21,744 matches
-
și spirala aspirațiilor sale literare în funcție de altitudinea și rotațiile neîncetate ale candelabrului cu trei brațe magnifice: Marele Anonim, lumea, omul. Ființa pe care poeta o are în vizor, în ,,Poemele ființei’’, este omul -, fie în ipostază de botezat în focul divin al iubirii, fie în aceea de înfrigurat căutător al absolutului, al identității sale în raport cu Dumnezeu, al armoniei cu sine, cu lumea înconjurătoare, cu universul. Din ,,Trilogia cunoașterii’’, ,,Trilogia valorilor’’ și, mai ales, din ,,Trilogia cosmologică’’ -, Mariana Didu a reținut (și
,,Poemele fiinţei’’ de Mariana DIDU [Corola-blog/BlogPost/93548_a_94840]
-
creștină a primelor secole conține o serie de „apocrife”, numite astfel datorită caracterului lor „ascuns”. Cunoașterea literaturii apocrife este indispensabilă cercetătorului din domeniul studiului religiilor și teologiei, o cercetare autentică preluând critic „totul” despre textele scrise care ne transmit revelația divină. Astfel ajungem la alte lucrări ale lui Cristian Bădiliță precum Visio Sancti Pauli Apostoli. Apocalipsa lui Pavel (București 2011) sau Trei romane mistice ale Antichității - Iosif și Aseneth, Testamentul lui Iov, Testamentul lui Avraam (2008). Traducerile Patericului sau Apoftegmele Părinților
Cristian BĂDILIȚĂ, laureat al premiului ”Acad. Constantin Erbiceanu” [Corola-blog/BlogPost/93632_a_94924]
-
a consemnat în Dialogul cu sora sa, Macrina, în lucrarea ”Despre suflet și înviere” : Degeaba suflet nerăbdător și nemulțumit din pricina înlănțuirilor firești a lucrurilor întrucât voi nu cunoașteți scopul urmărit de rânduirea generală, căci totul trebuie să fie pe potriva Naturii divine, într-o ordine și succesiune stabilite de înțelepciunea cerului care stăpânește lumea. De aceea a luat naștere natura rațională, pentru ca bogățiile bunurilor Dumnezeiești să nu fie nefolositoare, însă Înțelepciunea care a creat totul a pregătit un fel de vase care
Cristian BĂDILIȚĂ, laureat al premiului ”Acad. Constantin Erbiceanu” [Corola-blog/BlogPost/93632_a_94924]
-
a fost trimis de Ceruri, Eminescu a fost pogorât de Arhanghelul Duhului/MIKÄEL, precum s-a fost pogorât Hristosul, în mijlocul iudeilor, al celor ce nu L-au recunoscut nici macar prin minuni!... nici macar prin SUPREMĂ MINUNE, cea a Învierii... În economia divină, însă, până și Iuda are rost, în Drumul spre Golgota Mântuirii noastre (de aceea îi și zice Iisus, Cel din EVANGHELIA IOANICĂ: „Du-te și fă mai repede ce ai de făcut!”), de aceea, nu ne miră câți diavoli au
Mihai Eminescu – Martir al credinţei [Corola-blog/BlogPost/93640_a_94932]
-
sugerând asceza, transfigurarea produsă de spiritul profund religios. Urmând traseul din dreapta intrării, se ajunge la o altă sală cu simbolistică profundă - „Crucea - Pomul vieții”. Atenția este captată imediat de arborele crescut parcă din solul incintei, axă a lumii și intermediar divin. Aici regăsim atârnate cruci de iertăciune și cruci de jurământ, simbol al garanției îndeplinirii promisiunilor făcute defunctului de către urmașii rămași în viață. Remarcabilă este aceeași dispunere în spații largi a unor obiecte care par contradictorii ca structură și semnificație, dar
Muzeul Naţional al Ţăranului Român din Bucureşti – un discurs modern despre actualitatea tradiţiei [Corola-blog/BlogPost/93699_a_94991]
-
muzeului. Desenele parietale din sală completează ansamblul, creând impresia de familiar. Mai departe, două incinte dedicate „Icoanelor” adăpostesc pictură religioasă naivă, în care se pot recunoaște elemente caracteristice reprezentărilor iconografice populare - trinitatea reprezentată zoomorf, antropomorfizarea entităților angelice, triunghul încadrând ochiul divin. „Trecerea spre sala Icoane, după cum spunea Horia Bernea, presupune o diminuare continuă a materialității: o fragilizare a materialului, o descreștere a densității, definind un concept muzeal original” în peisajul românesc de specialitate. Periplul vizitatorului se încheie, la parterul clădirii, cu
