1,835 matches
-
mea parcă revine, Clipă arde-n nemurire Viața iarăși mă reține. Fete vin și zile pleacă. Se întorc ciudat oleacă. Ochiul tremură-n privire. Fetele sunt amăgire. De păienjeni nesupuse Se prelasă chiar seduse De ispite presupuse Îngropate-n doruri duse. Prin vibrațiile vremii Trec iubirile stăpâne. Numai ele ard netimpul Sau înțarcă necuprinsul. Pe pamant și-n căi astrale Sună dragostele tare Printre gânduri nestelare Dintr-o zare-n altă zare..... SCURGERE Singurătatea A născut Cuvântul. Cuvântul A creat universul
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/86_a_359]
-
de la Reșița, care se atașează/se desprind în/din gara Caransebeș. Un bilet de tren Timișoara - Mangalia, clasa I costă 788 000 de lei, iar la clasa a II-a - 599 000 de lei; se poate opta și pentru bilet dus/întors, care costă la clasa I - 1 421 000 de lei, iar la clasa a II-a - 1 081 000 de lei. OCTAVIAN Nica Curse charter l Zboruri suplimentare în Italia După cum ne-a informat dl Iulian Daniel Idolu, directorul
Agenda2004-23-04-turism () [Corola-journal/Journalistic/282514_a_283843]
-
Adina Kenereș, mai exact) aduna, prin 2001, unsprezece proze. M-am gîndit, recitindu-le, că femeile au, cel puțin virtual, înzestrarea de a face dintr-o rochie veche una foarte nouă și la modă, de-a folosi petice de lume dusă ca accesorii în mare vogă. Asta se întîmplă în povestirile Adrianei Bittel: se schimbă generații, "supraviețuitorii" ajung nițel penibili, cu certurile lor pe franțuzește, în cartierul care mai vorbește numai prin semne, fire cărunte se urzesc dimpreună cu lungi dîre
Femina by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10572_a_11897]
-
ei. Tatăl lui Marco tocmi o slujbă întru pomenirea morților dragi. Slujba simboliza și lespedea pusă pe trecut. "Morții cu morții, viii cu viii, asta-i legea vieții și a lumii, zise Ionaș închinînd el mai întîi de sufletul celor duși, la pomana de după slujbă." Ruslina simțea că "din sufletul ei cresc rădăcini nouă și se împlîntă în seninătate și în lumină. Dar destinul își urma calea. Într-o noapte, după mulți ani, cînd Rusalina avea o fată mare, pe Florica
Vrerea destinului by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16575_a_17900]
-
Balneoterapie 44. Băi de nămol natural complete și parțiale, băi cu ape sulfuroase, băi carbogazoase, băi alcaline, etc. 45. Împachetări cu nămol (sapropelic și turba) 46. Cataplasme cu nămol 47. Tampoane vaginale cu nămol 48. Irigații cu ape minerale 49. Dus - masaj 50. Dus scoțian 51. Dușuri alternante verticale 52. Dus subaqual 53. Dus cu aer cald (se asociază cu masaj) 54. Dus de abur (se asociază cu masaj) 55. Afuziuni generale și parțiale reci sau alternante Capitolul VI - Masoterapie 56
EUR-Lex () [Corola-website/Law/148757_a_150086]
-
se va umfla atât de mult, încât mă voi ridica de la pământ ca un zepelin și mă voi lipi pe tavanul înalt, de unde mă vor râcâi îngrijorați oamenii de serviciu, după care mă vor scoate pe geam și de acolo dusă voi fi (cum a și scris apoi Ruxandra în povestirea ei „Zepelinul Ursulina“). Pe Nona o așteptam de destulă vreme și aveam senzația că toți cunoscuții noștri o să se bucure de venirea ei (ca în jocul cu „bucură-te cum
Poveşti cu scriitoare şi copii by Mihaela Ursa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/801_a_1783]
-
veșnicia satului cu tradiționalele lui elemente din secolul trecut: câini vrednici, oi, casă din chirpici, din bârne sau cărămidă. Gheorghe Târziu deconspiră prin versurile sale adesea fruste, un suflet elegiac bântuit de dorul de țară, de casa părintească, de copilăria dusă, de revolte antiguvernamentale postdecembriste. Cartea sa este un cânt al durerii și revoltei, cu vizibile transparențe biografice. Măcinat de dorul țării, ca orice emigrant, Gh.T. devine un cronicar al vieții politice, un combatant acerb al racilelor de tot felul, deplângând
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93039]
-
încetul cu încetul. În primul rând, din pricină c-am plecat, fie și cu program redus, la serviciu. Și asta a scos alăptatul din joc. Pe urmă fiindcă, de la un punct încolo, a început corvoada, nefericită pentru ambele părți, a dusului la creșă : un permanent prilej de îmbolnăviri. La un moment dat, am reușit să facem rost, totuși, de o femeie care să se ocupe dimineața de copil (a fost ulterior moștenită de frații vitregi ai Irinei, semn că se pricepea
Poveşti cu scriitoare şi copii by Miruna Runcan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/801_a_1780]
-
