1,848 matches
-
putința. Funcționarul pomponescian folosise capitolul respectiv pentru alte ordonanțări, aproape epuizîndu-l, a intra în alt capitol era imposibil, nu rămânea decât a cere o aprobare specială de la Ministerul de Finanțe. Afacerea trenă mult și când în fine primarul izbuti a drege lucrurile, trebui să accepte un termen îndepărtat, având în vedere încasările defectuoase ale statului. Așadar Ioanide rămase câtva timp tară bani, lucru de care primarul se simți foarte stingherit. Primarul n-avea fonduri, toată afacerea se urnise grație îndărătniciei edilului
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
lui de caracter cu Erminia era așa de mare, încît nu mai trebuia să atragă atenția prin cuvinte sorei sale. Îi arăta numai mutește cu degetul locurile maculate, și atunci Erminia venea repede cu o flanelă îmbibată de ceară și dregea punctele nevralgice. Altă dificultate apoi. Nici vorbă că Gonzalv, având copii, avea să aibă trebuință de o servitoare tânără cel puțin. Ei bine, Erminia nu îngăduia în casă decât femeia bătrână rămasă de la părinți, care la rîndu-i era o tirană
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
pe drumul lor firesc La mine sunt brodite, pe dos mă întîlnesc: Când vru să mă adoapte cutare fără fii {EminescuOpIX 105} Îndată ceru-i dede o spuză de copii; Când unui bogat singur eram moștenitor, Nu-ș ce făcu, ce drese, că mi - ți muri dator; De am iubit din suflet, hoțește - am fost vândut; De am iubit cu punga și starea mi-am pierdut! Gustat - am vreo plăcere? Făcut-am vreun pas Pe calea desfătării? Venin mi-a dat pe
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
noastră și’naintea a mulți oameni buni de târg de Tecuci” oamenii din Țigănei, de bună voia lor, „și-au vândut ei satul ce-i mai sus scris, Țigănei, ce să chiamă La Dimaci, ce este în ținutul Tecuciului, din drese de danie ce au avut, strămoșii lor Alexa și Jurca și Dragoșe și Jurje de la Ștefan-vodă, giupânului Criste, vornicului celui mare, drept o sută de galbeni de aur”. Deși câteva nume sunt puțin diferit redate, Jurca în loc de Giurca, Jurje în loc de
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
azi. E o formă de apartenență familială. DOAMNA WURM: Herrmann, cel din propriu-mi trup, a născocit un cântec frumos pentru onorata zi de naștere a doamnei Grollfeuer. Prezintă cântecul în fața colectivității de familii, Herrmann. (Herrmann se ridică și tușește dregându-și glasul) HERRMANN (cântă): Grădina mea de legume e cea mai bogată, și de asta voiam să mă lovesc în ficat... DOAMNA WURM: Ai greșit cântecul Herrmann, recită cântecul corect! HERRMANN: Da, e un cântec de dragoste și se cheamă
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
flori, porumb fiert sau copt la grătar și floricele de porumb. Pe lângă toți acești ambulanți, existau și mici meseriași sau lucrători necalificați, tăietori de lemne, spoitori de cazane, albii și tingiri, reperatori de pingele și opinci, meșteri lăcătuși care dregeau lacăte și diferite încuietori, cei care reparau și făceau lighene și cazane din tablă, lemnari care făceau cozi pentru coase, topoare, sape și alte unelte și împletitori de nuiele. Țiganii spoitori atrăgeau atenția prin îmbrăcămintea viu colorată. Se puteau întâlni
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
de ulei de măsline, 1 lingură de oțet de cidru, sare, piper, 10 grame de hasmațuchi și 25 grame de arpagic. Prăjiți scoici Saint-Jacques 2 minute pe fiecare parte Într-o tigaie antiaderentă. Aranjați În farfurii cu salata la mijloc (dreasă În prealabil cu vinegretaă și adăugați sucul de pătrunjel. Tartă cu șuncă și pătrunjel Faceți un aluat fraged: amestecați la malaxorul electric sau la mână 125 grame de făină cu puțină apă. Întindeți aluatul Într-o formă de tartă și
Alimentația preventivă împotriva cancerului [Corola-publishinghouse/Science/1861_a_3186]
-
dezechilibru psihologic trecător, probleme de sănătate de natură psihosomatică, tensiuni care afectează „viața de femeie” și relațiile cu copiii, părinții etc. Sunt posibile, de asemenea, schimbări În relațiile cu mulțimea, publicul, mutări neașteptate sau perturbatoare... Sens: Decât să Încerci să dregi tulburările de echilibru, mai bine construiești un echilibru nou. Compensare: Cum nu e posibil Întotdeauna să prevezi totul, e preferabil să fii gata pentru orice. Exemplu: Ariane (vezi tema de la p.) Începutul lui 1988: Uranus În opoziție cu Luna natală
[Corola-publishinghouse/Science/1869_a_3194]
-
