1,319 matches
-
cea mai mică primejdie se refugiază în galerii sau se cațără câțiva metri pe pereții de loess ori de stâncă. Gușterii vărgați pot fi prinși cel mai ușor prin săparea galeriilor în care au pătruns sau pe sub pietre. Gușterul vărgat dobrogean trăiește adesea împreună cu gușterul comun ("Lacerta viridis viridis"), șopârla de iarbă ("Podarcis tauricus tauricus"), șarpele rău ("Dolichophis caspius") și broasca țestoasă de uscat dobrogeană ("Testudo graeca ibera"). Se hrănește cu diferite artropode, dar mai ales cu ortoptere (lăcuste) care joacă
Gușter vărgat () [Corola-website/Science/334046_a_335375]
-
prinși cel mai ușor prin săparea galeriilor în care au pătruns sau pe sub pietre. Gușterul vărgat dobrogean trăiește adesea împreună cu gușterul comun ("Lacerta viridis viridis"), șopârla de iarbă ("Podarcis tauricus tauricus"), șarpele rău ("Dolichophis caspius") și broasca țestoasă de uscat dobrogeană ("Testudo graeca ibera"). Se hrănește cu diferite artropode, dar mai ales cu ortoptere (lăcuste) care joacă un rol important în hrana lor. În captivitate șoarecii nou-născuți constituie de asemeni o hrană binevenită. Principalii dușmanii naturali sunt șarpele rău ("Dolichophis caspius
Gușter vărgat () [Corola-website/Science/334046_a_335375]
-
proaspăt eclozați măsoară în total 78 mm, din care 31 mm reprezintă lungimea cap + trunchi. Sunt șopârle folositoare pentru agricultură deoarece se hrănesc cu lăcuste care provoacă mari daune culturilor agricole. Este o specie foarte rară în România. Gușterul vărgat dobrogean ("Lacerta trilineata dobrogica") a fost semnalat până în prezent numai în Dobrogea. Densitatea medie a populațiilor a acestei șopârle în zonele investigate de pe platoul continental al Dobrogei de Nord este de 4,06 exemplare/ha. Deteriorarea, distrugerea și fragmentarea habitatelor, extinderea
Gușter vărgat () [Corola-website/Science/334046_a_335375]
-
Nord este de 4,06 exemplare/ha. Deteriorarea, distrugerea și fragmentarea habitatelor, extinderea suprafețelor agricole și de pășunat, turismul și urbanizarea, utilizarea pesticidelor și a îngrășămintelor agricole, colectarea de către localnici și turiști sunt factorii principali ai scăderii populațiilor gușterului vărgat dobrogean. În Lista roșie globală a IUCN este menționată ca o specie neamenințată cu dispariția (LC - "least concern"). În Cartea Roșie a Vertebratelor din România este considerată ca o specie amenințată cu dispariția (EN - "endangered"). În România gușterul vărgat dobrogean este
Gușter vărgat () [Corola-website/Science/334046_a_335375]
-
vărgat dobrogean. În Lista roșie globală a IUCN este menționată ca o specie neamenințată cu dispariția (LC - "least concern"). În Cartea Roșie a Vertebratelor din România este considerată ca o specie amenințată cu dispariția (EN - "endangered"). În România gușterul vărgat dobrogean este protejat prin Legea Nr. 13 din 1993 pentru aderarea României la Convenția la Convenția de la Berna (Anexa II), Directiva Europeana 92/43/EEC a Consiliului Comunităților Europene (Anexa IV), Legea nr. 462/2001, emisă de Parlamentul României, privind regimul
Gușter vărgat () [Corola-website/Science/334046_a_335375]
-
Ruinele cetății Prislav sunt menționate în romanul "Nicoară Potcoavă" (1952) al lui Mihail Sadoveanu. Aflat la vadul Lipșei pentru a trece Nistrul, hatmanul Nicoară Potcoavă își amintește de o incursiune efectuată împreună cu cazacii zaporojeni de pe Pragurile Niprului. „Și pe țărmul dobrogean, la grădinile povârnite deasupra Dunării, în ruinile cetății Prislav, s-a aflat o comoară cu bani de aur și, împreună cu aurul, cele zece părți scrise de mână ale povestirii lui Heliodor.” Povestirea menționată este "Teaghene și Haricleea", scrisă în limba
Prislav () [Corola-website/Science/334078_a_335407]
-
