5,416 matches
-
Hercule și balenă și povestea despre Arion și delfin; și totuși, îndoielile lor n-au putut împiedica supraviețuirea acestor legende. Un bătrîn vînător de balene din Sag-Harbour își formula astfel principalul motiv ce-l făcea să se îndoiască de legenda ebraică: el avea o Biblie străveche împodobită cu niște poze ciudate, neștiințifice, dintre care una o înfățișa pe balena lui Iona cu două răsuflători, ceea ce nu posedă decît o singură specie de leviatan - balena normală și balenele înrudite cu ea - specie
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
constant în scrierile filosoafei Simone Weil. Este vorba, mai întâi de toate, de o ură față de sine ca evreică. Se știe că ea voia să curețe religia creștină de „otrăvurile amestecate cu adevărul” care erau, în opinia ei, de sorginte ebraică. Dar aici avem de-a face și cu o ură de sine globală. „Orice aș face, știu perfect că nu este bine. Căci ceea ce fac nu poate fi bine, de vreme ce o fac.” Ea recunoaște, de altfel, această ură de sine
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
chestiunea antisemitismului. Aș Începe cu o Întrebare: de ce e antisemitismul un lucru atât de important În lumea de azi? Vladimir Tismăneanu: Nu numai În lumea de azi. Robert Wistrich, care conduce actualmente centrul Vidal Sassoon pentru studierea antisemitismului de la Universitatea Ebraică din Ierusalim, a făcut un serial transmis pe canalul 4 al BBC. Wistrich este un excepțional istoric, autor al scenariului de film documentar numit The Longest Hatred (Cea mai lungă ură). Probabil că are dreptate: este o ură cu o
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
nostru, a contribuit cu o frumoasă analiză pe marginea amintirilor din prima copilărie. Îi mulțumim pentru că ne-a pus-o la dispoziție (vezi partea a doua a capitolului 4). Multe mulțumiri, de asemenea, lui Yael Oberman, care a tradus din ebraică fragmente ale cărții noastre, a verificat și a redactat manuscrisul, contribuind cu comentarii dintre cele mai utile. Mulțumiri călduroase Naamei Levizky, care ne-a asistat în diverse moduri de-a lungul procesului de redactare, dar mai cu seamă în compilarea
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
clasa a IX-a și era Războiul de Șase Zile, bunicul a fost cel care a avut grijă de noi. Ne-a adus orez și cartofi, ca să avem tot ce ne trebuie în casă. Fiindcă nu știa să citească în ebraică, zicea: „Hai aici, lângă mine, învață-mă să scriu și să citesc”. Ne plăcea să stăm amândoi. I: Dar ce limbă vorbeați? S: Ebraică, amestecată cu puțină spaniolă. Bunicul vorbea ebraica mai bine decât bunica. Vorbeau cu mine și în
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
și cartofi, ca să avem tot ce ne trebuie în casă. Fiindcă nu știa să citească în ebraică, zicea: „Hai aici, lângă mine, învață-mă să scriu și să citesc”. Ne plăcea să stăm amândoi. I: Dar ce limbă vorbeați? S: Ebraică, amestecată cu puțină spaniolă. Bunicul vorbea ebraica mai bine decât bunica. Vorbeau cu mine și în ladino, iar eu le răspundeam în ebraică, înțelegeau. A fost o relație chiar foarte apropiată. Bunica a devenit foarte bolnavă mai târziu, când eu
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
trebuie în casă. Fiindcă nu știa să citească în ebraică, zicea: „Hai aici, lângă mine, învață-mă să scriu și să citesc”. Ne plăcea să stăm amândoi. I: Dar ce limbă vorbeați? S: Ebraică, amestecată cu puțină spaniolă. Bunicul vorbea ebraica mai bine decât bunica. Vorbeau cu mine și în ladino, iar eu le răspundeam în ebraică, înțelegeau. A fost o relație chiar foarte apropiată. Bunica a devenit foarte bolnavă mai târziu, când eu eram în liceu, îi era greu să
