1,707 matches
-
De ce are nevoie să stârnească din bârlog atâtea lifte?! De ce strigă după ajutor?! De ce?! Nu e sigur pe puterea lui?! Te pomeni că a prins frica micuței Moldove!... Tremurăm unu' de frica celuilalt... Da! Da! Se teme! Se teme! strigă Duma prinzând inimă. Să nu înghită iar gălușca, întărește Mihail. "Ia-l de pe mine că-l omor!"... Să nu ne îmbătăm cu apă chioară. O să fie greu, tare greu, măi băieți. Suntem încercuiți. Și nu știu cum... bolborosește Ștefan. Oricum o dăm, n-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
mâini, dau buzna, se bulucesc, cad cu fața la pământ, se târăsc în genunchi la picioarele Domnului, strigând, bolborosind: Doamne!! Mă... Măria ta!! Bat pământul cu palmele, îl sărută, bolborosesc... Măăă!! Ce dați buzna la Măria sa?!?! Nu vă e rușâne?!?! îi bruschează Duma. Lasă-i, spune Ștefan cu îngăduință, încruntat însă. Oameni buni! Ce vânt rău v-a culcat la pământ? Au nu v-a învățat Domnul vostru să nu vă plecați fără doar la sfintele icoane? Ridicați-vă! Vă ascult! Tăcere... Stau
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
Le venim noi de hac într-un fel. Numa'... numa' de ne risipim oștirea, cu ce i-om zgorni?! Rămânem cu "Oastea de curte", puțin peste zece mii! sare Șendrea. Turcii, tatarii și muntenii, împreună, adună aproape două sute de mii! precizează Duma. Ați auzit? Socotiți dar: douăzeci de iatagane împotriva unei săbii... și vocea lui Ștefan tremură. Aista nu-i război, e măcelărie. Urgie!... În socotelile mele împreună cu oastea ungurească ce trebuie să vină, se adună dincolo de trecătoare, cercăm să-i oprim
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
Măriei tale, până la moarte să luptăm! Jurăm!! Jurăm!! strigă țăranii în cor. Ștefan tace. O sudoare rece i se prelinge pe șira spinării. Nu, Măria ta! strigă Șendrea. Să nu te-ncrezi! De pleacă ei... Cu cine om lupta?! strigă Duma. Slobozenia e pieirea Moldovei! strigă Mihail. Ștefan tace. Îi privește cum stau îngenuncheați, cu capetele plecate, frământându-și căciulile, tăcuți, înfricoșați:... Și se pomenește vorbind și glasul său e altul, îmblânzit și tare obosit: Bine... Mă învoiesc... Mă încred în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
tatarii din spate, muntenii din coastă, eram pierduți! Zob eram! Pleavă! Pulbere! Terci eram! Așa... cum se târăște turcimea, ca melcul, avem un răgaz de două, poate trei săptămâni. Îi lovim pe rând. Începem cu tatarii! Aha! Aicea stătea norocu'... Dumo! Încaleci! Omori caii! Treci munții! Ce fac ungurii?! Au prins rădăcini în trecătoare?! De săptămâni plimbă sabia ceea însângerată! S-au tot adunat!... Pentru numele lui Dumnezeu! Să treacă munții! Să vină! Să vină! Creștinătatea-i în primejdie! Am zburat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
Omori caii! Treci munții! Ce fac ungurii?! Au prins rădăcini în trecătoare?! De săptămâni plimbă sabia ceea însângerată! S-au tot adunat!... Pentru numele lui Dumnezeu! Să treacă munții! Să vină! Să vină! Creștinătatea-i în primejdie! Am zburat! țâșnește Duma. Să vină! Măria ta! se înclină Duma și se retrage în fugă. Ștefan se reculege câteva clipe, apoi, stăpân pe sine, cu hotărâre, cu patimă: Începem cu Hoarda de aur! Trebuie să le facem de petrecanie, repede și degrabă! Apoi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