destulă frivolitate. Poate de aceea, „politicienii profesioniști”, de fapt arhitecții dezastrului basarabean de astăzi, recomandă cu cinism scriitorilor, acum și aici, turnul de fildeș și ficțiunile romantice. Publicistica scriitoricească din presa basarabeană - fenomen care trebuie apreciat ca atare, pentru că mai drege imaginea de amatorism și analfabetism a gazetelor noastre - este, fără excepții, un comentariu frugal, aplicat unor fapte imediate, un „sos” compozit, condimentat din plin cu umori anevoie stăpânite, garnisit cu metafore, parabole, anecdote și numeroase îndrăzneli de limbaj. Nici textele
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
aspect: "ne chemau cu copiii la defilare [...]. Era o mândrie pentru școală să aibă program artistic al școlii la 23 August, dar era o rușine să nu fii băgat în program [...], munceau bietele profesoare cu elevii să facă și să dreagă până noaptea târziu cu copiii și să iasă bine că după aia de directoare se luau ăștia de la partid [...]. Făceau cântări [...]." (Corneliu Dragomir, op. cit., p. 111). 149 Se pare că unii dascăli chiar nu pierdeau nici un prilej de a-și
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
abandonat pe marginea șanțului, este cuvântul: popor. Amintiți-vă numai, câtă risipă din acest cuvânt făcea marinarul de Cotroceni, înainte de a fi reales. Orice frază de a sa, mustea de referiri la popor. Poporu-n sus, poporu-n jos, poporul face, poporul drege, poporul dorește, poporul știe, poporul vrea, poporul cunoaște, poporul merită, poporul dă cu mătura, poporul merge la piață, poporul mănâncă cartofi prăjiți, poporul spală rufe, poporul tricotează, poporul face pipi la gard, poporul are copii frumoși, poporul taie porcul, poporul
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
ca niciodată cineva să nu mai încerce să îl folosească în încercări de poziționare electorală. Lecția aceasta a fost destul de cruntă și poate vor învăța din ea și alții! Să sperăm, că la „a spera” nu ne întrece nimeni! Cine drege busuiocul? Despre cei care guvernează această umbră de țară, care de abia mai viețuiește cu ceva firfirici dați de la FMI, (și aceia cu o dobândă mare), am mai scris. Dar niciodată nu am disecat până la capăt cârdășia din guvernarea României
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
șefii extremiști din Covasna și Harghita, mai ales, nu și-ar mai putea face de cap, nu ar mai putea promova o politică de marginalizare a românilor. Și asta nu o pot accepta nici în ruptul capului. Kelemen Hunor, ca să dreagă busuiocul, afirma cu convingere, că „acestea nu sunt funcționale”, fiindcă „de exemplu, nu au nimic comun județul Covasna cu județul Alba”. Haida-de, musiu Hunor! Ai ziso! Mare figură mai trebuie să fie și acest Kelemen Hunor, care așa i s-
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
vacanță sau de rezervă cu toate că, mulți tineri muncesc în străinătate tocmai pentru a reuși să-și facă o amărâtă de casă în satul natal... Probabil, așa trebuie să evolueze societatea în esența ei... După o scurtă pauză, în care își drese vocea printr-o tuse seacă, continuă în același ritm și în aceeași cadență.... Să se șteargă deosebirile esențiale dintre sat și oraș... Dar pământul, cine-l mai lucrează? S-ar găsi brațe de muncă suficiente. Deocamdată micii "fermieri" care locuiesc
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
și eu. M-a chemat la el în mod special, mi-a spus ce a avut de spus și a doua zi am aflat că noaptea i-a fost fatală... După o pauză de câteva secunde, necesară pentru a-și drege vocea, Bidaru își continuă expunerea: Am observat că boala i s-a declanșat brusc. Probabil, creierul a considerat că e inutil să-și prelungească existența și s-a sinucis declanșând o avalanșă de colesterol, care i-a otrăvit întregul organism
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
de nas cu gugumăniile sale. El v-a păcălit și v-a tras pe sfoară, v-a luat copilăria și v-a mințit de atâtea ori! El se face vinovat de toate necazurile voastre! El se lăuda că face și drege, însă nu a avut niciodată pastile suficiente și, mai ales, eficiente. Rușine lui, rușine și vouă că v-ați lăsat păcăliți de asemenea impostori! În schimb, noi avem destule. Duceți-vă acasă și serviți-le în liniște, pentru că după orice
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
și poate sutimi (sic!) de milioane. Cheltuielile ce vom face pentru Dobrogea vor fi mult mai considerabile decât veniturile ce ne va putea da". Mai mult de atât, profeții din Parlament prevedeau că, de îndată ce Bulgaria va vedea că s-a dres ceva în Dobrogea, va ridica pretenții s-o ceară, ceea ce ar conveni Rusiei, încât "Dobrogea ne va fi luată cu mult mai mare înlesnire decât ni se ia astăzi Basarabia." În mijlocul disputelor din lunile încheierii războiului și a ale tratativelor
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