teritorii separate de Tratatul de la București din 1812. În partea de Apus, care se află în România din 1856 (1918 pentru Bucovina de Sud), a fi „Moldovean” înseamnă a face parte din poporul Român, în aceiași măsură cu Ardelenii, Bănățenii, Dobrogenii, Oltenii sau Muntenii. Dimpotrivă, în partea de Răsărit care a stat 105 ani sub stăpânirea Imperiului Rus, 47 de ani în stăpânirea sovietică și care din 1991 încoace se află în zona de influență geopolitică a Rusiei, teama (accentuată de
Moldova () [Corola-website/Science/334107_a_335436]
-
sitului se află mai multe specii protejate; dintre care unele enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică); astfel: clopoțel dobrogean ("Campanula romanica"), buruiana cu cinci degete ("Potentilla emilii-popii") și sisinei ("Pulsatilla grandis"), coada șoricelului ("Achillea leptophylla"), hajmă păsărească ("Allium flavum ssp. tauricum"), vătămătoare ("Anthyllis vulneraria ssp. boissieri"), coșaci pubiflori ("Astragalus pubiflorus"), scai ("Centaurea gracilenta"), drob ("Chamaecytisus lindemannii"), brândușe ("Colchicum fominii
Allah Bair - Capidava () [Corola-website/Science/334250_a_335579]
-
viitor construcția unei crame proprii, dar și a unei unități de cazare pentru turiști. Alira cultiva doar trei soiuri de vin: Merlot, Cabernet Sauvignon și Feteasca Neagră. Brandurile produse la Aliman sunt: Regiunea viticola Colinele Dobrogei face parte din Podișul Dobrogean, delimitat clar între Dunăre, Marea Neagră și frontieră cu Bulgaria. Zona aleasă de Marc Dworkin pentru viitoarea podgorie Alira a fost, inițial, un mare lan de porumb. Decizia a fost influențată de poziția sud-estică a dealurilor, de performanță solului și de
Alira () [Corola-website/Science/334264_a_335593]
-
și Kurtbunar. Pe 1 octombrie, 2 divizii românești au forțat cursul Dunării la Flămânda și au creat un cap de pod lat de 14 kilometri și adânc de 4 kilometri. În aceeași zi, diviziile româno-ruse au declanșat ofensiva pe frontul dobrogean, atac care a înregistrat succese limitate. Eșecul incercării de spargere a frontului germano-bulgar din Dobrogea, combinată cu furtuna puternică din noaptea de 1/2 octombrie, care a avariat puternic podul de pontoane de peste Dunăre, l-a făcut pe Averescu să
Participarea României în campania anului 1916 () [Corola-website/Science/332778_a_334107]
-
protecție specială avifaunistică ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România) și se întinde pe o suprafață de 6.096 hectare. Aceasta include rezervația naturală Pădurea Canaraua Fetii. Aria protejată (încadrată în bioregiunea geografică stepică a Podișului Dobrogean) reprezintă o zonă naturală (păduri de foioase, păduri termofile, râuri, mlaștini, stepe calcifile, grote, terenuri arabile și culturi) ce asigură condiții de hrană, cuibărit și viețuire pentru mai multe specii de păsări migratoare, de pasaj sau sedentare. La baza desemnării
Băneasa - Canaraua Fetei () [Corola-website/Science/333780_a_335109]
-
limba engleză se întâlnește de cele mai multe ori transcris sub forma: Shewkiy Bektore sau Shevki Bektore; n. 1888, Kawlaklar, Constanța, Regatul României - d. 18 decembrie 1961, Istanbul, Turcia) a fost un important poet, publicist, profesor și erudit tătar crimeean de origine dobrogeană care a militat pentru educație și pentru cauza etniei tătare. Este autorul primului alfabet arab adaptat la specificul sistemului fonetic tătăresc și al manualelor de limba tătară și turkmenă. Și-a desfășurat activitatea în Crimeea, Daghestan, Karaciai-Cerchezia, Azerbaidjan și Turkmenistan
Şewkiy Bektóre () [Corola-website/Science/333196_a_334525]
-
