1,538 matches
-
despot : Eu am aplaudat, iar ecoul a răspuns peste veacuri cu uralele voastre. Dar eu mă pricepeam la poezie, în timp ce voi habar nu aveți de lingvistică (p. 13). Cum observăm, în această secvență Petronius se adresează cu asprime spectatorilor lui Doinaș. Învinuirea se referă la pasivitatea cu care un popor suportă un regim despotic. La prima vedere, ar putea să mire această atitudine la autorul nostru, câtă vreme el era în măsură să-și dea seama că, având în vedere disproporția
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
ar fi fost - și a fost, în măsura în care a existat - aproape sinucigașă. Prin urmare, a-i acuza de lașitate pe supușii unei astfel de dictaturi ni se pare exagerat. Să nu uităm însă că nu există identitate totală între Petronius și Doinaș, de unde și sensul deschis, neunivoc, al unor scene. Spectatorii sunt văzuți doar ca o replică degenerată a strămoșilor în stare să domine întreaga lume antică : Tre buie oare să mă mir că voi, neștiind ce înseamnă a stăpâni, vă resemnați
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
nuditatea receptivității estetice : spectatorii își lasă sentimentul moral într-un buzunar al pelerinei, ceea ce constituie sporul lor de eleganță față de cei de la galerie care își pot permite chiar să plângă (p. 14). S-ar zice că Petronius, sau poate chiar Doinaș, îi acuză de indiferență morală pe oamenii cu pretenții, în timp ce poporul de jos ar fi mai sensibil la ce se întâmplă. Totuși, într-un fel deconcertant, ciudatul personaj pare să-i îndemne pe toți să nu ia lucrurile în serios
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
lui Nero imparțialitatea, neimplicarea afectivă. E adevărat însă că el se lasă impresionat de prospețimea lui Quintus, fiul lui Vitellius, privindu-i cu tulburare linia pură și tremurătoare a gurii (I, p. 40). Credem că explicația stă în faptul că Doinaș a ținut seama de înclinația spre pedofilie a lui Petronius, evidentă în romanul său Satyricon. Contemplându-i pe tinerii regaliști, personajul declară că, în absența barierei temporale, ar fi sedus de entuziasmul și farmecul lor : dacă n-aș fi cu
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
mai convine contractul încheiat cu cetatea. Cei care au încheiat un legământ cu zeii nu cunosc însă drepturi, ci datorii, astfel că preferă să moară ca oameni decât ca cetățeni (III, p. 69). În cazul acesta relația dintre Petronius și Doinaș este greu de surprins. Cel dintâi pledează ironic pentru plecarea în exil. Să fi fost aceasta și atitudinea lui Doinaș, care ar sugera o anumită animozitate față de cei plecați din țară pentru a nu fi supuși vicisitudinilor regimului comunist ? Petronius
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
astfel că preferă să moară ca oameni decât ca cetățeni (III, p. 69). În cazul acesta relația dintre Petronius și Doinaș este greu de surprins. Cel dintâi pledează ironic pentru plecarea în exil. Să fi fost aceasta și atitudinea lui Doinaș, care ar sugera o anumită animozitate față de cei plecați din țară pentru a nu fi supuși vicisitudinilor regimului comunist ? Petronius anticipează comportamentul viitor al celor angajați în conflict, de pildă schimbarea de atitudine a lui Rullianus care afirmă că nu
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
cărților, ca martor al întâmplărilor de pe scenă, Petronius este familiarizat cu conflictele politice ale Antichității, dar poate privi cu detașare frământările care au însoțit instalarea republicii romane. În calitatea sa de complice pasiv al unei dictaturi, acest mediator născocit de Doinaș este îndeajuns de apropiat de spectatorii din sală pentru a le tălmăci pe înțelesul lor evenimentele trecutului, și a le înlesni, eventual, în pofida declarațiilor inaugurale, sesizarea unor reverberații actuale ale acestora. Toate acestea probează felul dezinvolt în care Doinaș, ca
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
de Doinaș este îndeajuns de apropiat de spectatorii din sală pentru a le tălmăci pe înțelesul lor evenimentele trecutului, și a le înlesni, eventual, în pofida declarațiilor inaugurale, sesizarea unor reverberații actuale ale acestora. Toate acestea probează felul dezinvolt în care Doinaș, ca și majoritatea dramaturgilor studiați în lucrarea noastră, s-a inspirat din Antichitate, adică în așa fel încât să poată da o interpretare nouă, conformă propriilor sale preocupări, faptelor petrecute cu două milenii în urmă. Mit și actualitate Ștefan Zicher
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
