (studii literare și articole despre limba română), P. Dulfu (versuri, proză, traduceri), I. S. Bădescu (versuri), V. Ranta-Buticescu (versuri și proză), Al. Onaciu, C. Morariu
AMICUL FAMILIEI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285321_a_286650]
-
a mesajelor - semnificații produse ca „acte de comunicare” în acțiune. Printr-o astfel de metodă este pusă în evidență periculozitatea „falselor mesaje” pe care le transmit masiv informațiile ca telejurnalele, programele ficționale (seriale, foiletoane, telefilme, filme de cinema), emisiunile de divertisment, mai ales „jocurile”, multe emisiuni sportive, reality-show-urile și altele. De regulă, astfel de „false mesaje” construite și transmise în diferite forme discursive ale programelor de televiziune sunt periculoase prin incapacitatea copiilor de a le da o semnificare și înțelesuri care
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
cercetări din anii ’50 (W. Schramm, un „clasic” al studiilor media) au indicat două tipuri fundamentale de preferințe ale telespectatorilor: a) cele care sunt orientate spre povestiri și reprezentări producând o gratificație imediată (crimă, corupție, accidente, catastrofe, sporturi, jocuri și divertisment, cronica mondenă, fapte diverse, probleme umane); b) cele orientate spre povestiri, reprezentări și imagini care produc o gratificație amânată (afaceri publice, probleme economice și sociale, știință, educație, sănătate etc.). - Alte cercetări au arătat că preferințele băieților pentru povestiri despre asasinate
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
de violență. Teza pornește de la o realitate contemporană indubitabilă - rolul masiv al televiziunii, al consumului televizual în formarea și transmiterea modelelor de comportament, în genere a modelelor culturale, realitate legată de transformarea televiziunii în sursă principală de informație, precum și de divertisment pentru marele public. Cum s-a menționat, influența „cultivatoare” a televiziunii crește proporțional cu duratele consumului televizual (este mai puternică în cazul „marilor” consumatori de TV) și cu absența sau limitarea altor repere valorice și culturale și insuficiențele altor cadre
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
consumului televizual corelat cu consumul zilnic de TV Graficul 5. Motivațiile consumului televizual corelate cu timpul de vizionare zilnică Sursa: Abraham, 2005. - Micii consumatori (sub 1 oră de vizionare zilnic sau mai rar) utilizează pentru informare și mai puțin pentru divertisment; tot ei sunt majoritari în a afirma că se uită la televizor „din obișnuință”; - Marii consumatori (peste 3 ore zilnic) consumă în special pentru distracție, plăcere. Variabila vârstă are o influență relativ semnificativă asupra uzajelor/gratificațiilor consumului de TV: procentul
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
televizuală. Este evidentă predilecția elevilor pentru canalele TV comerciale: pe primele locuri în preferințele elevilor (ca și ale adulților, de altfel) se situează canalul ProTV, urmat de Antena 1 și pe locul 3 postul Acasă, urmând în ierarhie canalele de divertisment comercial MTV, PrimaTV și pe ultimele locuri Discovery, TVR1, HBO și TVR2 sau TVR Cultural. În al doilea rând, majoritatea elevilor percep televiziunile ca axă centrală în sistemul reperelor după care își orientează chiar și modul de a gândi lumea
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
fiind excedentară. O bună parte dintre elevi (peste o treime) resimt violența ca ceva negativ, respectiv ca ceva care le creează un sentiment de nesiguranță (unii dintre ei acuzând chiar tulburarea somnului). Pe ansamblu, concluzia este că, pe lângă sursele de divertisment și de informare pe care le oferă televiziunea, elevii, mai ales consumatorii „înrăiți” de TV, sunt influențați și pe linia însușirii unor antivalori, a unor comportamente cu efecte negative. Audiența televiziunii în rândul elevilor Urmărirea emisiunilor TV în zilele de
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
în preferințele elevilor de 15-18 ani și 11-14 ani apare ProTV cu ponderi între 22% și 26%, post care se pare că vine cel mai mult în întâmpinarea preferințelor elevilor de liceu și gimnaziu, în special a celor legate de divertisment. În cazul elevilor din grupele de vârstă 15-18 ani și 11-14 ani pe locul doi apare Antena 1, în procent de 11-12%, un post care vine în întâmpinarea motivației elevilor referitoare, în primul rând, la informare. Pentru elevii din grupa
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