bună cu lenea, dispune de mai mulți profesori preparatori, are reacții alergice la cuvântul economie și manifestă dispreț pentru tot ceea ce înseamnă muncă. Atunci când părinții și bunicii își dau seama ce fel de om au crescut, încearcă zadarnic să mai dreagă câte ceva, dar e prea târziu. Răul s-a înrădăcinat, își produce efectele, iar părinții suportă consecințele. Culeg ceea ce au semănat. Cauzele? Dragostea nemăsurată, egoistă a părinților față de progenitura lor (plăcerea acestora de a provoca bucurii copilului este o dovadă de
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
o scufundă în donița plină cu apă de fântână. Bău pe nerăsuflate, pentru a-și ostoi setea care îi ardea gâtlejul. Se uită apoi spre doagele care dădeau să plesnească. Se gândi că trebuie să-și facă vreme să le dreagă, dar nicidecum într-o zi de sărbătoare. Umplu un ulcior și își turnă apă peste față și corp, spălându-se. Își trase ițarii și cămașa de pânză pe care o încinse cu un brâu. Se așeză pe țol în genunchi
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
din icoane nu s-au putut abține. Uitându-se la năzbâtiile acestor poznași, pe chipul lor pictat li se putea desluși zâmbetul. Numai dascălul a rămas serios, așa cum fusese de la început. Aceste năsărâmbe nu-l mișcară cu nimic. Și-a dres vocea și s-a răstit scurt, astfel încât scufundă iarăși pronaosul în tăcere. Cu privirea, îi mustra și îi chelfănea iarăși pe neastâmpărați. Nu le îngăduia niciun giumbușluc. Cheful de hârjoană puse, mintenaș, pe fiecare a gândi la orele de după școală
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
este decât o „mașină de ascuns adevărul”, supusă supravegherii unui spectator care nu se teme nici o secundă de felul în care se va sfârși tot hățișul de întâmplări neprevăzute și de surprize, uneori neplăcute, văzute pe scenă. Căci totul se drege până la urmă, n-aveți grijă! Casa Bernardei Alba sau supravegherea integratătc "Casa Bernardei Alba sau supravegherea integrată" Supravegherea interesează aici în măsura în care putem afirma, cu deplină îndreptățire, că piesa lui Federico García Lorca anunță, premonitoriu, modelul supravegherii integrate ce s-a
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
sorcova, măi horia? B: păi.. sunt emoționat. A: ești emoționat, horia? Horia, tu ești ândrăgostit? B: puțin. A: de CINE horihahaha: B: ((rîde)) vreau să spun că ești un SUPERtip. A: stai că se schimbă placa. B: [extraordinar. A: ((își drege vocea)) sofia! B: da. II. CULTURA Definiția antropologică a culturii Există două accepții de bază ale termenului cultură: 1. totalitatea operelor de artă create de o comunitate umană (literatură, muzică, pictură, sculptură etc.) și, în mod particular, cunoștințele unui individ
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
secvență rostită prin mișcarea expiratorie specifică oftatului <MARC > secvență pusă în evidență printr-o rostire rară (uneori chiar silabisită) și apăsată <IM > imitarea modului de a vorbi al unei persoane <CIT > emițătorul citește un text (()) indicații ,,scenice” (ex. tușește; își drege vocea etc.) () transcriere probabilă text neclar; numărul de semne (x) indică, în mod aproximativ, lungimea secvenței neclare [...] secvență netranscrisă Bibliografie Achim Mihu (2002). Antropologia culturală. Cluj-Napoca, Dacia. Adams, J.S. (1965). Inequity in social exchange. În L. Berkowitz (ed.). Advances in
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
a culege; culegere; culoare; culoarea; culori; cumpăra; cumpără; cuvinte; da; a decide; se decide; decidere; delimita; depinde; deputați; descurcă; desemna; a determina; diferență; a diferenția; dificil; direcții; discernămînt; disciplină; discrimina; diseca; distinge; a distruge; diversifică; dor; dorește; a dori; doză; drege; dreptatea; drum în viață; drumul; duce; economie; elegant; emoție; evidenția; face; a face o decizie; facultatea; familia; fasole; fata; a favoriza; floare; fructe; frumos; fundițe; ghici; a ghici; ghicit; a gîndi; gînditor; hotărăște; hotărî; a hotărît; ia-ți; a identifica
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
străin; subsemnatul; succes; suferință; sufletistă; suie; supărată; super; șef; și; șmecher; Ștefan!; știu; nu știu; teamă; tenacitate; tînăr; toți; totul; trăiesc; tupeu; unică; univers; urîtă; veselie; viață; visător; voi (1); 765/278/82/196/0 face: lucrează (35); bine (32); drege (27); treabă (24); lucru (23); mîncare (23); desface (21); acțiune (19); harnic (16); construiește (13); creează (12); curat (11); ceva (10); tace (10); crea (9); execută (9); lucra (9); muncă (9); realiza (9); stă (9); muncește (8); activitate (7); duce
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]