14,485 matches
-
anume libertate de a se depărta de original, de a-l acomoda propriilor posibilități, de a recurge la localizări ori, pur și simplu, la imitații. Așa s-a întâmplat cu cele unsprezece versuri cărora Iancu Văcărescu le-a dat titlul Dracul, dar care sunt, de fapt, cuvintele rostite în Faust de Spiritul pământului sau cu Margarita, o versiune nesemnată apărută în Zimbrul, nr. 5 din 1850, după Margarethe am Spinnrade. Cea mai izbutită traducere a unei poezii de Goethe, în perioada
Goethe și Schiller - ecouri românești în primele decenii ale sec. XIX by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/8713_a_10038]
-
și ideologic cu ecouri până la vârful puterii politice centrale. Protagonistul a ieșit, spontan, prin râsul ocazional, din "neutralitatea istorică" a funcționarului care fusese ("ortograf la Vinalcool", după cum își recomandă în dodii ocupația) și intră în miezul politic fierbinte al prezentului. Dracul își vâră coada în mersul liniștit al vieții când nu te aștepți: "Din turnul catedralei, subit transformată în geamie, un muezin cu coarne și coadă mă arăta cu degetul și murea de râs. Cât de fragilă e libertatea umană, îmi
O satiră politico-filosofică by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8727_a_10052]
-
aibă legătură cu atitudinea critică, rațională, demistificatoare, a lui Voltaire. Referința iluministă rămâne oarecum în suspensie, nu e exploatată tezist. Tonul satiric este imediat recognoscibil. Deși nu are superstiții, nici preocupări demonologice, naratorul, un păgubos cu umor, dă repede de... dracul, sub înfățișarea unui regim politic dictatorial, corupt și... demonic. Răul generalizat, pândind din toate părțile, îl va face să regrete râsul. Protagonistul romanului, un intelectual marginal, căsătorit cu grijulia Olimpia, locuiește în municipiul Isarlâk (denumire livrescă, relativ ușor decriptabilă în
O satiră politico-filosofică by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8727_a_10052]
-
sa, tot mai mult chiar și în absența sa, eu îmi pierd cumva simțul realității. Ar fi prea mult să spun că-mi pierd echilibrul, demnitatea persoanei, dar... tot ce am clădit cu greu în ani în șir se ...duce dracului în câteva secunde! E un fel de magie pe care acest bătrân histrion o exercită asupra mea sau e o insuficiență a mea, a caracterului meu..." Poate fi și una și alta, ne gândim, poate fi magie după cum poate fi
La încheierea unei tetralogii by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/8732_a_10057]
-
în momentul în care eu am sentimentul foarte puternic al ne-desăvârșirii. Pe lângă aceste efecte pozitive, am descoperit însă și altele negative. Am fost aruncat în mijlocul haitei de invidioși care sunt foarte mulți și care cred că am făcut pe dracu-n patru ca să ajung printre cei cinci nominalizați, deși eu nu concurez cu nimeni, eu am culoarul meu. Iar cea mai bună armă a acestora este să mă ignore, cum s-a întâmplat de curând: La Muzeul Literaturii s-au
Mircea Horia Simionescu by Ioana Revnic () [Corola-journal/Journalistic/8731_a_10056]
-
privind schițarea portretului convențional al unui autor contemporan. Numai că, prin asemenea încadrări exterioare, nu poți surprinde nimic din stofa omului pe care îl ai în vedere. De aceea, îmi vine să spun că Mircea Platon e o dovadă că dracului universalist îi e teamă de tămîia paradigmei naționale. Sau, mai precis, că Mircea Platon este un exemplu grăitor a ceea ce înseamnă neputința ideologiilor de a deforma oamenii. Firește, mă gîndesc la cea pe care am îndurat-o și o îndurăm
Un autor de viitor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8775_a_10100]
-
decadă a vieții lui (1968-1978) reprezintă niște investiții pe care le-a făcut în mod conștient, asumat și cu dorința firească de a nu fi în zadar: "Am apăsat pe butonul mașinii de cel puțin 130 de ori. Și cum dracu să nu câștig niciodată? Măcar să iasă popa o dată! Ori asul! (că-i schimbam). Ori o combinație cât de simplă. Nu mi s-a mai întâmplat! La Sinaia, chiar și în zilele cele mai proaste, tot ieșeau măcar "două cireșe" și
Imposibila întoarcere (II) by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8862_a_10187]
-
-i al "boborului" și păstrînd pentru sine zîmbetul în colțul buzelor. Primul film a fost o afacere bună, succes de box office international, și cel de-al doilea este conceput la fel: gîdilă orgoliul național pînă la lacrimi, forjează în draci o mitologie articulată istoric, cu alte cuvinte trăiește istoria aruncînd-o în contemporaneitate, pupă en passant piața Charles de Gaulle și Trafalgar Square și are aventură atît cît trebuie, adică destulă cît Ben și Mitch să facă nestingheriți turul Londrei în
National Pleasure sau "Vrei să fii miliardar?" by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8897_a_10222]