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
-mă să scriu și să citesc”. Ne plăcea să stăm amândoi. I: Dar ce limbă vorbeați? S: Ebraică, amestecată cu puțină spaniolă. Bunicul vorbea ebraica mai bine decât bunica. Vorbeau cu mine și în ladino, iar eu le răspundeam în ebraică, înțelegeau. A fost o relație chiar foarte apropiată. Bunica a devenit foarte bolnavă mai târziu, când eu eram în liceu, îi era greu să se deplaseze. Și eu eram cea care era întotdeauna gata s-o aștepte în stația de
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
asta, pentru că tata era nemaipomenit de bun la matematică și avea o memorie impecabilă a faptelor și figurilor. Puteam să-l întreb orice și-mi răspundea imediat. Mama - nu, mama nu a făcut decât școala primară. Putea să citească în ebraică, dar făcea multe greșeli de ortografie. Îi plăcea să citească, citea ore întregi. În orice caz, ideea era că se selectau copii cu potențial intelectual proveniți din familii defavorizate - așa le numeau ei - să vadă cât de departe puteam ajunge
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
a relațiilor lor, spunând: „Am știut cum să le întorc această dragoste” - dar folosește verbul a întoarce mai degrabă decât un termen care să reflecte mai multă inițiativă personală. Mai târziu, ea povestește și felul în care ajuta, îi învăța ebraică și așa mai departe. Dar acest tip de reciprocitate activă este rară în prezentarea sa. În scurtele referințe la tânăra ei familie, Sara își descrie și copiii din aceeași perspectivă, și anume ca sursă de contact pozitiv și de căldură
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
paradox aparent: „Deși eram... fata casei, nu mi se interziceam”. Ceva mai încolo, o va repeta: „Deși eram fata casei, am fost foarte independentă”. Ar trebui remarcat faptul că expresia fată (sau fiică) a casei este destul de neobișnuită în limba ebraică, fiind, de fapt, o invenție a Sarei pentru a se prezenta mai exact. Când intervievatoarea îi cere Sarei să explice termenul, ea îl va defini prin expresia „am fost foarte atașată de familie” și, totuși povestea ei arată că, deși
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
îndoială, semnificativ. De fapt, ea nu povestește despre moartea surorii ei, ci despre shiva. „Nu-mi amintesc perioada când a murit, dar îmi amintesc de shiva”. Sara folosește termenul experiență atunci când relatează această amintire și, dat fiind faptul că în ebraică acest termen are o conotație pozitivă, ea își cere scuze imediat: „așa-numita experiență”, se corectează imediat, specificând că nu a fost o amintire plăcută. Moartea surorii ei prilejuiește apariția unor fenomene incomprehensibile în casa Sarei. Brusc, casa s-a
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
opune nici un fel de rezistență acestei schimbări a stilului de viață; dar nici nu pare a-o fi interiorizat. În șoaptă, ea îi mărturisește intervievatoarei că, atunci când mănâncă singură, ea nu spune rugăciunea de binecuvântare a mesei, așa cum cere legea ebraică (din nou, pasaj omis din text): „Eu nu mă definesc ca fiind o persoană religioasă”, spune ea. Nici slujba nu și-a schimbat-o, continuând să predea într-o școală seculară. Convertirea soțului său - ca și moartea surorii ei - a
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
16), Newbury Park, CA: Sage. Denzin, N.K. & Lincoln, Y.S. (Eds.) (1994), Handbook of qualitative research. Newbury Park, CA: Sage. Duplessis, R. B. (1985), Writing beyond editing. Bloomington: Indiana University Press. Eiger, H. (1975), Rehabilitative teaching for unpriviledged students (în ebraică). Tel Aviv: Sifriat Poalim. Eiger, H. & Amir, M. (1987), Rehabilitative teaching for unpriviledged studentS: psychoeducational aspects. In U. Last (Ed.), Psychological Work in school (în ebraică) (pp. 174-204). Jerusalem: Magness. Epston, D., White, M. & Murray, K.D. (1992), A proposal for
