176,566 matches
-
Liviu Dănceanu Mi-am dorit întotdeauna să citesc texte despre muzică scrise în chei grațioase, chiar dacă acute, și nu grave, ținătoare de isonuri terne, caduce. Arareori însă mi-a fost dat să sorb o cronică muzicală ca pe o ceașcă de cafea aromată a cărei
Grația ca o săgeată by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/13070_a_14395]
-
și Palatul Cotroceni. De-ale tinereții democrației noastre valuri... Despre Cabinetul Năstase nu-mi imaginam să aibă probleme cu schimbarea miniștrilor. Cu toate astea, la precedenta - totuși - remaniere, premierul a anunțat în țară că miniștrii la care a renunțat au dorit să-și rezolve problemele de imagine. Asta însă după ce nici unul dintre ei nu și-a manifestat o asemenea dorință. Dimpotrivă, atît Hildegard Puwak de la Integrare, cît și Mircea Beuran de la Sănătate și-au anunțat intenția de a lupta pînă la
Adio. La Justiție by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13050_a_14375]
-
peștele cu greutatea de la cântar. Peștii își găseau locul de odihnă în sacoșele largi de pânză. Îl trecu un fior. Avea impresia că participă la un ritual religios. Uciderea peștelui. “Viu sau pe loc?”, aceste cuvinte repetate îl hipnotizau. Își dori dintr-odată să se alăture acestei îngrozitoare repetări și să plece cu un pește mort în sacoșă, la fel ca toți ceilalți. Fără să-și dea seama, se așeză la rând, dar își reveni când zări un mic detașament de
O povestire de Olga Tokarczuk - Profesorul Andrews în Varșovia by Iadviga Iurașek () [Corola-journal/Journalistic/13013_a_14338]
-
larg) la o vârstă fragedă, cu poezie Închinata patriei lor: Leopardi cu amplă „Italiei” („O, patrie, văd arcuri și coloane / statui, ruine, turnuri solitare / denaintasi durăte /.../ Fara-aparare zaci azi / cu piept și tâmple despuiate”), iar Eminescu cu binecunoscută „Ce-ți doresc eu ție, dulce Românie”. („Ce-ți doresc eu ție, dulce Românie, / Tânără mireasă, mama cu amor! / Fiii tăi trăiască numai În frăție / că a nopții stele, ca a zilei zori, / Viața În vecie, glorii, bucurie, / Arme cu tărie, suflet românesc
Eminescu și Leopardi, mucenici ai neamului lor. In: Editura Destine Literare by Ioan Barbu () [Corola-journal/Journalistic/75_a_298]
-
Închinata patriei lor: Leopardi cu amplă „Italiei” („O, patrie, văd arcuri și coloane / statui, ruine, turnuri solitare / denaintasi durăte /.../ Fara-aparare zaci azi / cu piept și tâmple despuiate”), iar Eminescu cu binecunoscută „Ce-ți doresc eu ție, dulce Românie”. („Ce-ți doresc eu ție, dulce Românie, / Tânără mireasă, mama cu amor! / Fiii tăi trăiască numai În frăție / că a nopții stele, ca a zilei zori, / Viața În vecie, glorii, bucurie, / Arme cu tărie, suflet românesc, / Vis de vitejie, fala și mândrie, / Dulce
Eminescu și Leopardi, mucenici ai neamului lor. In: Editura Destine Literare by Ioan Barbu () [Corola-journal/Journalistic/75_a_298]
-
Tânără mireasă, mama cu amor! / Fiii tăi trăiască numai În frăție / că a nopții stele, ca a zilei zori, / Viața În vecie, glorii, bucurie, / Arme cu tărie, suflet românesc, / Vis de vitejie, fala și mândrie, / Dulce Românie, ăsta ți-o doresc!”) Iată și o asemănare mai insolita: amândoi dedică frunzei câte o poezie, inspirată din repertoriul romantic al altor poeți. Leopardi scrie, În anul 1818, duioasa poema „Sârmana frunză” (sau „Imitație”) o interpretare proprie a poeziei „La feuille”, a francezului J.V.