Au prins rădăcini în trecătoare?! De săptămâni plimbă sabia ceea însângerată! S-au tot adunat!... Pentru numele lui Dumnezeu! Să treacă munții! Să vină! Să vină! Creștinătatea-i în primejdie! Am zburat! țâșnește Duma. Să vină! Măria ta! se înclină Duma și se retrage în fugă. Ștefan se reculege câteva clipe, apoi, stăpân pe sine, cu hotărâre, cu patimă: Începem cu Hoarda de aur! Trebuie să le facem de petrecanie, repede și degrabă! Apoi, ca un vifor, spre Dunăre! Avem oaspeți
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
și cască Alexandru. La culcare! poruncește Ștefan. Dormi pe tine! La Orhei, Măria sa... se îndârjește Alexandru. Să vedeți cum a fost... Măăă! Tu ai tras ceva la măsea?! se stropșește Ștefan. La culcare, am spus! și îi întoarce spatele. Tu, Dumo, împreună cu Șendrea, apărați Cetatea Sucevei! S-o țineți cu dinții! îi spune punându-i mâinile pe umeri și privindu-l adânc în ochi. Cu dinții! Or s-o bată cu pușcile cele mari. De cade Suceava Doamne ferește! cade Moldova! În
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
adânc în ochi. Cu dinții! Or s-o bată cu pușcile cele mari. De cade Suceava Doamne ferește! cade Moldova! În mâinile voastre stă soarta Moldovei! O s-o ținem! Pe ea... sau sub ea!"... De dat, nu le-o dăm! glăsuiește Duma, dârz, ca un legământ. Ștefan pune mâinile pe umerii lui Vlaicu: Unchiule! Pârcălabe Vlaicule! Aperi Cetatea Hotinului! Curtea se băjenește la Hotin... E comoara mea, ți-o încredințez, spune el apoi mai încet, arătând spre Maria, spre copii, cu un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
s-a scumpit sângele moldovenesc ce-a vărsat, încât nu se află îndestul aur cu care să răscumpere capul fiului prea iubit!" așa a grăit Ștefan Vodă către solul fericit că a scăpat singur, ciumpăvit, numai cu nasul tăiat, adaugă Duma. Și, punându-i tot aurul în brațe, l-o lepădat peste Nistru, să meargă să povestească stăpânului ce grozăvie i-au văzut ochii. "Și... și să mai pohtească și altă dată, de nu s-a săturat!" a strigat după el
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
juruită să se adune? Unde ne sunt "tovarășii de luptă?" întreabă Stanciu cu palma streașină la ochi, cătând în jur. Parcă nu s-ar prea vedea în zare. Când am ajuns dincolo de trecătoare, la Brețcu, se adunaseră câteva sute, spune Duma încrâncenat. Noi ne dădeam de ceasul morții, iar ei n-aveau habar. Benchetuiau! Nu-i prea trage inima... zice Vlaicu. Mateiaș a poruncit adunarea oștirii la Turda! Știți când?!... Hăt pe 25 iulie, aruncă Duma bomba care explodează. Când?!?!... Pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
se adunaseră câteva sute, spune Duma încrâncenat. Noi ne dădeam de ceasul morții, iar ei n-aveau habar. Benchetuiau! Nu-i prea trage inima... zice Vlaicu. Mateiaș a poruncit adunarea oștirii la Turda! Știți când?!... Hăt pe 25 iulie, aruncă Duma bomba care explodează. Când?!?!... Pe 25 iulie?!?!... Pe 25 iulie!! Ești nebun?!?!... Sunt nebuni?!?!... sare Luca Arbore. Mahomed e aici! Și... și ei?! Hăt pe 25 iulie?!?! Tocmai la Turda?! Parcă vorbeau de Brețcu! În trecătoare! Degeaba mai vin... Ce
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
unde stă viclenia. De luni și luni îi chem! Strig! Îi rog! De luni și luni, se tot adună, plimbă sabia ceea prin iarmaroace de-a ruginit cu sângele de găină pe ea. Și iată: 25 iulie! În schimb, adaugă Duma, "Rex" bate toba! Trage clopotele! Zăngăne armele! Să se audă zăngăneala hăt în hotarele Europei: Că el, "Sabia Creștinătății", s-a ridicat și a pornit crunt război împotriva Antihristului!". La ce bun toată "comèdia" aiasta? întreabă Țamblac. La ce bun
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
