49,733 matches
-
eliberat de aceste legături, se străduiește spre o ardoare crescândă, în profunzimile infinite ale divinității<footnote De vita Moysis, P. G. XLIV, col. 401AB. footnote>. Dorința umană de a-L vedea pe Dumnezeu nu încetează niciodată, datorită infinității lui Dumnezeu. Dorința poate fi infinită pentru că obiectul său este infinit. Dorința după Dumnezeu este permanent satisfăcută și totuși niciodată satisfăcută, căci „satisfacerea dorinței duce la o și mai mare dorință după Dumnezeu”<footnote Andrew Louth, Originile tradiției mistice creștine. De la Platon la
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
crescândă, în profunzimile infinite ale divinității<footnote De vita Moysis, P. G. XLIV, col. 401AB. footnote>. Dorința umană de a-L vedea pe Dumnezeu nu încetează niciodată, datorită infinității lui Dumnezeu. Dorința poate fi infinită pentru că obiectul său este infinit. Dorința după Dumnezeu este permanent satisfăcută și totuși niciodată satisfăcută, căci „satisfacerea dorinței duce la o și mai mare dorință după Dumnezeu”<footnote Andrew Louth, Originile tradiției mistice creștine. De la Platon la Dionisie Areopagitul, traducere: Elisabeta Voichița Sita, Editura Deisis, Sibiu
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
XLIV, col. 401AB. footnote>. Dorința umană de a-L vedea pe Dumnezeu nu încetează niciodată, datorită infinității lui Dumnezeu. Dorința poate fi infinită pentru că obiectul său este infinit. Dorința după Dumnezeu este permanent satisfăcută și totuși niciodată satisfăcută, căci „satisfacerea dorinței duce la o și mai mare dorință după Dumnezeu”<footnote Andrew Louth, Originile tradiției mistice creștine. De la Platon la Dionisie Areopagitul, traducere: Elisabeta Voichița Sita, Editura Deisis, Sibiu, 2002, p. 137. footnote>. Ființele umane pot surprinde sau vedea numai lucrurile
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
a-L vedea pe Dumnezeu nu încetează niciodată, datorită infinității lui Dumnezeu. Dorința poate fi infinită pentru că obiectul său este infinit. Dorința după Dumnezeu este permanent satisfăcută și totuși niciodată satisfăcută, căci „satisfacerea dorinței duce la o și mai mare dorință după Dumnezeu”<footnote Andrew Louth, Originile tradiției mistice creștine. De la Platon la Dionisie Areopagitul, traducere: Elisabeta Voichița Sita, Editura Deisis, Sibiu, 2002, p. 137. footnote>. Ființele umane pot surprinde sau vedea numai lucrurile limitate, nu ceea ce nu are limite. Căutarea
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
1996, p. 83-98; cf. Albert-Kees Geljon, „Divine infinity in Gregory of Nyssa and Philo of Alexandria”, în Vigiliae Christianae, Vol. 59, Nr. 2, 2005, p. 162. footnote>. În De vita Moysis, Dumnezeu îi vorbește lui Moise, simbolul sufletului: „În timp ce, Moise, dorința ta pentru ceea ce va urma a sporit și nu ai atins satisfacția în progresul tău și în timp ce nu vezi nici o limită lui Dumnezeu, ci tânjirea ta dorește mereu mai mult, comuniunea cu Mine este atât de măreață, încât cine crește
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
va putea niciodată să-și înceteze progresul”<footnote Life of Moses, II. 242; Translation, Introduction and Notes by Abraham J. Malherbe and Everett Ferguson, Classics of Western Spirituality, Paulist Press, New York, 1978, p. 978. footnote>. Sufletul tânjește după Dumnezeu, dar dorința sa nu este niciodată satisfăcută, pentru că obiectul dorinței sale nu are sfârșit. Înălțarea spre Dumnezeu este ilustrată de figura lui Moise, care nu încetează niciodată a se înălța, dar întotdeauna descoperă o treaptă mai înaltă decât cea pe care a
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