regelui Carol al II-lea. Nicolae Tonitza (1886 - 1940) a pictat "Nud cu draperie", tuș și acuarelă mai multe studiile în tuș și acuarelă pentru "Acoperișuri din Mangalia" ca "Mangalia" și "Curtea cofetăriei din Mangalia" (1927-1929) și peisaje ca "Peisaj dobrogean / Peisaj cu case". Nicolae Dărăscu (1883 - 1959) a pictat și în acuarelă peisaje din Saint-Tropez, precum și acuarelele "Peisaj din Vlaici/Peisaj cu dealuri", "Peisaj/Peisaj panoramic", "Peisaj dobrogean/Peisaj citadin oriental". Lucian Grigorescu (1894 - 1965) a pictat "Case în port
Acuarela în România () [Corola-website/Science/333216_a_334545]
-
ca "Mangalia" și "Curtea cofetăriei din Mangalia" (1927-1929) și peisaje ca "Peisaj dobrogean / Peisaj cu case". Nicolae Dărăscu (1883 - 1959) a pictat și în acuarelă peisaje din Saint-Tropez, precum și acuarelele "Peisaj din Vlaici/Peisaj cu dealuri", "Peisaj/Peisaj panoramic", "Peisaj dobrogean/Peisaj citadin oriental". Lucian Grigorescu (1894 - 1965) a pictat "Case în port (Martignes)" (1931-1933) Iosif Iser (1881 - 1958) a pictat "Două spaniole" (tehnici combinate), și numeroase scene din Dobrogea: "Case tătărești/ Compoziție cu case", "Turci la cafenea/Interior cu personaje
Acuarela în România () [Corola-website/Science/333216_a_334545]
-
port (Martignes)" (1931-1933) Iosif Iser (1881 - 1958) a pictat "Două spaniole" (tehnici combinate), și numeroase scene din Dobrogea: "Case tătărești/ Compoziție cu case", "Turci la cafenea/Interior cu personaje", "Curse de cai în Dobrogea / Scenă de gen în peisaj", "Peisaj dobrogean/Peisaj oriental". Gheorghe Petrașcu (1872 - 1949) a pictat " Natură statică cu mere",(1931) Ștefan Popescu (1872 - 1948 a pictat "Peisaj din Filipoiu", "Peisaj cu geamie". O foarte cunoscută acuarelă în România este "Inundația II" de Joan Miró. Acuarela, de 57
Acuarela în România () [Corola-website/Science/333216_a_334545]
-
Balaurul sau balaurul dobrogean, șarpele cu patru dungi răsăritean, balaurul mare ("Elaphe sauromates", cu o denumire mai veche "Elaphe quatuorlineata sauromates") este un șarpe neveninos din familia colubride ("Colubridae"), care trăiește în stepă, deseori în apropierea locuințelor omenești, chiar în podurile caselor unde vânează
Balaurul dobrogean () [Corola-website/Science/333913_a_335242]
-
corpului au o mare importanță pentru determinarea speciilor de șerpi. Solzii mici se numesc grăuncioare, iar cei mari scuturi sau plăci. Scuturile sunt bine dezvoltate pe cap. Partea superioară a capului acoperită de scuturi se numește pileu (pileus). La balaurul dobrogean scutul rostral (situat la vârful botului) este mai lat decât înalt, de-abia vizibil din perspectivă dorsală. În partea superioară scutul rostral formează un unghi obtuz care de obicei se intercalează între scuturile internazale. Scutul frontal mai scurt decât scuturile
Balaurul dobrogean () [Corola-website/Science/333913_a_335242]
-
218) la femele. Scuturile ventrale de pe laturile abdomenului nu formează carene vădite. Au 56-90 scuturi subcaudale. Scutul anal divizat, mai rar întreg. Fiecare solz are o pată cafenie-închisă pe un fond alb-gălbui sau alb-roz. Pigmentul cafeniu închis predomină. La balaurul dobrogean coloritul spatelui este foarte variabil - de la cenușii, cenușiu-măsliniu spre brun-gălbui sau bruniu; adulții au de obicei un colorit dorsal cafeniu sau brun-roșcat, iar juvenilii cenușiu sau brun-gălbui. Pe spate pe un fond alb-gălbui se află pete mari, neregulate (rombice sau
Balaurul dobrogean () [Corola-website/Science/333913_a_335242]
-
crescut cu succes în exotariul din Tula (Rusia), unde în anul 2000 au eclozat 33 pui. Specia "Elaphe sauromates" era inclusă în clasificările mai vechi ca o subspecie ("Elaphe quatuorlineata sauromates") în specia "Elaphe quatuorlineata", care includea 4 subspecii: Balaurul dobrogean e aduce foloase pentru agricultură deoarece se hrănește cu rozătoare care provoacă mari daune culturilor agricole. În raport cu aceste foloase, pagubele, mai mult locale, pe care le aduce prin consumul păsărilor și ouălor lor, sunt neînsemnate. Este o specie atractivă pentru