complică întrețeserea planurilor temporale. Într-o piesă despre dictatură și democrație, Horia Lovinescu folosește drept suport capitolele din cronica lui Titus Livius în care sunt descrise izgonirea lui Tarquinius Superbus și instalarea republicii romane. Scriind despre același subiect, Ștefan Augustin Doinaș se inspiră mai ales din lucrarea biografică a lui Plutarh Viețile paralele. Desigur, mai frecvent, autorii de teatru români care optează pentru subiecte mitice intră în dialog cu operele tragicilor greci, modelele consacrate ale genului. Nesa tisfăcut de simplitatea monocordă
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
să ia locul invitaților la banchet ca martori ai omorului comis de Clitemnestra. În acest caz, o convenție a teatrului clasic subliniază actualitatea mitului. Preluând, parcă, din lucrările dramatice antice personajul omniscient care prezintă evenimentele și anunță desfășurarea lor ulterioară, Doinaș îi amplifică rolul și îl întrebuințează în întreaga piesă, nu doar în secvența inaugurală. Frământările de la începutul republicii romane sunt văzute prin ochii lui Petronius, adus din epoca lui Nero, mult ulterioară, spre a se amesteca printre personaje și a
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
de aceea sonetele lui sunt atât de frumoase și poate de aceea poezia e totuna cu iubirea sau invers. Vasile Voiculescu a prelungit miraculos spiritul shakespearean prin sensibilizarea formelor de exprimare care au străbătut timpul, mai mult, după Șt. Augustin Doinaș, "traducerea imaginară" este locul geometric de întâlnire cu peristasul cultural plecând de la modelul englez. Poetul nostru își mărturisește experiența unică prin "dialogul imaginar" cu iubirea, cu simțirea omenească desăvârșită, atingând clipa supremă a sonetului său. Dar câți mai gustă azi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
Vei auzi plânsul tău, / O, munte de foc, cu centură de flăcări / și întreită cunună de jar. Tu ești acela. Aceia sunt tu: ghiocul și miezul, / pescarul și peștele său, / înainte și după tăcere. / O, inima pietrei înlăcrimate... " Șt. Aug. Doinaș, în chiar prefața la volumul "Arca", spune: "Dacă-l numesc pe Mihai Ursachi poet dotat cu o imaginație capabilă, într-adevăr, să dubleze realul "preot al lui Hermes", e pentru că nici un alt poet român de azi nu izbutește, ca el
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
B. Șt., 111 DEMOCRIT, 111 DEMOSTENE, 111 DESCARTES, René, 213 DESPOT VODĂ, domn al Moldovei (1561-1563), 76 DIACON, Vasile, 115 DIACONESCU, Traian, 115 DIDEROT, Denis, 51 DIMA, Al., 235 DINU, Iulia, 146 DOBOȘ, Vasilian, 74, 256 DOBRESCU, Al., 114, 256 DOINAȘ, Șt. Aug., 222, 237 DONOSE, Vicențiu, 255 DOSOFTEI, mitropolit al Moldo-vei, 25, 47, 51, 73, 76, 81, 116, 117 DRAM, Constantin, 114, 124, 158 DUMBRAVĂ, Lucian, 256 DUMITRESCU, Șt., 79 DUMITRESCU-BUȘULENGA, Zoe, 60, 62 DUȘA Ozolin, 256 E ECO
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
întrebare la care nu înțeleg de ce nu mi-ai răspuns: a ajuns cartea mea la Grigore Vieru?! Regret că sînt bolnav, în general. Voi încerca, dacă-mi revin fizic cît de cît, să protestez împotriva interdicțiilor impuse scriitorilor noștri importanți Doinaș, Pleșu, Paler, Paleologu, Dinescu etc. Mă simt profund jignit și sînt profund solidar cu ei. Ar trebui să nu ne mai lamentăm. Lucrurile au devenit foarte grave. Aș fi fericit să ajung la Eminescu (Festivalul de la Ipotești și Botoșani n.
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
organică autentică" (Marian Popa), "carte unică în peisajul poeziei noi" (Nichita Stănescu), "teritoriu superior personal, pe care nu-l împarte cu nimeni" (Ilie Constantin), "o carte remarcabilă a unui poet care are ceva de spus în lirica noastră" (Șt. Aug. Doinaș), "se impune netăgăduit, forța acestui glas liric ce evocă poeții sfâșiați de tragism intern, pe un Trakl, un Vallejo" (Mircea Tomuș). Am fost înjurat de Eugen Barbu, de Alexandru Piru și de Dumitru Micu. Au urmat volume multe și diferite
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
civice... A.B.Vă propun să ne întoarcem puțin in timp, în perioada debutului, cum a fost? În cazul meu, a fost dificil. Nu debutul prim, în presă, acolo m-am trezit pe nesimțite publicat cu poezii de Stefan Augustin Doinaș la rubrica sa din Familia. Am fost titular de rubrică în revista studențească Dialog și, în 1974, la apariție, membru al redacției Opinia studențească. Cu un volum însă, a fost mai greu. Dacă nu cumva multiplu! În 1980, mi-a
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
1967. Mai târziu, începând cu anii 70 și mai încolo, i-am cunoscut pe Dan Tărchilă, Radu Beligan, Emil Botta, Silviu Stănculescu, Ion Finteșteanu, Nicolae Carandino, Victor Eftimiu, Valeriu Anania, Nicolae Steinhardt, Ion Alexandru, Francis Munteanu, Oskar Pastior, Ștefan. Aug. Doinaș, Gheorghe Bulgăr, Emil Manu, Geo Bogza, Alexandru Piru, Nichita Stănescu, Marin Preda, Radu Gyr, Wolf von Aichelburg, Anda Caropol, Haralamb Zincă, Florin Piersic, Anna Széles, Ștefan Bănică, Liviu Ciulei, Adrian Marino, Paul Everac, Emil Cioran cu care am o înregistrare