-
un genial amestec/ De Poezie/ Și de Proză/ (...) Prin mine mor - ca să renască - / Vibrații pentru mai tîrziu,/ Eu sunt ce n-am fost niciodată/ Și-un sfert din ce era să fiu!/ Sunt arcul primului avînt, - / Trompetă,/ Placă,/ Diafragmă/ Și... dracu știe ce mai sînt!". Noi știm? Ce este această poezie dulce ca o fostă idilă puțin ridicolă, exersîndu-și cam acidulata cochetărie, pe notele unei partituri dintr-un alt sistem muzical? Probabil că nu, și nu ne vom lua osteneala să
Un poet sub frunze moarte by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9792_a_11117]
-
jurnalul său Cărtărescu își declară dezinteresul față de oameni și înalta autoconsiderație, diaristul dintr-o altă generație se visează o "muscă mică și fâșneață care să se strecoare terorizată de plici în cine știe ce cotlon de cameră și să asculte ce mama dracului tot vorbesc oamenii, cum se comportă ei, cum respiră" (p. 37). Observațiile lui au precizie și finețe disociativă, amestecând comicul cu tragicul, dar separând lucrurile cu miez de cele fără. Această operațiune este de fapt reluată, repetată la nesfârșit, până când
Meseria de povestitor by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9814_a_11139]
-
că în fașă doar și privilegiate până atunci, din cu totul alte motive, nu s-au afirmat tocmai printr-un act de injustiție socială. Privilegiile, dragul meu, astea să știi că se plătesc totdeauna,- în altă ordine de idei. Ce dracu? - își pierduse brusc răbdarea - n-ai mai auzit până acuma că nu se poate face nimic temeinic fără suferință?!" Ai fi putut să te învoiești... Așa-i, îmi spusesem. Totul este să nu se exagereze.
Doi poeți by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/9838_a_11163]
-
a contracara lipsa de credință a oamenilor, Infernul și Paradisul își trimit pe pământ agenți de publicitate. Aceștia organizează reuniuni de "advertising extra-temporal", celestial și diabolical promotion, iar în final se hotărăsc să facă două cotidiene. Primul este cel al dracilor, cu paginile "negre ca învelitoarea radiografiilor de altădată". Întrebați cum arată presa în Paradis, agenții de publicitate dau un răspuns care merită reținut: "Acolo sus?... La fel ca jos. Numai că foile gazetelor sunt albe. Imaculate, vreau să spun." (p.
Beţia de cuvinte by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9851_a_11176]
-
Sunt influențabil dar adesea/ încăpățânat. Așa că repet: El nu există./ Nu pot ridica un sac de ciment tatăl/ meu poate fratele meu poate eu scriu/ uit numele proprii nu scuip pe jos observ/ pericolul doar după ce a trecut e la/ dracu-n praznic". Iată și un poem ratat prin tocmai facilitatea acestor artificii de concepție: "lui văru-meu tipul cu geaca dintr-un/ mai vechi instantaneu îi stă bine/ supărat pe viață e colosal băiatu' ăsta/ când vorbește despre pupe cei patru
Klein spuse nein by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9936_a_11261]
-
de mare pentru cititorul de azi și efortul său e recompensat de surprinderea multor cuvinte și expresii autentice, populare ("mormăilă", "mult beutoriu", "muiere sau fată bolundă de curte", "muierușcă", "muiere beție"; unele cu glosare surprinzătoare: "muiere bărbată = Androgynus", "muiere cu dracu care spune cele viitoare = Pythonissa") și neologice: mim, monogam, monopol, monosyllabb etc. O altă sursă, descărcabilă de pe Google, de informații despre româna vorbită din secolul al XIX-lea este gramatica publicată în franceză și sub pseudonim transparent de Alecsandri: Grammaire
Descărcare de cărți by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9944_a_11269]
-
bunica m-a înțeles. niște cunoscuți mi-au spus că m-au dat la proteve./ eram în spital în pijama și mi-am zis că visez,/ așa că am închis ochii. când i-am deschis tot în spital eram./ păi, ce dracu? n-am murit? trăiam?!/ ce zici de faza asta? stai că-ți spun./ o asistentă: ce faci?/ -îmi fac freza, zic, mă pișam în chiuvetă,/ eram amețit rău. tipa mi-a dat pace./ eu ca prostu, fără să citesc nimic
Celebrul dicționar by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9984_a_11309]
-
aflate într-o oală care dă în clocot și care sunt împinse în direcții dintre cele mai neașteptate. Trecutul se combină cu prezentul și viitorul, drumul dintre existența terestră și iad este cât se pare de natural, sfinții coabitează cu dracii, memoria culturală este un dat universal care acționează în toate direcțiile, personajele din secolul al XVIII-lea sunt pe deplin familiarizate cu textele lui Cioran sau... Ioan Groșan. Ficțiunea este descompusă până la ultimele sale elemente. Totul este un mare haos
Rătăciți în ficțiune by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9983_a_11308]
-
