2,129 matches
-
Hacquet, care a călătorit în șările Române și în Bucovina, învățând limba română. Acest port de la sfârșitul secolului al XVIIIlea a fost adusă de „dornenii” luncași pe Valea Dunavățului și în alte sate din Centrul Moldovei (Valea Lupului și Slobozia Domniței). Balthazar Hacquet descrie și prezintă atât îmbrăcămintea bărbătească, cât și pe cea femeiască, deosebit, pe clase sociale, la țărani ca și la nobili (boieri). Folosind descrierea și desenele călătorului nostru, observator atent al locurilor și oamenilor, să vedem cum arăta
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
facă voia copiilor. În sate, căsătoriile aveau loc în interiorul comunității, atunci când satul nu era o comunitate de rude, așa cum era Slobozia - Filipeni și Lunca, dar aveau loc și în afara satului, când se aduceau miri și mirese din alte sate: Slobozia - Domniței, Slobozia - Filipeni, mai târziu din Fruntești, pentru cei din Lunca, iar satul vechi Fruntești își însura flăcăii sau își măritau fetele între ei, în sat, în cele patru coturi diferite (Oprișeni, Cornițești, Bârgești și Rusești) sau în satele răzeșești din
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Radovici- Stere și Marie Nicole Darvari, iar din tre domni, germanofilii. Se transformase ca în povestea Bucurei Dumbravă, autoarea Haiducului și a Pandurului!] (Ibidem, pp. 108-109.) Din inițiativa Crucii Roșii cu Marghiloman, se făcu [un Requiem(Ibidem, p. 109.)] la Domnița Bălașa. [Era o vreme grozavă, viscolise din nou trei zile, zăpada era de un metru pe strade, circulația vehiculelor era cu totul imposibilă.]( Ibidem.) Lume a fost, din această cauză, puțină: autori tățile române, ofițeri superiori austrieci, nici un ofițer german
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
reginei. marele mareșal george philippescu. marea doamnă de onoare olga maurojeny Nu se împlinise anul și se făcu al doilea botez la Castelul Peleș, al principesei Elisabeta, cu nașă marea ducesă, dar adusă pe lume de medicul român. Înainte de nașterea domniței, regina Elisabeta se reîntoarse acasă. Starea ei nervoasă se îmbunătățise, atmosfera se limpezise. Nu știu de se luminase și cunoștința ei despre d-ra Văcărescu, dar niciodată nu vorbea de dânsa, fie dintr-un rest de supărare pe cei ce o
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
pânză. Totuși, să-mi fie cu iertare dacă repet ideea, nu observ nimic special. Am mai văzut armuri, cai, cămăși de zale, flamuri peticite care fâlfâie anemic pe metereze, mult praf și blugi de firmă pe sub tunici aduse de la muzeu. Domnițe cu sâni mari, trăgându-și trenele după ele, arse de soare pe pieptul decoltat, plin de pistrui, nerăbdătoare să se dezbrace, să iasă din condurii care leau torturat degetele și să ajungă în primul club, acolo unde vor trage niște
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
platoșa. Acum este soare, amice, însă un pic mai târziu - o să vezi că am dreptate, nu dau greș atunci când este vorba despre chestii de-astea, am căpătat experiență își va trimite moartea norii cenușii, haite întregi. Miza este batista frumoasei domnițe, presupun... Aș zice că miza este chiar viața, dar încă nu te-ai dumirit pe de-a-ntregul, așa că îți las timp pentru revizuirea acestei atitudini sceptice. Uită-te în jur, plimbă-te prin cetate, intră unde vrei, ascultă-le discuțiile
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
albă, rotundă, privirile li se intersectează pentru câteva secunde, ba nu, mi s-a părut că mă privește, însă privirea ei a trecut prin mine, ca și cum nici nu aș exista, poate că este frământată de griji, poate chiar se crede domniță și a uitat că va trebui să predea costumul la garderobă și să plece către garsoaniera închiriată, poate că... Auzi vocea pictorului. Pictor fără Noroc, oare câți dintre pictorii lumii și-ar putea spune Pictorul Noroc Chior pe care Îl
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
pictor într-un alt cadru. Prim plan, ochi ficși, câteva fire de păr zburlite de vânt. Într-o parte, prins în mișcare, un individ cu pieptul dezgolit (bicepși lucioși, piept impunător), se pregătea să trimită flăcări către asistența excitată. Câteva domnițe urmau să ducă mâinile către gură, în semn de emoție trăită la cote înalte. Din spatele uneia se ridica un fir de fum, ca și cum i-ar fi luat foc rochia, iar ea habar nu ar fi avut. Pictorul arboră din nou
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