elevii din grupa 11-14 ani, dar într-o proporție mai mică, de 13%. Elevii din grupa de 15-18 ani se orientează spre mai multe tipuri de emisiuni, fără ca vreuna dintre acestea să domine, începând cu filmele artistice (12%), știri (11%), divertisment/satiră/umor (10%), emisiuni muzicale (8%), emisiuni sportive (8%), filme documentare (7%) (vezi graficul 11). Graficul 11. Ce emisiuni/programe TV urmăriți de obicei? Sursa: CURS Sondaj de opinie, în colaborare cu CSMNTC și Universitatea din București, iulie-noiembrie, la solicitarea
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
asupra receptorilor). În cadrul analizei de conținut, timp de aproximativ 13 ani, din 1967 până în 1979, au fost monitorizate 1.491 programe TV difuzate în prime time în timpul săptămânii și pe parcursul întregii zile în week-end. Au fost investigate prioritar programele de divertisment (care permit evaziunea din realul cotidian). Au fost identificate 410 caracteristici majore ale programelor TV (teme, idei, simboluri centrale) și 1.425 caracteristici minore. Analiza de conținut a confirmat ideea unei lumi televizuale coerente, dar distorsionate: în programele TV bărbații
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
valabilitatea ei mai curând pentru cazul SUA: încercările de a extinde cercetările în afara SUA și de a valida teoria cultivării în alte țări de pe glob nu au fost întotdeauna încununate de succes. În plus, au fost analizate preferențial programele de divertisment în defavoarea celor informative sau de „infotainment” și nu s-a acordat atenția maximă împărțirii și evaluării pe genuri televizuale. Mai mult, în ceea ce privește receptarea violenței TV și a efectelor sale, cercetări mai recente precum cea a lui Doob și McDonald (apud
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
p. 11). Ca o primă tipologie folosită în cadrul acestor studii, s-a împărțit între violența reală (cea din știri, reportaje, anchete, talk-show-uri etc.) și violența ficțională (cea din filme artistice, seriale, telenovele, sit-com-uri și, în general, toate acele emisiuni de divertisment care aveau la baza realizării lor un scenariu), în funcție de tipul de emisiune analizat. Fiecare dintre aceste două tipuri, a fost la rândul său împărțită în violență fizică, verbală, psihologică, economică și sexuală, în funcție de natura actului de violență prezentat. Violența din
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
unor pericole, cum ar fi pericolul de violuri, furturi, tâlhării), contextul estetic (în care scenele de violență apar sub formă atrăgătoare fie prin frumusețea imaginilor, fie a personajelor), contextualizarea în registrul ludic (violența apare prezentată sub forma jocului și a divertismentului), violența prezentată ca atractivă prin eroizare (sub forma eroilor salvatori, cum ar fi donatorul, generosul, omul în uniformă mort exemplar) sau, din contră, exaltare senzațională (unde violența este insolită, neașteptată, prezentată în registrul anomaliei, dar și al exoticului) și, în
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
intrat în așa numita eră a comunicațiilor în care informația circulă foarte repede, iar un program de televiziune este creat pentru a produce bani. Nu de puține ori rentabilitatea stă la baza producțiilor de televiziune, fie ele filme, emisiuni de divertisment sau banalele, considerate de mulți, desene animate. Obținerea cu orice preț a audiențelor a determinat societatea civilă, părinții, precum și factorii de decizie competenți în domeniul monitorizării audiovizualului românesc, să ridice o serie de semne de întrebare asupra limitelor admise, asupra
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
cheltuieli. Funcțiile mass-media De-a lungul timpului, mulți teoreticieni ai comunicării în masă au identificat mai multe funcții ale mass-media. Astfel, diverși autori au menționat ca principale funcțiile de informare, de culturalizare, de socializare, de formare a opiniei publice, de divertisment și, nu în ultimul rând, cea educativă. Funcția de informare. Mass-media reprezintă una dintre cele mai utilizate surse de informații. Aceasta face posibilă o circulație fără precedent a informațiilor de tot felul, care ajung cu mare rapiditate la oameni, sporind
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
face cunoscute opiniile. Importante sunt, în acest context, interpretarea și judecata de valoare la care sunt supuse controversele apărute. Astfel, aportul adus de mass-media la formarea sau remodelarea opiniei publice, a atitudinilor și comportamentelor este semnificativ și indiscutabil. Funcția de divertisment. Această funcție a devenit, în ultimul timp, din ce în ce mai importantă, deoarece oamenii își găsesc în mod frecvent distracția, recreerea, relaxarea, în primul rând în fața micului ecran. Mass-media și televiziunea în mod special nu oferă doar prilejuri de delectare de destindere, ci
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]