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
editing. Bloomington: Indiana University Press. Eiger, H. (1975), Rehabilitative teaching for unpriviledged students (în ebraică). Tel Aviv: Sifriat Poalim. Eiger, H. & Amir, M. (1987), Rehabilitative teaching for unpriviledged studentS: psychoeducational aspects. In U. Last (Ed.), Psychological Work in school (în ebraică) (pp. 174-204). Jerusalem: Magness. Epston, D., White, M. & Murray, K.D. (1992), A proposal for the authoring therapy. In S. McNamee & K.J. Gergen (Eds.), Therapy as social construction. London: Sage. Erikson, E.H. (1959), Identity and the life cycle. New York: Norton. Erikson
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
Frey, J.H. (1994), Interviewing: The art of science. In N.K. Denzin & Y.S. Lincoln (Eds.), Handbook of qualitative research (pp. 362-376). Thousand Oaks, CA: Sage. Frankenstein, C. (1970a), Impaired intelligence. New York: Gordon & Reach. Frankenstein, C. (1970b), Rehabilitating damaged intelligence (în ebraică), Jerusalem: Hebrew University, School of Education. Frankenstein, C. (1972), Liberating thinking from its bondages (în ebraică), Jerusalem, Hebrew University, School of Education. Frankenstein, C. (1981), They think again (în ebraică), Tel-Aviv: Am Oved. Freud, S. (1950), Screen memories. In J.
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
of qualitative research (pp. 362-376). Thousand Oaks, CA: Sage. Frankenstein, C. (1970a), Impaired intelligence. New York: Gordon & Reach. Frankenstein, C. (1970b), Rehabilitating damaged intelligence (în ebraică), Jerusalem: Hebrew University, School of Education. Frankenstein, C. (1972), Liberating thinking from its bondages (în ebraică), Jerusalem, Hebrew University, School of Education. Frankenstein, C. (1981), They think again (în ebraică), Tel-Aviv: Am Oved. Freud, S. (1950), Screen memories. In J. Strachey (Ed. & Trans.), Standard edition of the complete works of Sigmund Freud (Vol. 3, pp. 301-322
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
New York: Gordon & Reach. Frankenstein, C. (1970b), Rehabilitating damaged intelligence (în ebraică), Jerusalem: Hebrew University, School of Education. Frankenstein, C. (1972), Liberating thinking from its bondages (în ebraică), Jerusalem, Hebrew University, School of Education. Frankenstein, C. (1981), They think again (în ebraică), Tel-Aviv: Am Oved. Freud, S. (1950), Screen memories. In J. Strachey (Ed. & Trans.), Standard edition of the complete works of Sigmund Freud (Vol. 3, pp. 301-322). London: Hogarth. (Original work published 1899). Freud, S. (1960), Childhood memories and screen memories
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
liveS: Vol. 2, Exploring identity and gender. Thousand Oaks, CA: Sage. Lieblich, A., Tuval, R., Zilber, T. (1995), Long term follow-up of the educational work of the rehabilitative teaching within the „project” of the Hebrew University School in Jerusalem (în ebraică). Scientific report, the Israeli Foundation Trustees. Lieblich, A., Zilber, T. & Tuval-Machiah, R. (1995), Seekers and finders” Generalization and differentiation in life stories (în ebraică), Psychology, 5 (1), 84-95. Linde, C. (1993), Life storieS: The creation of coherence. New York: Oxford University
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