alergau, toți se duceau acolo, dincolo de zidul despărțitor al arenei fremăta mulțimea nerăbdătoare, caii nechezau, și-i putea imagina în două picioare, mușcând zăbalele, cu coamele în vânt, strânși de picioarele musculoase ale cavalerilor pregătiți pentru a (muri, prinde batista domniței?) arăta de ce sunt în stare, într-o după amiază de vară dintr o realitate pe care încă nu o accepta, deși ceva interior îi spunea omule, trebuie să faci ochii mari, clic, clic, fotografiatul nu este interzis, chiar dacă aici este
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
ce să trădăm dulcele său nume. Cine nu-l ghicește? Oare istoria nu l-a însemnat în paginele sale, dacă n-a avut altă treabă? Așadar pourquoi? {EminescuOpVII 303} " S-A-NTÎMPLAT ÎN VREMEA MEA... " 2257 S - a-ntîmplat în vremea mea ca Domnița Mărioara lui Bogdan Vodă, D-zeu să-l ierte!, să facă prunc la 15 ani - și se mira lumea de așa Domniță tânără să facă prunc așa frumos. Și zicea unii din nărod că să se fi coborât duhul sfânt
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
avut altă treabă? Așadar pourquoi? {EminescuOpVII 303} " S-A-NTÎMPLAT ÎN VREMEA MEA... " 2257 S - a-ntîmplat în vremea mea ca Domnița Mărioara lui Bogdan Vodă, D-zeu să-l ierte!, să facă prunc la 15 ani - și se mira lumea de așa Domniță tânără să facă prunc așa frumos. Și zicea unii din nărod că să se fi coborât duhul sfânt în chip de porumb asupra ei și c-a fi născut cumva pe mesia jidovilor, uciză-l toaca! Da eu știu acu
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
zeu, că mai bine nu i-oi zice. Altfel a fost, zic eu, dascălul Damian, și de duh sfânt nici vorba. Eu gândesc, cu mintea mea cea proastă, că duh sfânt nu se coboară așa, cu una cu două, măcar domniță fie, numai așa-i nărodul, crede câte i se spune și nu judecă; dar noi, boierii, care suntem, din mila Domnului, cei cari trebuie s-avem minte mai multă, ca s-ajungă și pentru nărod - iaca c-o spun cu
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
bărbat grăsuliu, aplecat peste o hartă desenată pe piele și țintuită pe masa de brad. Îl chema Xenopol și vorbea alene, ca omul care n-are nici o treabă. - Și numele adevărat care-ți este? începuse Ghighina interogatoriul. - De botez? Pârvu, domnița mea. Apoi îl mai întrebase una-alta, despre Sfântul Munte, despre drumul pe corabie spre Valahia și dintr-odată atacase subiectul: - Poți să-mi spui ce-o să mi se-ntâmple mine, să zicem, până în toamnă? - Deocamdată am să-ți spun
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2299_a_3624]
-
cârpă verde. Erau cărți de tarot desenate pe hârtie venețiană, lipită pe scândurele subțiri și învechite. În încăpere, flacăra opaițului împodobit cu șerpi încolăciți arunca o lumină argintie peste figurile colorate ale cărților. Apoi Xenopol s-a speriat. - O, nu, domnița mea, a început el, e ceva ce nu știu cum să-ți spun, parcă s-ar petrece acum. Fata îl privea nedumerită, curioasă și speriată puțin, fără să îndrăznească să întrebe. - E aici, în apropiere, o primejdie... - Ce primejdie? - Nu pot să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2299_a_3624]
-
rup cu traiul acesta boem, cu nesfârșite discuții sterile?! Încercările mele de a fi fermecător, de a nu izbucni cu mânie ori de câte ori ceilați îmi provoacă sensibilitățile, de a juca rolul artistului neînțeles, de a rămâne cavalerul fără de prihană al unei domnițe plecate în țări străine, când sângele meu mă cheamă pe nume, toate aceste eforturi zilnice mă epuizează până la ruină și-mi spun, de-aș avea eu atelierul spațios al lui Radu, aș da afară toată această adunătură de neisprăviți, asemeni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
numai că toate cancelariile sînt pline burduf de învățăcei ce-și zborșesc creierii pe tăți păreții de nu le mai întră o buchie în capul lor cel sec. Peste tăt numa procese și mai mare jalea să vezi câte-o domniță că pierde până și bunul simț și începe a boci pi la tăti ușili de-ți vine să-ți iei tătă lumea în cap și să pleci ori la Dârvari ori la Botoșani au Dorohoi, precum au și făcut prea
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
așa, cu tot felul de detalii picante care încearcă să elucideze în primul rând modul de luare a deciziilor în cadrul Convenției și al coaliției de guvernare. La primele două niveluri, documentația oferită este abundentă: pornind de la un instrument util, lucrările Domniței Ștefănescu (Cinci ani din istoria României. O cronologie a evenimentelor, decembrie 1989 - decembrie 1994, respectiv Doi ani din istoria României. O cronologie a evenimentelor, ianuarie 1995 - ianuarie 1997), autorii urmăresc evenimentele, punând accentul, desigur, pe evoluția Convenției. în anexă sunt