plecă spre casă. Cele două fete din compartiment râdeau zgomotos, răsfoind paginile unei reviste de modă, tachinându-se reciproc. Râsul zglobiu care curgea ca o ploaie de vară era pentru el picatura chinezească. Privi la dreapta, spre batrâna ce dormea dusă și zise in gând: - Ce bini i-o fi babii aștia! Doarmi... fărâ nici o grijâ! Perechea din stânga lui, probabil proaspăt căsătoriți, se sorbeau din priviri, absenți la tot ce era în jurul lor. Își purtă raza privirilor spre fereastra vagonului, urmărind
Proz? by Elena Marin Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83384_a_84709]
-
leliței Firuța, pe care o împărțea celor 12 frați ai ei, dar și mie, deopotrivă. Bună mai era cu brânză de oi si ceapă verde... Mult mai bună decât acasă, unde o împărțeam doar cu Gelucu, fratele meu. Eh, vremuri duse! Amintirea lor e, însă, tot mai pregnantă, deși trece timpul. Acolo, în satul dintre dealurile bucovinene, am prins drag de muzica populară, pe care o ascultau oamenii adunați ciorchine pe la porți, doar în zile de sărbătoare, când se întorceau de la
Proz? by Elena Marin Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83384_a_84709]
-
părerea de rău pentru că se despărțeau de povestea lui Pâcu... Hliboceanu însă și-a revenit repede și a vorbit, privind la moș Dumitru: Dacă nu-i cu supărare, eu aș zice să mergem la culcare, pentru că noaptea-i pe jumătate dusă. În astă seară, Pâcu o avut stuchit la torcătoare, nu șagă - a considerat moș Dumitru. Așa-i, Dumitre. Cine strânge are, cine nu, împrumută de la alții. Dacă nu are de unde, stă cu limba-n gură ca mutu’ de la manutanță... După
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
Vasile Băncilă Frunză verde, dragele linele colinele strâng de sus luminile. Ape cântă, largele. Trec pe drum copitele și prin gând ispitele. Pasărea din iniște sparge bolți de liniște. Chiparoși ca fusele 'n toate cimitirele ne abat privirile către inimi - dusele. Neclintite-s morile, gândul, sarcofagele, frunza și catargele. Ard în lume orele. [1938] * ÎNTOARCERE Lângă sat iată-mă iarăși, prins cu umbrele tovarăș. Regăsescu-mă pe drumul începutului, străbunul. Cîte-s altfel - omul, leatul! Neschimbat e numai satul, dup-atîți Prieri și toamne
Poezii by Lucian Blaga [Corola-publishinghouse/Imaginative/295565_a_296894]
-
colegă, rămăseseră să-i țină de urât tinerei doamne. Unul, blond, pletos, iar celălalt, cu părul creț și negru. Negru și la piele, căci se trăgea dintr un trib african. A prins o bursă și nu s-a mai dat dus... Amândoi erau solizi, sportivi, probabil, așa încât domnul Tălparu putea dormi liniștit. Paza și protecția soției sale erau pe deplin asigurate. Capitolul 2 Nu am voie, domnule, să ies din oraș, îmi pierd pâinea, vă rog să mă credeți! Așa am
MASTODONTUL DE NISIP by Ilie Cotman () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1661_a_3000]
-
Sadoveanu, sunt foarte aproape de cele ale nostre, atât de aproape încât, dacă ar fi materiale, le-am putea atinge. O idee ce pe mulți oameni școliți i-ar putea speria ori uimi, Savetei i se pare ceva mai firesc decât dusul vacilor la apă. Un alt mare adevăr care ni se arată aici este acela că legătura de iubire dintre părinți și copii nu are bariere de timp și loc. În spațiul sacru al inimii totul se dilată, orice restricție dispare
Rădăcini by Bobică Radu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91637_a_92381]
-
îi erau departe. La vite, ce o să vândă, ce o să lase, la vecini, cui o să-i ceară ajutorul, cine o va ajuta, la casă, să cheme pe cineva de alt an să o grijească, la el. Unde o fi el dus, și dacă vine ea ce o să facă? Se opri purtată de întrebare. Ce o să facă dacă vine el? Trebuie să cheme pe cineva să îi pună la ușă încuietori, un lacăt, să aibă grijă să stea câinele în tindă
Rădăcini by Bobică Radu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91637_a_92381]
-
Ceaușescu, schimbând tricoul și câte o idee creștin-democrată cu Gigi Becali. Nu are loc nicidecum un proces al comunismului, al ceaușismului, ci se transmite o telenovelă politico-halucinogenă, un soi de drog nostalgic, vizual și mental - în an electoral, pe sfert dus! Și o bună parte din populație prizează cu plăcere acest drog, nu încearcă să lupte cu realitatea tot dură, tot murdară a României privind spre viitor, ci se autoinjectează cu trecut, un trecut romanțat, reambalat în policromie - ca odinioară revistele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2042_a_3367]
-
de plastic într-un buzunar al genții. Oricât de sigur se închide buzunarul, aveți grijă să nu amestecați acumulatorii din seturi. Nu uitați ! Acumulatorii NiCd reprezintă un pericol pentru mediu, datorită toxicității puternice a cadmiului. În țările civilizate, acumulatorii trebuie duși înapoi la vânzător spre a fi reciclați. Acumulatorii NiMH nu sunt nocivi pentru mediu deci aceasta problema nu se pune. Acumulatorii cu litiu pot prezenta, prin supraîncălzire, pericol de explozie !