Life of Moses, II. 242; Translation, Introduction and Notes by Abraham J. Malherbe and Everett Ferguson, Classics of Western Spirituality, Paulist Press, New York, 1978, p. 978. footnote>. Sufletul tânjește după Dumnezeu, dar dorința sa nu este niciodată satisfăcută, pentru că obiectul dorinței sale nu are sfârșit. Înălțarea spre Dumnezeu este ilustrată de figura lui Moise, care nu încetează niciodată a se înălța, dar întotdeauna descoperă o treaptă mai înaltă decât cea pe care a pășit<footnote De vita Moysis, II. 22, 9
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
sfârșit. Înălțarea spre Dumnezeu este ilustrată de figura lui Moise, care nu încetează niciodată a se înălța, dar întotdeauna descoperă o treaptă mai înaltă decât cea pe care a pășit<footnote De vita Moysis, II. 22, 9, GNO, VII. footnote> (dorința lui Moise de a-L vedea pe Dumnezeu este înregistrată în Exod 33). Tânjirea sa nu este niciodată împlinită, după cum explică Sfântul Grigorie: „aceasta este cu adevărat viziunea asupra lui Dumnezeu: lipsa satisfacției în dorința de a-L vedea. Dar
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
22, 9, GNO, VII. footnote> (dorința lui Moise de a-L vedea pe Dumnezeu este înregistrată în Exod 33). Tânjirea sa nu este niciodată împlinită, după cum explică Sfântul Grigorie: „aceasta este cu adevărat viziunea asupra lui Dumnezeu: lipsa satisfacției în dorința de a-L vedea. Dar trebuie întotdeauna, privind ceea ce se poate privi, să reaprindem dorința de a vedea mai mult. Astfel, creșterea în înălțarea spre Dumnezeu nu va fi întreruptă de nici o limită, pentru că nu se poate identifica nici o limită
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
înregistrată în Exod 33). Tânjirea sa nu este niciodată împlinită, după cum explică Sfântul Grigorie: „aceasta este cu adevărat viziunea asupra lui Dumnezeu: lipsa satisfacției în dorința de a-L vedea. Dar trebuie întotdeauna, privind ceea ce se poate privi, să reaprindem dorința de a vedea mai mult. Astfel, creșterea în înălțarea spre Dumnezeu nu va fi întreruptă de nici o limită, pentru că nu se poate identifica nici o limită Binelui, nici sporirea dorinței de Dumnezeu nu ajunge niciodată la un capăt, ca urmare a
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
vedea. Dar trebuie întotdeauna, privind ceea ce se poate privi, să reaprindem dorința de a vedea mai mult. Astfel, creșterea în înălțarea spre Dumnezeu nu va fi întreruptă de nici o limită, pentru că nu se poate identifica nici o limită Binelui, nici sporirea dorinței de Dumnezeu nu ajunge niciodată la un capăt, ca urmare a satisfacerii sale”<footnote De vita Moysis, II. 239, GNO, VII. A se vedea și A. J. Malherbe - E. Ferguson, Gregory of Nyssa The Life of Moses, în The classics
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
of Nyssa The Life of Moses, în The classics of Western Spirituality ..., p. 116. footnote>. Învățătura occidentală actuală asupra Sfântului Grigorie de Nyssa a fost martora unei reevaluări a naturii teoriei sale asupra ascezei în general și asupra relației dintre dorință și facultatea rațională, în particular<footnote În Occident, aportul valoros al unora precum Mark Hart, John Behr, Rowan Williams, Morwenna Ludlow a contribuit la caracterizarea liniilor acestui proiect prin reevaluarea ipotezelor anterioare privind fundațiile antropologice ale teoriei ascetice a Sfântului
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