celulă diformă, deranjantă, colțuroasă sau faptul că în interiorul interiorului acestei celule ar exista, pur și simplu, iadul?" (Florin }upu); "Doi crescători de cuvinte într-o fermă a memoriei. El, Valeriu Corocea, îndeamnă femeia să-l tragă deoparte, altfel se duce dracului după o iluzie. Ea, Liliana Paisa, își pune dimineața șorțul hârtiei de scris și, cu pașii uriași ai ideii, intră prin grajduri, unde cirezi întregi de sintagme așteaptă să fie adăpate din crezul lor poetic." (Cornel Galben); "Cufundându-ne-n
Cărți proaste by Mihaela Nicoleta Grigore () [Corola-journal/Journalistic/8933_a_10258]
-
noastră, care a durat (domnia)... trei săptămâni. Și demonul... demonul responsabil cu registrele cronologice ale ipotezelor, ale arhivelor fantastice sau numai logice ale ipotezelor, întrucât infernul se joacă în glumă cu noi, deciziile serioase aparținând lui Dumnezeu; ...ei bine, acest drac foarte vioi și pus pe cele mai aiuritoare presupuneri îmi suflă la ureche: măi frate-miu, acu, în nouă zeci și nouă, să-l fi avut voi pe Dumitrică ăsta Cantemir șef... Intelectualii prezintă această atracție. Și risc în același
Când moare un șef by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/9080_a_10405]
-
se vaită și deplâng soarta generală a societății și a planetei, strâng mai tare mânerul de plastic al sacoșei unde știu că au carne, cârnați, ouă, cașcaval, măsline, chiar și portocale, și aceste produse le dau multă siguranță, dă-o dracului de lume, să-și facă de cap, să turbeze, s-o ia razna, eu să am frigiderul plin, mie să-mi fie bine..." (p. 32). În viziunea personajelor lui Dan Stanca există două Românii. Ele nu sunt însă cele dintr-
Farmecul și banalitatea răului by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9310_a_10635]
-
risipitori din guvern și parlament să nu se mai fi întors niciodată, niciodată, să ne fi lăsat în pace, odată pentru totdeauna, să ne lucrăm ogorul părintesc cum ne place, să nu ne mai stea pe cap, să se ducă dracului de unde au revenit, să se ducă dracului, să se ducă... E clar că așa nu se mai poate. Trebuie să ne schimbăm mentalitatea. Să nu mai gîndim negativ ca fratele fiului risipitor, ci pozitiv, ca tatăl, minunatul, sublimul tată. Asta
Așa nu se mai poate! by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/9302_a_10627]
-
se mai fi întors niciodată, niciodată, să ne fi lăsat în pace, odată pentru totdeauna, să ne lucrăm ogorul părintesc cum ne place, să nu ne mai stea pe cap, să se ducă dracului de unde au revenit, să se ducă dracului, să se ducă... E clar că așa nu se mai poate. Trebuie să ne schimbăm mentalitatea. Să nu mai gîndim negativ ca fratele fiului risipitor, ci pozitiv, ca tatăl, minunatul, sublimul tată. Asta e soluția, dacă vrem să nu mai
Așa nu se mai poate! by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/9302_a_10627]
-
de șansa de-al trăi. Alții, în fine, sînt empatici: și eu am făcut armata la Tîrgu Jiu, și mi-au plăcut foarte mult lucrările maestrului... ș.c.l., ș.c.l. Iți vine să zici, pur și simplu, al dracului Mitică (mic parizian la Paris). Și mai multe nu.
Paris - spicuiri by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9319_a_10644]
-
afaceri". I se propune să fie redactor la o gazetă pregătită de Carandino împreună cu Zaharia Stancu. Reacția e scorțoasă: "I-am spus că nu fac gazetărie. Dar de ce nu i-am spus cît de insolentă mi se pare propunerea? Ce dracu! Asta e "măsura" mea de scriitor? I se poate părea lui Carandino firesc să mă angajeze, el și cu Stancu, pe mine? E consternant". Altă dată Șerban Cioculescu îi arată un memoriu semnat de treizeci de membri ai S.S.R., pentru
Sebastian ca personaj (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9308_a_10633]
-
care s-ar cuveni să fie triste: până și peștele cel mic, înghițit de peștele cel mare din ilustrația proverbului respective are un aer pus pe șotii. Pare că spune: "Mă înghite el, ăsta marele, dar o să vadă el pe dracu' , o să mă roage el să-l las în pace..." În schimb, afișul pentru D'ale carnavalului de Ion Luca Caragiale are un aer sumbru, chiar înfricoșător. Mascatul pare să ascundă o taină pe care ar fi mai bine să n-
Diurna și nocturna by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/9347_a_10672]
-
va fi mai bine, este chiar posibil să ajungi la concluzia că există o anumită exagerare în tratamentul care li se aplică - și nu numai lor. Dacă, într-o străfulgerare, îți va trece prin față dl. Ion Iliescu, urmărit de draci în costume de mineri și atingându-l, la intervale, cu greble de plantat gladiole, de-l vei zări pe dl. Dan Voiculescu scoțând capul dintr-o carapace de țestoasă din Galapagos și rozând dintr-o uriașă frunză de lipan, să
Infernul cotidian by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/9346_a_10671]