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
cununi de biruință; Din ciunte arme am făcut trofeu; Din aspre trâmbiți, vesele taifasuri; Din marș războinic, pași suavi de danț. Brăzdatul Marte chipul și-l descruntă, Și-acum, În loc să sperie vrăjmașii, Încălecat pe cai Împlătoșați, El dănțuie-n iatacuri de domnițe La mângâiosul cântec al lăutei. Dar eu, ce nu-s strunit pentru hârjoane Și nici nu mă răsfăț În dulci oglinzi, Eu, crunt ciuntit, ce nu pot să mă-nfoi Pe lâng-o nimfă legănată-n șolduri; Eu, cel necumpănit deopotrivă
[Corola-publishinghouse/Science/2016_a_3341]
-
dezvoltarea artei competiției depinde de partea de corp, care lovește un instrument sportiv și creează admirație pentru sine și pentru privitori, corpul sportivului, similar cu al personajului de basm, Făt frumos, câștigă o luptă, execută mișcări estetice, pentru a câștiga Domnițe și a cuceri admirație și se ajută de membrele-i importante pentru concurs: 1.piciorul (fotbalul este un sport de echipă, ce se dispută între două echipe alcătuite din 11 jucători fiecare, se joacă cu mingea pe un teren dreptunghiular
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
, Domnița (14.V.1956, Nepos, j. Bistrița-Năsăud), poetă. Este fiica lui Ilie Petri, profesor. După absolvirea Liceului „Liviu Rebreanu” din Bistrița (1975), urmează cursurile Facultății de Automatică a Institutului Politehnic din București. Lucrează pentru un timp în învățământ, apoi în presă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288794_a_290123]
-
Lucian Vasiliu, „Eclipsa”, CL, 1980, 4; Valentin Tașcu, „Eclipsa”, ST, 1980, 4; Ciobanu, Opera, 227-229; Costin Tuchilă, „Celălalt”, LCF, 1985, 37; Dumitru Radu Popa, „Celălalt”, RL, 1985, 40; Al. Călinescu, „Celălalt”, CRC, 1985, 44; Simion, Scriitori, IV, 555-560; Ion Moise, Domnița Petri, „Minerva”, 1994, 24; Tanco, Dicț. lit. Bistrița, 269-270; Zaciu, Departe, 66-69; Dicț. scriit. rom., III, 725-727. E.M.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288794_a_290123]
-
aur la Festivalul Internațional de Carte de la Nisa (1976, 1978, 1979), statueta „L’Aiglon d’Or” (1980). După război, colaborează mai ales la reviste pentru copii și tineret. Acestui public îi este destinată, cu precădere, mare parte a lucrărilor autoarei: Domnița Ruxandra (1969), roman istoric, în descendență sadoveniană, Aurora, mireasa soarelui (1969), basm cult, în care se resimte influența scrierilor lui Andersen, Mirela cu vocea de aur. Glorioșii (1981), cuprinzând povestiri variate tematic, cu personaje desprinse fie din realitatea înconjurătoare și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285790_a_287119]
-
din trecutul Franței (1947) și Prin Italia, patria artei (1976). SCRIERI: Talismanul de safir, pref. N. Iorga, București, 1931; Vieți minunate, București, 1939; Fii fericită, Doamnă, București, 1942; Castelele Loirei. Viața de glorie și strălucire din trecutul Franței, București, 1947; Domnița Ruxandra, pref. Victor Eftimiu, București, 1969; ed. (Le Grand amour de la Princesse Ruxandra), București, 1977; Aurora, mireasa soarelui, București, 1969; Prin Italia, patria artei, pref. Paul Cernovodeanu, București, 1976; Mirela cu vocea de aur. Glorioșii, București, 1981. Traduceri: Francis Carsac
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285790_a_287119]
-
1981. Traduceri: Francis Carsac, Robinsonii Cosmosului, București, 1964; Louis-Henri Boussenard, Căpitanul Casse-Cou, București, 1966; Gabrielle Roy, Fericire întâmplătoare, București, 1968. Repere bibliografice: Lovinescu, Sburătorul, IV, 140, 144, 162, 167, 178, 222, 237, 260, 279, 282, 417; Dana Dumitriu, Elvira Bogdan, „Domnița Ruxandra”, RL, 1970, 10; Perpessicius, Lecturi, 299-301; Dicț. scriit. rom., I, 305-306; Cosma, Romanul, II, 194; Micu, Ist. lit., 586. C.M.B.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285790_a_287119]
-
era trist, căci plecau și rămîneam mai sărac cu o pasăre. Petreceam iarna așteptîndu-le și astfel viața mea avea și acest sens tainic, pe care nu l-am mai împărtășit nimănui. Ideea era zborul, era pasărea. Venea primăvara ca o domniță, parcă dansînd din pene, ca dintr-o rochie diafană, delicată și lejeră. de multe ori cu o floricică în cioc, iar în rest cînta. Îmbătător. Natură pură și siluetă brîncușiană. Părea să se cunoască bine pe sine și stăpînea zborul
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]