să aflați tot adevărul... N-avem sorți de izbândă... Și... și nici înapoi nu putem da! Am ales, totuși, lupta! E o luptă disperată, inegală... Eu cred în steaua lui Vodă Ștefan! se repede Mihail. Și eu! îi ține isonul Duma. Vă mulțumesc, le surâde el trist. Dar... dar vă sfătuiesc să fiți mai prudenți. Stelele-s nestatornice... mai și cad, cât sunt ele de stele... "Tot adevărul?", îl îngână Stanciu. Măria ta vrea să zică... să ne grijim de lumânare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
Îndrăzniți!... Îndrăzniți!... Boierii, uluiți, ascultă cu capetele plecate. Nu clintesc. Tac. Eu merg cu tine! izbucnește în cele din urmă Tăutu. Alături cu tine, Ștefane! grăiește Vlaicu. Te urmăm! Și-n iad te urmăm! se dezlănțuie Mihail. Și eu! adaugă Duma. Părtași la bine și la rău! se alătură Luca Arbore. În viață! În moarte! Împreună! hotărăște Stanciu. Ștefan, luminat, cu ochii ce-i jucau în lacrimi: Nici unu'?... Nici unu'?... Vă... vă mulțumesc pentru credință! Și... și vă rog să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
Ne așteaptă o grea încercare... Și nu știu... Nu se știe... Timpul dezleagă multe... Să lăsăm timpul... Timpul... Ușa se trântește violent de perete: Otravă!!! Nu beți!!! strigă Tăutu năvălind, căutând cu ochii cupa cu vin. Vinul e otrăvit! răsuflă Duma, văzând cupa plină pe marginea mesei. Ștefan ridică cupa, privește fascinat reflexele rubinii ale vinului: Deci "otrava"... De multe ori m-am întrebat: "Cu ce?... Când?... Cum?"... "Blestemul Mușatin"... Trebuia să se plinească într-o zi... Mă miram chiar, cum
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
mai crezi? Și Negrilă! Toți trei! Și Negrilă?! Iată cine grijea de "sângele Domnului"... Pui lupul să păzească oile!... Gândeam că se poate ocârmui fără gâde, dar văd că nu este cu putință... I-am muncit la cazne, se laudă Duma. Negrilă, când a văzut fierul înroșit, a prins limbă și a mărturisit toată urzeala hitleniei. Rumoare... Apoi, pe ușă, îmbrânciți de oșteni, se împleticesc cei trei hicleni, sângerați, cu fețele umflate, cu cămeșile sfâșiate... După ei, Sora, bocind, mușcându-și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
se împleticesc cei trei hicleni, sângerați, cu fețele umflate, cu cămeșile sfâșiate... După ei, Sora, bocind, mușcându-și pumnii, despletită, umflată de plâns, se prăbușește la picioarele Doamnei Maria, care o ridică și o îmbrățișează. În genunchi, netrebnicilor!! îi brutalizează Duma. Lasă-i... și Ștefan îi contemplă, așa cum stau îngenuncheați, înfricoșați, cu capetele plecate. Cât p-aci, dragilor, să mă strămutați în gropniță, la Putna, le spune apoi cu o voce surprinzător de calmă, fără patimă, cu ironie, zâmbind chiar. Va să zică
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
cu realitățile. Nici oficialitățile române, nici avalanșa de recomandări ale Consiliului Europei nu au răspuns speranțelor și nu au adus dreptate. Într-o scrisoare adresată nouă de către Uniunea Limba și Cultura Aromână din 11.08.1991 sub semnătura dl. Octavian Duma se spune: „recent, În iunie, uniunea noastră a trimis o delegație la “Conferința Experților” pentru problemele minorităților care s-a ținut la Geneva ... Am fost surprinși și chiar indignați că minoritatea europeană cea mai răspândită - românitatea răsăriteană nu a fost
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