Eminescu și Leopardi, mucenici ai neamului lor. In: Editura Destine Literare by Ioan Barbu () [Corola-journal/Journalistic/75_a_298]
-
europene a celeilalte mari doamne a pesedismului, „nemțoaica harnică” Puwak. La comuniști, de vină sunt întotdeauna alții: complotul mondial, presa (națională și internațională), ba chiar și Uniunea Europeană care (auzi nesimțire!) „nu asigură standarde egale pentru toți”. Până una alta, noi dorim să intrăm în Europa, cu standardele ei cu tot, și nu Europa în România! „Problemele din raport sunt incluse în negocierile noastre” — atacă virulent Năstase. Evident că sunt incluse, că altfel nici nu aduceau europenii vorba despre ele. Numai că
Ce caută bulgarul în Germania?! by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13078_a_14403]
-
tot, și nu Europa în România! „Problemele din raport sunt incluse în negocierile noastre” — atacă virulent Năstase. Evident că sunt incluse, că altfel nici nu aduceau europenii vorba despre ele. Numai că sunt și batjocorite! De ani de zile, UE dorește să vadă măcar un crocodil politic inculpat pentru corupție, dar ia-l de unde nu-i! Corupții sunt plevușca de la ghișee, demonizată pentru o găină și-un litru de vin, dar niciodată hoții și escrocii care-au dărâmat bănci și-au
Ce caută bulgarul în Germania?! by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13078_a_14403]
-
piesele sau romanele dedicate lor nu pot evita melodrama contrastului între succesul exterior și bănuita drama interioară. Pe de o parte, vedetele nu sînt fericite, deși sînt bogate și adulate, totul e efemer, succesul nu ține niciodată cît și-ar dori, pe de altă parte ele sînt departe de înălțimea morală și de strălucirea intelectuală cu care le dotează viața ficțiunii. Piesa scriitoarei irlandeze Pam Gems nu ocolește schema: în anii de după marea glorie, Marlene Dietrich continuă să dea concerte prin
O actriță, o vedetă by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/13095_a_14420]
-
nici un motiv, care ascundea totuși în coaja lui/ ridicolul propriei sale condiții./ Frumusețea lui Fra emana efluvii magnetice,/ privirile de cameleon verzi, cu irizații de păstrăv le ademena pe femei/ într-un cerc atît de etanș, încît,/ dacă ar fi dorit apoi să se sustragă, nu s-ar fi putut comite/ nici o concesie, neexistînd nici o fisură./ Ele veneau pe rînd, el le conducea condescendent, ținîndu-le trena/ cu grijă într-o mînă, să nu-i măture cele șaizeci și patru de scări
Lupta cu artificiul by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13060_a_14385]
-
și conștientă pentru publicitate: „Mrs. Barbara Stevens regretă că nu poate veni la ultima probă, are însă absolută nevoie de pantofii cu tocuri încrustate cu diamante mici, pentru a asista la manifestația de caritate de la ambasada Angliei.“ „Dna Barbara Stevens dorește să-și anuleze dejunul la restaurantul Larue, dată fiind sosirea regelui Greciei.“ „Dna Barbara Stevens roagă pe dl și dna Fernandez să aibă amabilitatea de a-i telefona mîine dimineață, dînsa este dezolată că nu poate asista la cockteil, dar
Salvador Dalí - Chipuri ascunse by Ileana Cantuniari () [Corola-journal/Journalistic/13046_a_14371]
-
sine, iar după parcurgerea materialului din interiorul coperților, Întregit și asumat În cercul activității ordonate. Aici, termenul „consemnări” ne conduce spre... note fugare, tablete, enunțuri, microsioane critice. Limbajele au tot cadența criticii de Întâmpinare ori impulsul istoriei literare care a dorit să rețină valori, doar În primă instanță, anunțând subiacent o revenire mai amplă, mai aplicată asupra cărții respective. Al doilea termen, „labirint”, cu noiciana prepoziție În (< lat. in), implicată În toate actele de comunicare - orală și scrisă - (de la Cantemir la
Clasicii – contemporanii lui Ion Nistor. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Marian Barbu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1447]
-