Muzeul Naţional al Ţăranului Român din Bucureşti – un discurs modern despre actualitatea tradiţiei [Corola-blog/BlogPost/93699_a_94991]
-
înțeleg mereu, fără multă explicație. De ce unii nu se pot realiza în acest mod? În primul rând din cauză că își aleg partenerii în funcție de “eros”sau din interese materiale și nu au legătura aceea interioară care se numește dragoste, adică prețuirea aceea divină fără de care nu putem să iertăm și să uităm. Nu putem avea răbdare unii cu alții. Sărbătorim orice, senzații, emoții, satisfacții de moment, dar numai dragostea nu. Știți de ce? Pentru că bunătatea este cea care te face să privești cu dragoste
DESPRE SĂRBĂTORIREA DRAGOSTEI de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1512 din 20 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377105_a_378434]
-
rugăm la Tine, Si vezi-ne, ce mult am contenit... Și ce puțin rămânem ici, în gânduri, Și cât de mult ne este dor de Tine, Si slavă Ta ne este jurământul, Și-a Ta iubire o stropim cu lacrima divină. FIINȚĂ DIN BETHLEEM La ceas al șoaptelor trecute, Cu stropi seduși de apå vie, Îmi reapari să mă asculți, Ființa mea, demult tirzie. Cu lauri, proaspeți într-ales, Si crez, în piept îmbălsămat, Îmi ești un cer în Univers Și
POEME de LILIA MANOLE în ediţia nr. 1647 din 05 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377143_a_378472]
-
mă asculți, Ființa mea, demult tirzie. Cu lauri, proaspeți într-ales, Si crez, în piept îmbălsămat, Îmi ești un cer în Univers Și tot pământul neumblat. Sărutul, prins în suflet fin, Și-n Imanenta infinită Trecu -n văpăi de foc divin, În dulci ecouri absorbite. Am stins și oarbă așteptare Și-am revenit, ca-ntr-un poem, Pe umbră dorurilor tale Mai curg mistere-n Bethleem. Și îmblânziți de vechii codri, Cănd cerul cade la pământ, Mă tot descoperi și m-
POEME de LILIA MANOLE în ediţia nr. 1647 din 05 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377143_a_378472]
-
sau nu marea lupta dintre bine și rău se desfasoara aici pe pamant iar noi suntem prinși în vâltoarea acestei încrâncenate lupte. Însă dincolo de orice circumstanță sumbră a existenței noastre, există speranță pentru că inimile noastre să fie atinse de iubirea divină și numai astfel putem primi odihnă spirituală, după cum este scris în Evanghelia după Matei 11-28: ,,Veniți la Mine, toți cei trudiți și împovărați și Eu vă voi da odihnă.” Doresc în cadrul acestui articol să aprofundez un pasaj din Vechiul Testament pentru
SUSURUL IUBIRII de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 1647 din 05 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377147_a_378476]
-
mai simțim prezența Lui Dumnezeu în viețile noastre și iubirea Să tainica, duioasa atingandu-ne inimile noastre împovărate uneori de durere? Dar înainte de a da un un răspuns la această întrebare pe care doresc să mi-l întemeiez pe promisiunile divine ce le găsesc în Cartea Cărților doresc să merg pe firul acestui pasaj. În 1 Împărați 19-4 Ilie strigă în mod desnadajduit spre Dumnezeu să îi ia viața, insă înainte de astă el spune destul. Oare de câte ori oameni aflați în situații
SUSURUL IUBIRII de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 1647 din 05 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377147_a_378476]
-
și speranța, după ce a ascultat vocea Lui Dumnezeu vorbindu-i, aici este marea diferența în mijlocul crizei prin care trecea, Ilie s-a apropiat de Dumnezeu și ia ascultat vocea sau mai bine zis Dumnezeu ia ieșit în întimpinare, iar iubirea divină l-a atins transformându-l în alt om. Din acest pasaj este interesant de urmărit pașii pe care Ilie a trebuit să-i facă până a primit acea mare revelație în mijlocul crizei sale când totul părea pierdut și el numai
SUSURUL IUBIRII de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 1647 din 05 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377147_a_378476]
-