instanță, "culoarea ochilor". Am reținut dintr-o recentă apariție a fostului ministru Ștefan Andrei la un post de televiziune că, el fiind plecat într-o deplasare externă, "sinistra academiciană", care în ultima perioadă își descoperise și veleități diplomatice, împreună cu Aurel Duma, Nr. 2 din externe, și cu alți "siniștri" din conducerea de partid, au decis reducerea cu 30% a personalului MAE (deși Ștefan Andrei afirma că el acceptase doar 8 %). După câte știu, Ștefan Andrei nu a lipsit 20 de ani
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
Pimen Georgescu, care era și vicepreședintele Sfântului Sinod), a Transilvaniei (mitropolitul Nicolae Bălan) și a Bucovinei (mitropolitul Nectarie Cotlarciuc) și următoarele episcopii: a Chișinăului și Hotinului (arhiepiscop Gurie Grosu), a Râmnicului - Noului Severin (Episcop Vartolomeu Stănescu), a Argeșului (episcop Nichita Duma), a Buzăului (episcop Ghenadie Niculescu), a Romanului (episcop Lucian Triteanu), a Hușilor (episcop Iacob Antonovici), a Dunării de Jos (episcop Dr. Cozma Petrovici), a Tomisului și Durostorului (episcop Ilarie Teodorescu ), a Aradului (vacantă), a Caransebeșului (episcop Dr. Iosif Bădescu), a
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
Antemireanu, Z. Antonescu, Andrei Bârseanu, I. Broju, Temistocle Bocancea, Zacharia Boiu, Vasile Bumbac, Maria Ciobanu, Leonida Grigoriță, N. Ivan, At. M. Marienescu, N. Petra-Petrescu, I. Rațiu, Sebastian Stanca ș.a. Literatură populară publică Vasile Bologa, Ilarie Chendi (sub pseudonimul Fidelio), Ioan Duma, Nicolae Densușianu, Iulian Grozescu, Viora Magdu, Ion Pop-Reteganul, I. Bota, I. Broju, Gh. Cătană, G. Coșbuc, S. Fl. Marian, At. M. Marienescu, Iuliu T. Mera. Se tălmăcește și din folclorul altor popoare. Sunt traduse scrieri de Horațiu, Benjamin Franklin, Schiller
TELEGRAFUL ROMAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290123_a_291452]
-
Cam asta este. Cu plăcere... Viorel Opreanutc "Viorel Opreanu" S-a născut pe 22 martie 1927, În comuna Roșcani, județul Hunedoara. Naționalitatea: română. Religia: ortodoxă. Studii: liceale. Profesia: muncitor. A făcut parte din grupul de rezistență anticomunistă condus de Vasile Duma. A fost Închis șase luni și a executat pedeapsa În Închisorile: Sibiu, Aiud, Gherla, Sighet. La data interviului locuia În Roșcani. Interviu realizat de Cosmin Budeancă la 17 august 2007. Transcrierea și tehnoredactarea - Andrei Lascu, editarea - Adrian Sandu, Cosmin Budeancă
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
și tehnoredactarea - Andrei Lascu, editarea - Adrian Sandu, Cosmin Budeancă. Interviul se află În AIO-IICCR, având cotele 190, 191. Spuneți-mi, pentru Început, cum ați ajuns dumneavoastră În opoziție cu regimul comunist. Era pe atunci un grup de fugari, al maiorului Duma. El venea din Banat... Da’ eu am fost prima dată cu alt complot condamnat. Haideți să o luăm pe rând. Cum ați fost prima dată condamnat? Prima dată am fost condamnat de Tribunalul Militar Sibiu. Eram cu băiatul unuia, Flavius
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
Dincă 332, 334-335 Dincă Gheorghe 42 Dobre Mircea 181 Dogaru (deținut) 187 Dombrovschi (general) 43 Dombrovschi Nina 43 Dorobanțu (ofițer) 45, 77 Dostoievski F.M. 231 Dragomir (episcop) 333 Drăghici Alexandru 98, 140 Drăgușin Valter 111-112 Drohobeczky Attila 228-229 Duda 360 Duma Vasile (maior) 145 Dumas Alexandru 134, 231 Dumitrache (moș) 52, 134, 172 Dumitrache Ion 217 Dumitrescu Spirea (director Târgșor) 133-134, 172 Dumitrașcu (ofițer) 42 Dumitrescu (ofițer) 330 Dumitrescu Alexandru 60, 67 Dumitrescu Ilie 139 Dumitrescu Spiridon (avocat, deținut) 302, 304
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]