work of the rehabilitative teaching within the „project” of the Hebrew University School in Jerusalem (în ebraică). Scientific report, the Israeli Foundation Trustees. Lieblich, A., Zilber, T. & Tuval-Machiah, R. (1995), Seekers and finders” Generalization and differentiation in life stories (în ebraică), Psychology, 5 (1), 84-95. Linde, C. (1993), Life storieS: The creation of coherence. New York: Oxford University Press. Lissak, M. (1984), The ethnic organization in the Jewish community in Palestine (în ebraică), Megamoth, 28(2-3), 295-315. Mahler, M., Pine, F. & Bergman
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
and finders” Generalization and differentiation in life stories (în ebraică), Psychology, 5 (1), 84-95. Linde, C. (1993), Life storieS: The creation of coherence. New York: Oxford University Press. Lissak, M. (1984), The ethnic organization in the Jewish community in Palestine (în ebraică), Megamoth, 28(2-3), 295-315. Mahler, M., Pine, F. & Bergman, A. (1975), The psychological birth of the human infant. New York: Basic Books. Manning, P.K. & Cullum-Swan, B. (1994), Narrative content, and scientific analysis. In N.K. Denzin & Y.S. Lincoln (Eds.), Handbook of
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
heart. Text, 9 (1), 7-25. Omer, H. & Alon, N. (1997), Constructing therapeutic narratives. Northvale, NJ: Jason Aronson. Peres, J. & Katz, R. (1991), The family in Israel: Change and continuity. In L. Shamgar-Hendelman & R. Bar Yosef (Eds.), Families in Israel (în ebraică) (pp. 9-32). Jerusalem: Academon. Perry, W.G. (1968), Forms of intellectual and ethical development in the college years. New York: Holt, Rinehart & Winston. Personal Narrative Group (Eds.) (1989), Interpreting women’s liveS: Feminist theory and personal narratives. Bloomington: Indiana University Press
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
Sage, Newbury Park, CA. Denzin, N.K., Lincoln, Y.S. (Eds) (1994), Handbook of qualitative research,s Sage, Newbury Park, CA. Duplessis, R.B. (1985), Writing beyond editing, Indiana University Press, Bloomington. Eiger, H. (1975), Predarea de reabilitare pentru elevii defavorizați (în ebraică), Sifriat Poalim, Tel-Aviv. Eiger, H., Amir, M. (1987), „Predarea de reabilitare pentru elevii defavorizați. Aspecte psihoeducaționale”, în U. Last (ed.), Aplicații psihologice în școală (în ebraică, pp. 174-204), Magness, Ierusalim. Epston, D., White, M., Murray, K.D. (1992), „A proposal for
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
Indiana University Press, Bloomington. Eiger, H. (1975), Predarea de reabilitare pentru elevii defavorizați (în ebraică), Sifriat Poalim, Tel-Aviv. Eiger, H., Amir, M. (1987), „Predarea de reabilitare pentru elevii defavorizați. Aspecte psihoeducaționale”, în U. Last (ed.), Aplicații psihologice în școală (în ebraică, pp. 174-204), Magness, Ierusalim. Epston, D., White, M., Murray, K.D. (1992), „A proposal for the authoring therapy”, în S. McNamee și K.J. Gergen (eds), Therapy as social construction, Sage, Londra. Erikson, E.H. (1959), Identity and the life cycle, Norton, New York
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
J.H. (1994), „Interviewing: The art of science”, în N.K. Denzin și Y.S. Lincoln (eds), Handbook of qualitative research (pp. 362-376), Sage, Thousand Oaks, CA. Frankenstein, C. (1970a), Impaired intelligence, Gordon & Reach, New York. Frankenstein, C. (1970b), Reabilitarea inteligenței afectate (în ebraică), Hebrew University, School of Education, Ierusalim. Frankenstein, C. (1972), Eliberarea gândirii (în ebraică), Hebrew University, School of Education, Ierusalim. Frankenstein, C. (1981), Ei gândesc din nou (în ebraică), Am Oved, Tel-Aviv. Freud, S. (1950), „Screen memories”, în J. Strachey (ed.
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]