o avea în spate însă în versetele din 1 Împărați 19:11;12 ni se reda câteva manifestări ale puterii Lui Dumnezeu iar la urmă a venit un susur blând și subțire ce pentru Ilie era semnul inconfundabil al prezenței divine în mijlocul crizei din viața sa, de asemenea el a înțeles mesajul ce Dumnezeu dorea să îl transmită de fapt era același ce pe vremuri fusese transmis lui Moise. ,,Și Domnul a trecut pe dinaintea lui, si a strigat: ,,Domnul, Dumnezeu este un
SUSURUL IUBIRII de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 1647 din 05 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377147_a_378476]
-
și nu vedem la orizont decât dezastrul. Pe paginile Noului Testament descoperim într-un mod și mai clar acel minunat susur blând și subțire, în Evanghelii prin persoană și lucrarea Lui Mesia ce a propovăduit și trăit mesajul imensei iubiri divine pentru noi. Iisus i-a căutat și a mers în întâmpinarea oamenilor păcătoși și suferinzi, iar toți cei ce au răspuns în mod pozitiv acelui susur blând și subțire ce Îl însoțea pe Iisus și care nu era altceva decât
SUSURUL IUBIRII de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 1647 din 05 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377147_a_378476]
-
Iisus i-a căutat și a mers în întâmpinarea oamenilor păcătoși și suferinzi, iar toți cei ce au răspuns în mod pozitiv acelui susur blând și subțire ce Îl însoțea pe Iisus și care nu era altceva decât influență iubirii divine ce a transformat mari păcătoși a vindecat oameni suferinzi ce nu mai aveau nici o perspectivă de viitor în viață iar prin Hristos li sau deschis orizonturi noi, au văzut soluții la problemele lor. Iar astăzi acest susur al iubirii ne
SUSURUL IUBIRII de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 1647 din 05 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377147_a_378476]
-
iar în fața noastră se vor deschide orizonturi frumoase ale cunoașterii în fața cărora vom simți plăcerea de a le explora, dorind tot mai mult să parcurgem aceste timpuri grele pe care la trăim animați de tainicul și minunatul susur al iubirii divine. ,,Domnul mi se arătă de departe: ,,Te iubesc cu o iubire veșnică, de aceea îți păstrez bunătatea Mea.” (Ieremia 31-3)
SUSURUL IUBIRII de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 1647 din 05 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377147_a_378476]
-
Iar florile cresc bogăția Aromelor din atmosferă. Coloane-s trunchiuri viguroase Ce sprijină ca bolți, frunzișuri Din care curg armonioase, Triluri pe large luminișuri. Pereți de iederi se ridică, Jur-împrejur, vântul să țină Din răsuflarea-i care strică, Orânduiala lor divină. Decorul ? Tufele de roze, Ici-colo-n cale presărate, În rând cu mândre tuberoze Și panseluțele pictate. Curteni, un stol de zburătoare Ce rătăcește prin tufiș, Iar claun e o ciocănitoare, Ce strică-al scoarței înveliș. E sfetnic corbul cel sfătos Care
UN RAI LUMESC de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1647 din 05 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377154_a_378483]
-
destine și cruci, ni-s brațele-n cumpeni, se preling topindu-se în aer; între furtuni de viață și-n murmur de inimi, cu dor, curg clipele-fir dintr-un caier. Cât încă trăim și iubim, ne răspândim cuvintele-fluturi în universul divin al iubirii și-n vene trăirile dulci ni se scurg, amestecate simțiri în tumulturi. Beții de aripi lungi, ne cuprind, trupuri și gânduri să ne poarte în resemnări de-o clipă ori porniri fierbinți, amețitoare dansuri, trăind minunea vieții, până-n
SENSUL VIEŢII de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1614 din 02 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377192_a_378521]
-
bătrâne, Când mâna Ta m-a scos de-acolo și m-a spălat de orice pată În apele eternității ca pe un diamant, Stăpâne!...” Șlefuindu-i ființa prin suferință, l-a înzestrat pe om cu facultatea de a împrăștia raza divină aprinsă într-însul: „Curând apoi chemași asupra-mi tăiușul aspru al durerii Și mi-ai cioplit în mii de fețe amarnic sufletul din mine Ca pe un diamant, Stăpâne, ce a sporit harul puterii, Căci înmiit va să răsfrângă lumina