Women and Sexual Renunciation in Early Christianity, Columbia University Press, New York, 1998, p. 285-304 etc.; cf. Martin Laird, „Under Somon's tutelage ...”, p. 507). footnote>. Mark Hart susține că Sfântul Grigorie este mai fundamental preocupat de demonstrarea modului în care „dorința sufletului pentru uniunea cu Dumnezeu poate fi realmente reconciliată cu necesitățile vieții de familie și de comunitate, cu condiția înțelegerii adevăratei naturi a dezvoltării spirituale”<footnote Mark Hart, „Reconciliation of Body and Soul: Gregory of Nyssa’s Deeper Theology of
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
studiului lui Hart. Concentrându-se explicit pe antropologia inclusă în De hominis opificio, Behr arată modul în care primele cincisprezece capitole ale lucrării prezintă o perspectivă dinamică, ascendentă a creației. Baza „perspectivei ascendente” a Sfântului Grigorie, susține Behr, „o constituie dorința (ἔφεσις) pe care o au toate lucrurile pentru bun și frumos și, în ultimă instanță, pentru Dumnezeu Însuși”<footnote „The Rational Animal: A Reareading of Gregory of Nyssa’s De hominis opificio”, în Journal of Early Christian Studies, 7, 1999
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
frumos și, în ultimă instanță, pentru Dumnezeu Însuși”<footnote „The Rational Animal: A Reareading of Gregory of Nyssa’s De hominis opificio”, în Journal of Early Christian Studies, 7, 1999, p. 232. footnote>. Departe de a deturna căutarea lui Dumnezeu, dorința este instinctul de întoarcere acasă pe care îl asociem cu Dumnezeu. În studiul său, autorul ne arată că, pentru Sfântul Grigorie de Nyssa, problema dorinței nu se datorează relației sale cu trupul, după cum a sugerat, de exemplu, Stead. Dacă rațiunea
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
Early Christian Studies, 7, 1999, p. 232. footnote>. Departe de a deturna căutarea lui Dumnezeu, dorința este instinctul de întoarcere acasă pe care îl asociem cu Dumnezeu. În studiul său, autorul ne arată că, pentru Sfântul Grigorie de Nyssa, problema dorinței nu se datorează relației sale cu trupul, după cum a sugerat, de exemplu, Stead. Dacă rațiunea guvernează mișcările sufletului, acel ceva care altfel ar putea fi pervertit în patimă devine virtute. Dacă dorința contribuie la problema descoperirii unirii cu Dumnezeu, ea
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
arată că, pentru Sfântul Grigorie de Nyssa, problema dorinței nu se datorează relației sale cu trupul, după cum a sugerat, de exemplu, Stead. Dacă rațiunea guvernează mișcările sufletului, acel ceva care altfel ar putea fi pervertit în patimă devine virtute. Dacă dorința contribuie la problema descoperirii unirii cu Dumnezeu, ea contribuie și la obținerea sa<footnote Martin Laird, „Under Somon's tutelage ...”, p. 508. footnote>. Dorința nu trebuie extirpată, ci educată. Nu este o problemă de eliminare a dorinței, care poate involua
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
guvernează mișcările sufletului, acel ceva care altfel ar putea fi pervertit în patimă devine virtute. Dacă dorința contribuie la problema descoperirii unirii cu Dumnezeu, ea contribuie și la obținerea sa<footnote Martin Laird, „Under Somon's tutelage ...”, p. 508. footnote>. Dorința nu trebuie extirpată, ci educată. Nu este o problemă de eliminare a dorinței, care poate involua în patimă, ci este o problemă de orientare corectă a dorinței. C. Stead îl citează pe Sfântul Grigorie ca oferindu-ne „un tablou al
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
devine virtute. Dacă dorința contribuie la problema descoperirii unirii cu Dumnezeu, ea contribuie și la obținerea sa<footnote Martin Laird, „Under Somon's tutelage ...”, p. 508. footnote>. Dorința nu trebuie extirpată, ci educată. Nu este o problemă de eliminare a dorinței, care poate involua în patimă, ci este o problemă de orientare corectă a dorinței. C. Stead îl citează pe Sfântul Grigorie ca oferindu-ne „un tablou al subiectului uman ca nucleu al raționalității dotat cu impulsuri ...”<footnote Rowan Williams, „Macrina