și Chineză. La capătul dinspre vest se află statuia Eroului Național Dr. JOSE RIZAL, flacăra veșnică și Garda Națională, iar la celălalt capăt Statuia Eroului Corean, cuprinsă Între Muzeul Național de Artă-Pambansang și Edificiul Departamentului de Turism. Și, În sfârșit, doresc să vă prezint Poșta Centrală - Post Office, existentă din 1767, Într o clădire monumentală, susținută pe fațada de coloane cu capitel-uri, iar În fața intrării principale se află statuia neobositului și harnicului poștaș, fapt ce nu l-am mai Întâlnit
MANILA - PHILIPINE. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Pompiliu Mania () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1545]
-
nu mă băgau În seamă de loc, mai ales că noi ne mutaserăm de curând pe strada unde ei locuiau de zeci de ani Într-o armonie și Încredere reciprocă bine consolidate de-a lungul anilor. Nimeni n-ar fi dorit să-și „bage În cârd” cu noii veniți neștiindu-i cine sunt. După 1951 nu l-am mai văzut pe Eros; plecase cu părinții În Grecia și de acolo În America. După casele grecilor urma cea a familiei Butuc cu
Strada. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Monica Ligia Corleanca () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1534]
-
primăvară, cu o după-amiază luminoasă și foarte călduroasă, precum sufletele celor doi scriitori, Ion C. Hiru și George Baciu, din Domnești, prezenți la Biblioteca Județeană Argeș, cu câte un mărțișor. Mărțișorul oferit tuturor celor prezenți, dar și celor care vor dori să-l aibă, s-a materializat În cele două cărți prezentate, romanul profesorului Ion C. Hiru, „Așa le-a fost datul” și volumul „Povestiri din Război și altele din timp de Pace” al scriitorului prof. univ. Titus Bărbulescu, trăitor la
PRIMĂVARA SCRIITORILOR DIN DOMNEȘTI LA BIBLIOTECA JUDEŢEANă ARGEŞ. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Catrinel Popescu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1551]
-
cosiță costișă Post nas al uliu nul Nul de două ori ori gresie Oerloani abil frumușel orășelul” Nu se poate publica așa ceva, o așa inepție și multe, multe alte banalități, dacă te consideri scriitor, ai o minimă decență intelectuală și dorești propășirea intelectuală a neamului tău. Deci, se impune imperios stoparea publicării unor asemenea dereglări de limbaj, trierea cu seriozitate a textelor literare, pentru că editarea unei reviste costă bani (și bani nu sunt), dar În primul rând o revistă face educație
PRIMĂVARA SCRIITORILOR DIN DOMNEȘTI LA BIBLIOTECA JUDEŢEANă ARGEŞ. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Catrinel Popescu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1551]
-
de limbaj, cîntînd sacralitatea ființei. Cu o ritmica proprie, repetiții, vocabule rare și durități de limbaj, cu semnul exclamației „plasat iberic”, minat de un impuls melodic și vizînd sincretismul antic, acest poet vocalic (În sens aedic, preciza P. Ursache) Își dorea reprezentarea scenica, cîntîndu-si versurile. Arhaizant, incantatoriu, de rafinament grav, pendulînd Între limbajul naiv și cel esoteric, căutînd rădăcina comună a artelor și cultivînd, cu bocet sincopat, speciile oralității (doina, colind, descîntec), el se plasează În tradiția menestrelilor medievali. Dar, În
CEZAR IVĂNESCU ȘI „POEMUL ASCENSIONAL”. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Adrian Dinu Rachieru () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1552]
-
de drumurile nenumărate pe care le-a făcut pentru a căra cărți spre folosul neamului său asuprit din Ardeal. Ca să știe că au părinți. Cine li-e „tată și mamă”. Se Întoarce În țară și se Îngrijește de oi, dar dorește să facă negoț cu cărți românești. I se refuză această cerere. Când Împlinea 42 de ani, la 24 ianuarie 1891, la București Își Începea activitatea „Liga pentru unitatea culturală a tuturor românilor”, sub președinția istoricului V.A. Urechia. Din inițiativa
Badea Cârţan. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by George Baciu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1445]
-
Pe fetele tuturor”. Fiindcă cere din nou autorizație pentru a difuza cărți românești este arestat În 1895. Citind În 1895 Cronica românilor a lui Șincai, cumpărată la Viena, și recitind „Istoria românilor supt Mihai Voievod Viteazul” a lui N. Bălcescu, dorește să vadă statuia marelui voievod. Și pleacă la București. Ajuns la statuie Îi mulțumește Domnului pentru reușită și-i cere realizarea Unirii. Este găsit de Ion Grama ce-l slujea pe V. Alexandrescu Urechia. Istoricul Îl găzduiește, Îl plimbă prin