Primii paşi în lumea fotografiei digitale by Florin Cătălin Tofan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91495_a_107361]
-
fi trebuit să... - Da, avea o fiică adoptivă. O crescuse responsabil și cu multă dragoste, dar soarta îi dăduse o lovitură cruntă: ajunsă la vârsta maturității, ea a reușit, prin diverse tertipuri, să-i smulgă economiile de-o viață și... dusă a fost. A suferit, el mi-a spus-o. Probabil că de atunci și-a pierdut definitiv încrederea în oameni. - Dar tu ce vină aveai? Asta fusese viața lui de dinainte. Până la urmă, fiecare își poartă crucea. - Ai dreptate, Ana
Viaţa ca un fir de păpădie… by Claudia Mitră () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101021_a_102313]
-
cu destinul? Poți să-l schimbi, când toate sau aproape toate ți se împotrivesc? Nu știu... nu știu ... Singurul lucru de care sunt absolut sigură este că nimeni, nimeni nu m-a iubit așa cum ai făcut-o tu. O iubire dusă dincolo orice limită a trăirilor omenești, sfidând orice logică. Dacă în dragoste se poate vorbi de logică... Așa cum nu se poate vorbi nici de regrete. Într-o iubire adevărată nu poți avea regrete. Dacă ele există înseamnă că a fost
Viaţa ca un fir de păpădie… by Claudia Mitră () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101021_a_102313]
-
i le coborî și se întoarse la bagajele lui. În vreo zece minute ajungem. Ieși mata pe hol ca să faci loc, să viu și eu în urmă, abordă mămăița practic problema. Profesorul de latină însă nu s-ar fi lăsat dus. Tot nu rezolvase misterul Julietei cu Romeo al ei. Pleca așa, fără să înțeleagă? Mă rog, nu așa părăsea orice problemă care îl depășea? Dar de data asta era prea palpabil, prea hotărâtor, și părea atât de ușor s-o
Amintiri din casa scării by Laura Aprodu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1354_a_2721]
-
el în locul ei, o pândea și era-n război cu astălaltă, cu nora. Între ele se-ntemeiase-n tăcere războiul soacrei și nurorii, hărțuiala și pânda înverșunată. Când o vedea plecând, îi tresălta inima de bucurie. Poate se duce, și dusă rămâne. Poate are, poate-și găsește pe cineva! Atâta pagubă! Pagubă-n ciuperci! Cărare bătută! Când o vedea plesnind de sănătate și de voie bună, cu dinții ei care-ar fi putut sparge pietre de moară, ea, care nu putea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
și de voie bună, cu dinții ei care-ar fi putut sparge pietre de moară, ea, care nu putea mușca nici dintr-un măr și-i cădeau brațele de vlăguială, frumoasă ca soarele dimineții, sprâncenată și-ochioasă, cu ochii veșnic duși, stând mereu gata de plecare, o-nțepa un fel de gelozie rea, de parcă prin sufletul ei răzbea, bănuielnic, sufletul lui Toma, al copilului care cine știe pe unde se chinuie de dorul ei, și la ea, maică-sa, care l-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
acolo! L-am lăsat dinainte c-o cană de puterea-ursului și-o pulpă de păstramă... Cred că n-am greșit? Nu mă iei la sfadă pentru asta! și-am dat zor după cerb, că mă gândeam să nu te dai dusă. Vino să te pup, Ghiță! Ce veste mi-ai adus, n-am să te uit toată viața! Apoi că nici eu, doamnă, glumi Ghiță întorcându-i obrazul curat. Că și eu de când aștept asta! Uite-aici, pe fața asta, că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
de cocori, mândra suavitate a lui Dan Andrei Aldea, cel care ne a dăruit neuitatul „om bun, deschide-ne poarta / dă ne o coajă și nu ne goni / și-n schimb îți vom alina tristețea / cu vesele cântece și ghi dușii“! Era fundalul sonor ideal. Asta fiindcă voiam să-i anunț într-un mod cât mai pufos pe cei câțiva prieteni ai paginii de față că, începând de astăzi, mă retrag din viața de rubricard. Dacă tot se zice că la
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
barbă. Și, uneori, îmi pun întrebări fundamentale. La care, eu, pe măsură ce trece timpul, nu mai știu să răspund. Acolo, nu deschid niciodată televizorul sau vreun ziar. Niciodată. Urc și cobor dealuri, merg pe jos zilnic pînă la Săliște, patru kilometri dus, patru întors, un drum terapeutic, un drum pe care mă însoțesc, aievea sau în gînd, doar cu cei pe care îi iubesc, salut sau răspund la salut. Pe porțiunile fără picior de om, pe soare sau pe ploaie torențială, fac
Actualitatea by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/11378_a_12703]