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
la obținerea sa<footnote Martin Laird, „Under Somon's tutelage ...”, p. 508. footnote>. Dorința nu trebuie extirpată, ci educată. Nu este o problemă de eliminare a dorinței, care poate involua în patimă, ci este o problemă de orientare corectă a dorinței. C. Stead îl citează pe Sfântul Grigorie ca oferindu-ne „un tablou al subiectului uman ca nucleu al raționalității dotat cu impulsuri ...”<footnote Rowan Williams, „Macrina’s Deathbed Revisited: Gregory of Nyssa’s of Mind and Passion”, în L. Wickham
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
în L. Wickham și C. Bammel (editori), Christian Faith and Greek Philosophy in Late Antiquity, E. J. Brill, Leiden, 1993, p. 229. footnote>. Ca atare, în viziunea lui Stead, realizarea umană ar fi o problemă de separare a impulsului și dorinței pentru proiectul subiectului rațional de a obține uniunea cu Dumnezeu. Pentru Williams, o astfel de interpretare a Sfântului Grigorie nu este funcțională. Williams susține că o lectură atentă a lucrărilor De anima et de resurrectione și De hominis opificio relevă
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
atentă a lucrărilor De anima et de resurrectione și De hominis opificio relevă că, pentru Sfântul Grigorie, ființa umană nu „constă dintr-un nucleu rațional cu unele apendice rușinoase”<footnote Ibidem, p. 236. footnote>. Deși nu se poate nega că dorința poate constitui o problemă, la fel de indubitabil este și că ea reprezintă parte integrantă a soluției. Pentru că, după cum arată Williams, dorința este parte a subiectului rațional, „parte a modului în care mintea se realizează”<footnote Ibidem, p. 235. footnote>. Asemănător fierului
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
constă dintr-un nucleu rațional cu unele apendice rușinoase”<footnote Ibidem, p. 236. footnote>. Deși nu se poate nega că dorința poate constitui o problemă, la fel de indubitabil este și că ea reprezintă parte integrantă a soluției. Pentru că, după cum arată Williams, dorința este parte a subiectului rațional, „parte a modului în care mintea se realizează”<footnote Ibidem, p. 235. footnote>. Asemănător fierului, dorința poate fi purificată de impuritățile sale<footnote M. Ludlow, Universal Salvation: Eschatology in the Fought of Gregory of Nyssa
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
poate constitui o problemă, la fel de indubitabil este și că ea reprezintă parte integrantă a soluției. Pentru că, după cum arată Williams, dorința este parte a subiectului rațional, „parte a modului în care mintea se realizează”<footnote Ibidem, p. 235. footnote>. Asemănător fierului, dorința poate fi purificată de impuritățile sale<footnote M. Ludlow, Universal Salvation: Eschatology in the Fought of Gregory of Nyssa and Karl Rahner, Oxford University Press, 2000, p. 56. footnote>. Într-o astfel de stare purificată, „sufletul va fi atras în
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
of Gregory of Nyssa and Karl Rahner, Oxford University Press, 2000, p. 56. footnote>. Într-o astfel de stare purificată, „sufletul va fi atras în mod natural de Dumnezeu, așa cum ce se aseamănă se atrage”<footnote Ibidem, p. 64. footnote>. Dorința focalizată asupra lui Dumnezeu „reprezintă cea mai profundă și reală expresie a umanității”<footnote Ibidem, p. 63. footnote>. Deși rămâne adevărat că starea ideală a dorinței este ἀπάθεια, aceasta nu echivalează cu dispariția dorinței. Απάθεια devine astfel nu absența dorinței
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]