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
atunci cînd este cazul să-i evoc. Acum, să le oferim și lor din cafeaua noastră, ei fiind Aurel Dumitrașcu, Dan David, Mariana Marin, Constantin Dracsin, Lucian Valea, Mihai Ursachi, Cezar Ivănescu, Petre Stoica, Cezar Baltag, Gellu Naum, Ștefan Augustin Doinaș, Horațiu Ioan Lașcu, Mirceas Ivănescu, Constanța Buzea, oh, și șirul lor, din păcate, este atît de lung... A.B.O, da, din păcate, ce oameni minunați, ce literatură. Să ne bem cafelele... A.B.Pe lângă faptul ca cititorii vă știu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
este o evocare a celor plecați dintre noi, ale unor prestigioși scriitori care ne-au făcut onoarea de-a fi prezenți la Satu Mare și de-a accepta titlurile de laureați. Dintre ei: Mihai Ursachi, Teohar Mihadaș, Mircea Zaciu, Șt. Aug. Doinaș, Ștefan Baciu, Romul Munteanu, Marin Mincu, Cezar Ivănescu, Geo Dumitrescu, Emil Manu, Ioan Flora, Laurențiu Ulici, Cezar Baltag, Alexandru Lungu, Petre Stoica, Grigore Vieru, Nae Antonescu, Radu Enescu, Gheorghe Bugăr, Ion Baias, Andrei Bodiu... Programul "Zilelor Culturale Poesis 25" se
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
vă cunosc mai puțin, se știe că ați debutat în revista "Familia". Cum era atmosfera scriitoricească / de redacție din acea vreme? Ce personalități scriau atunci? Da, am debutat în Familia (nr. 1, 1973) cu o prezentare a poetului Ștefan Aug. Doinaș: "Un voluptos al imaginii: George Vulturescu". Nu cunoșteam pe nimeni din redacție, nu fusesem niciodată la Oradea. Totul a fost o corespondență cu Doinaș, care a durat până la moartea poetului. Ulterior, i-am mai întâlnit prin ani, pe cei care
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
atunci? Da, am debutat în Familia (nr. 1, 1973) cu o prezentare a poetului Ștefan Aug. Doinaș: "Un voluptos al imaginii: George Vulturescu". Nu cunoșteam pe nimeni din redacție, nu fusesem niciodată la Oradea. Totul a fost o corespondență cu Doinaș, care a durat până la moartea poetului. Ulterior, i-am mai întâlnit prin ani, pe cei care publicau atunci, care erau în redacție: Stelian Vasilescu, Gh. Grigurcu, Radu Enescu, Dumitru Chirilă. Radu Enescu era de origine sătmărean (n. în Satu Mare la
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
poeme poate se va numi Titir al Nordului care se tot răsucește pe suluri doar de mine văzute... Liniște și răgaz îmi doresc să-mi pot pregăti pentru tipar cărțile de eseuri despre M. Eminescu, L. Blaga și Șt. Aug. Doinaș (continuare a unei teze de doctorat). Dar despre toate știe mai mult doar versul lui R. M. Rilke din Toamnă: "...Dar este Unul care ține-n mână..." A.B.Și această carte de interviuri, la fel ca celelalte, unește oameni
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
de cafea și depănăm amintiri. În anul 1969 ați debutat în revista "Familia", cum a fost? Cine v-a "descoperit"? Cine era în colectivul redacțional de atunci? Am debutat la Poșta redacției pe care o ținea, atunci, poetul Ștefan Augustin Doinaș. Terminasem clasa a IX-a, eram în vacanța de vară, pe care o petreceam în comuna mea natală. Pe câteva file rupte dintre-un caiet cu linii, i-am trimis poetului câteva poezii. A publicat una singură, încurajându-mă să
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
încurajându-mă să revin după câtva timp. Nu am mai revenit niciodată, căci eram, pe atunci, bântuit de un demon perfecționist care îmi șoptea mereu: "mâine vei fi mai bun!" În ciuda atacurilor la care e supusă efigia poetului Ștefan Augustin Doinaș, nu mă sfiesc să văd în el una din personalitățile proeminente ale poeziei noastre, un spirit generos, care a făcut posibil debutul unor scriitori tineri. Mă întristează atacurile împotriva sa, ignorându-se contextul ideologic de atunci, precum și presiunile enorme exercitate
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
să văd în el una din personalitățile proeminente ale poeziei noastre, un spirit generos, care a făcut posibil debutul unor scriitori tineri. Mă întristează atacurile împotriva sa, ignorându-se contextul ideologic de atunci, precum și presiunile enorme exercitate asupra generației lui Doinaș. Tinerii, inclemenții judecători de azi uită că cei mai mulți membri ai Cercului Literar de la Sibiu au fost încarcerați, că acestora li s-a interzis, pentru perioade mai lungi sau mai scurte, dreptul de a publica. Mi se pare ciudat că cedările
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]