VASILE VOICULESCU-POETUL ORTODOXISMULUI ROMÂNESC de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1547 din 27 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377179_a_378508]
-
se sucesc și se coboară, Cu ioezere de ape în vâltoare, Cu năruiri de bolți ce te doboară...” După „modul tandric” considerat de „Gândirea” drept trăsătură caracteristică a credinței ortodoxe, mântuirea omului se realizează prin conjugarea eforturilor umane cu cele divine, prin efortul îngerilor. În poemul „Pârgă”, „Îngerul nădejdii” trimis să-i fie poetului călăuză pe drumul vieții, a adormit zdrobit de oboseală la o răscruce, încolțit de „Arhanghelul Durerii”. Volumul „Poeme cu îngeri” umple lumea poetului cu prezențe angelice. O
VASILE VOICULESCU-POETUL ORTODOXISMULUI ROMÂNESC de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1547 din 27 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377179_a_378508]
-
Acasa > Poezie > Credinta > OMAGIU DIVIN 12 Autor: Maria Luca Publicat în: Ediția nr. 1549 din 29 martie 2015 Toate Articolele Autorului Avem un Dumnezeu! Cine-ar putea vreodată sublimul să-nțeleagă În zori, buchet de raze din soare să culeagă... Cine-ar putea descrie iubirea
OMAGIU DIVIN 12 de MARIA LUCA în ediţia nr. 1549 din 29 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377209_a_378538]
-
tu să-l porți ca nume! * de Gabriela Mimi Boroianu 07.03.2015 ................... * Suflete lumină * Eram cândva o minge de magică lumină Ce-a coborât din ceruri să prindă chip de lut Și ne unea un suflet și-o muzică divină Dar când ne-am prăbușit nu ne-am recunoscut. * Și-am rătăcit în lume cu suflet jumătate Tot căutând lumina să ne putem uni Tu l-ai urmat pe soare eu am rămas în noapte Și-atâta timp pierdurăm fără
DRAGOSTEA ESTE UN DAR! de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 1528 din 08 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377231_a_378560]
-
imediată a sancțiunii prevăzute în regulamentele BOR, iar cele de ordin financiar - prin reglementarea oficială a costurilor minimale a serviciilor asigurate de slujitorii bisericii, inclusiv modalitatea de plată. Există mii de preoți, care își fac onest misiunea, primită prin har divin, în satele și orașele României. În unele, preoții au fost, sunt și vor fi singurul sprijin spiritual și moral pentru cei care, nu în puține locuri, se zbat în sărăcia asigurată de statul laic. Există mii de biserici, indiferent de
TABLETA DE WEEKEND (100+5): A FI SAU A NU FI CREŞTIN ! de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 1528 din 08 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377256_a_378585]
-
scriu. Nimeni nu este obligat să mă citească. Dar eu scriu pentru asta vreau să fac. Dacă te plictisesc, cititorule, nu mă citi. Nu am venit să te distrez. Nici să te întristez. Am venit să mă rog unei Puteri Divine, care mă copleșește. Care știe că nu există moarte. Artistul este un papagal al propriilor îndoieli. Ce va fi mâine? Who knows? 22 ianuarie 2015 Trec repede peste site-uri, o lume de n-ori mai mare decât o știm
GÂNDURI DIN JURNAL (1) de BORIS MEHR în ediţia nr. 1512 din 20 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377245_a_378574]
-
în chinuri ULISE a lui Joyce. Frumos - „Păzește-te de coarnele taurului, de copitele calului și de surâsul englezului”. Ciudat - „drumul excesului duce la palatul înțelepciunii”. Multe interpretări. CARTEA lui Joyce este o culegere de nebunii analizate mai atent decât Divina Comedie a lui Dante. Un mister. Cineva, venit de la Paris, mi-a spus că nu i-a plăcut arta modernă, comparativ cu tot ce a văzut acolo. Am rămas noi în urmă? Se poate. Ascuns după o piatră, molipsit de
GÂNDURI DIN JURNAL (1) de BORIS MEHR în ediţia nr. 1512 din 20 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377245_a_378574]