Badea Cârţan. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by George Baciu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1445]
-
Începutul neamului și al tuturor lucrurilor, obârșia lor, rădăcina istorică dătătoare de noblețe și demnitate. Istoricului Vasile A. Urechia, protectorul său, Îi scria la 24 martie 1896: . Am ținut mult să văz Mama noastră Roma. Am văzut-o. Apoi am dorit să văz Mama Regelui (Carol I, n.n.). N-am ajuns Încă acolo. Fiți sănătoși George Cârțan” </citation>. În primăvară anului 1911, Gheorghe Cârțan este surprins de o avalanșă pe crestele munților, cu desagii Încărcați de cărți În spinare. Vreo două
Badea Cârţan. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by George Baciu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1445]
-
undeva. Am aflat că nu era altul decât apreciatul poet și publicist (revista LUMINĂ LINA!), preotul Teodor Damian de la New York. I-am transmis salutări „din Montreal spre New York” peste masă și apoi ne-am strâns mâinile cu bucurie. De când Îmi doream să Îl cunosc pe poet! Ce mică este lumea! - o spunem de atâtea ori, și așa este. L-am invitat la Montreal, m-a invitat la New York și sunt sigur că ne vom revedea pe undeva În lumea asta mare
Un canadian în România. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Alexandru Cetaţeanu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1440]
-
Andrei (fratele fostului ministru Stefan Andrei), bunul și scumpul meu director al liceului «Nicolae Bălcescu» (acum «Carol I»), pe vremea când era elev acolo. Nu Îl mai văzusem de peste 45 (!) de ani! - o viață de om! Emoționantă Întâlnire, de când Îmi doream să-l Întâlnesc! Dacă nu era acest mare și sufletist român, probabil viața mea și a colegilor din Asociația Secretă Crucea Neagră ar fi avut un alt curs. Ne-a apărat cât a putut și nu am Înfundat pușcăriile comuniste
Un canadian în România. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Alexandru Cetaţeanu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1440]
-
survenit abia atunci când ne-am răcit de sentimente. 812. Oare câte va mai avea de Îndurat Cuvântul Întrupat din Tine Doamne În această lume a deșertăciunii? 813. Decât o mie de vorbe prefer o singură privire. 814. Cu cât Îți dorești mai multă bogăție materială cu atât te umpli cu mai multă sărăcie spirituală. 815. Harul este darul Cuvântului Lui Dumnezeu. 816. Instinctul vieții este tot ceea ce ne separă de noi Înșine ca suflete ale absolutului și nemărginirii. 817. Cine poate
Urmare din numărul trecut. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Sorin Cerin () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1532]
-
cu lacrimile ploilor din ei? Parcă ar fi imaginea unei dureri surde față de care nici o lacrimă nu ar avea curajul să inunde amintirea unei iubiri apuse. 854. Lasă cerul să-și reverse Întregul său senin În privirea ta dacă vei dori să Înțelegi ce anume este iubirea. 855. Să nu cauți niciodată un sens iubirii. 856. Să nu uiți niciodată că până și ziua oricât ar fi de Împlinită va sfârși prin apus. 857. Acceptă-ți Destinul pentru ca Între tine și
Urmare din numărul trecut. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Sorin Cerin () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1532]
-
În prezent. 863. Ce să facem cu paradisul tău Doamne dacă suntem orbi ca să-l vedem și surzi să-l auzim? 864. Ce ne-am face dacă am avea toate dorințele Împlinite? Am fi mai fericiți fără să ne mai dorim nimic? 865. Răbdarea este una din monedele ce trebuie plătite Împlinirii. 866. De cele mai multe ori tristețea spală apa murdară a păcatului originar din noi. 867. Ce ne-am face fără păcat originar și biserici, fără preoți și curve, am fi
Urmare din numărul trecut. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Sorin Cerin () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1532]