Balaurul dobrogean () [Corola-website/Science/333913_a_335242]
-
omoare pe loc îndată ce îl observă. Deteriorarea, distrugerea și fragmentarea habitatelor, extinderea suprafețelor agricole și de pășunat, turismul și urbanizarea, utilizarea pesticidelor și a îngrășămintelor agricole, colectarea și uciderea de către localnici și turiști sunt factorii principali ai scăderii populațiilor balaurului dobrogean. În Lista roșie privind starea de conservare a reptilelor europene a IUCN este menționată ca o specie neamenințată cu dispariția (LC - "least concern"), dar nu este încă evaluată în Lista roșie globală a UICN privind speciile amenințate. În România este
Balaurul dobrogean () [Corola-website/Science/333913_a_335242]
-
din Asia, în America de Nord și America Centrală. Spre deosebire de șerpii din genul "Coluber" ei evită regiunile de deșert și semideșert; cea mai mare diversitate a acestora se află în țările din sud-estul Asiei. În România trăiește o singură specie - balaurul sau balaurul dobrogean ("Elaphe sauromates", cu o denumire mai veche "Elaphe quatuorlineata sauromates"). După Reptile Database genul include 11 specii: Cladogramă conform Catalogue of Life: Alte specii:
Elaphe () [Corola-website/Science/333980_a_335309]
-
Șopârla de iarbă (Podarcis tauricus, cu o denumire mai veche "Lacerta taurica") numită la noi și șopârlă de stepă, șopârlă verde de stepă, șopârlă dobrogeană, șopârlă dobrogeană de stepă, șopârlă taurică, șopârlă de Crimeea este o șopârlă endemică balcanică din familia lacertide ("Lacertidae") răspândită în Balcani: Grecia, Insulele Ionice, Albania, Turcia europeană, Bulgaria, fosta Republică Iugoslavă (Serbia, Macedonia), România, Republica Moldova, Ucraina, Ungaria. Este o specie
Șopârlă de iarbă () [Corola-website/Science/333998_a_335327]
-
Șopârla de iarbă (Podarcis tauricus, cu o denumire mai veche "Lacerta taurica") numită la noi și șopârlă de stepă, șopârlă verde de stepă, șopârlă dobrogeană, șopârlă dobrogeană de stepă, șopârlă taurică, șopârlă de Crimeea este o șopârlă endemică balcanică din familia lacertide ("Lacertidae") răspândită în Balcani: Grecia, Insulele Ionice, Albania, Turcia europeană, Bulgaria, fosta Republică Iugoslavă (Serbia, Macedonia), România, Republica Moldova, Ucraina, Ungaria. Este o specie politipică cuprinzând
Șopârlă de iarbă () [Corola-website/Science/333998_a_335327]
-
României împlinea 15 ani de existență, am putut să ofer publicului un documentar, cu ocazia Galei de la Paris. Cu fondurile strânse la acea gală s-a construit un spital ultramodern, cu secție de dializă, la Chilia Veche, o săracă localitate dobrogeană, pe care lunile de iarnă o rup de restul lumii. Am auzit-o atunci pe Principesa Moștenitoare a României vorbind despre România, unui public în care se aflau împărăteasa Farah Pahlavi, Contele și Contesa de Paris, prinți și prințese, crema
Principesa Margareta a României, 25 de ani de la revenirea în țară. Scrisoare deschisă Marilena Rotaru () [Corola-website/Journalistic/102384_a_103676]
-
decât relevant. Albumul (col. Dona) sau Fată lucrând filet (Muzeul Național de Artă al României, inv. 551) sunt printre primele pânze care menționează tema amintită, opere dezvoltate exclusiv în jurul modelului, care însă răspund unor interogații picturale mai adânci. Descoperirea universului dobrogean avea să permuteze interesul cromatic al lui Șirato care, treptat, va sintetiza din ce în ce mai evident planul cromatic, dus la înalte grade de profunzime de îndată ce va ajunge la Balcic. Paleta de culori folosită în pictura de interior, așa cum ne este prezentată și
Top 100 mari maeștri ai artei românești, de la Nicolae Grigorescu la Adrian Ghenie by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/104788_a_106080]