4,278 matches
-
acord nici în privința scopurilor economice aparținând educației fundamentale, foarte mulți dintre participanți avertizând asupra riscurilor pe care le presupune definirea educației în principal prin raportare la rezultatele economice (UNESCO,1990a 8). O altă problemă dezbătută a fost echitatea. Discuțiile asupra echității s-au centrat pe folosirea educației pentru diminuarea diferenței între clasele sociale. Pornind de la faptul că "însuși sistemul școlar servește ca mecanism de selecție care ajută la reproducerea disparităților și inechităților în societate" (UNESCO, 1990a 11), efectul educației asupra claselor
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
superioară. Diferențele dintre cei care primesc numai educația fundamentală și secundară și cei care urmează cursurile învățământului superior, ar putea, spuneau delegații, să întărească diferențele între clasele sociale, știindu-se că persoanele sărace au acces numai la educația primară. Problema echității este importantă pentru țările sărace. Acestea trebuie să hotărască cum să împartă cheltuielile între educația primară și secundară și cea post-secundară. În timp ce poziția Băncii Mondiale era pentru redirecționarea cheltuielilor, în țările în curs de dezvoltare, de la educație secundară și superioară
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
de dezvoltare, de la educație secundară și superioară înspre programele de alfabetizare în masă, unii delegați și-au exprimat îngrijorarea că în felul acesta "țările lor sunt permanent condamnate spre trepte inferioare pe scara educației" (UNESCO, 1990a 14). 2.2.2. Echitatea și provocările Educației pentru toți (EFA) Centrarea Conferinței pe echitate a fost o contribuție majoră la discuțiile globale asupra educației. Un scop al Conferinței a fost furnizarea oportunităților egale de educație pentru toți copiii și adulții, inclusiv femeile și populațiile
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
alfabetizare în masă, unii delegați și-au exprimat îngrijorarea că în felul acesta "țările lor sunt permanent condamnate spre trepte inferioare pe scara educației" (UNESCO, 1990a 14). 2.2.2. Echitatea și provocările Educației pentru toți (EFA) Centrarea Conferinței pe echitate a fost o contribuție majoră la discuțiile globale asupra educației. Un scop al Conferinței a fost furnizarea oportunităților egale de educație pentru toți copiii și adulții, inclusiv femeile și populațiile discriminate (copiii străzii și cei care muncesc, populațiile izolate și
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
și minoritățile etnice, rasiale și lingvistice). Cea mai urgentă prioritate, afirmă Documentul, "este să asigure accesul la educație și să îmbunătățească calitatea educației pentru fete și femei, precum și să îndepărteze toate obstacolele care împiedică participarea lor activă" (UNESCO,199011). Echitatea include și prevederi pentru o alimentație adecvată, asistență medicală și suport emoțional. Fără o grijă adecvată în aceste domenii, a considerat Declarația, copiii și adulții nu pot participa egal la educația fundamentală. Declarația a proclamat că "Învățarea începe la naștere
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
Aceasta cere o grijă primară în copilărie și educație inițială" (UNESCO,1990b 45) implică de asemenea lucrul cu familiile pentru a stabili un mediu de susținere pentru educația fundamentală. Varietatea de programe ale UNESCO și statisticile negative ilustrează problemele de echitate cu care se confruntă încă susținătorii Educației pentru Toți (EFA Global Monitoring Report 2009). Există un clivaj în creștere între cei educați și cei needucați din lume copiii străzii, refugiații de război și alte populații neglijate. UNESCO estimează că există
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
și control democratic lipsește. Accentul pus aici pe importanța culturilor locale înlocuiește conceptele de umanism științific și control democratic care erau atât de importante în "A învăța să fii". Asemănător Declarației Mondiale privind Educația pentru Toți, raportul a concluzionat că echitatea trebuie luată în considerare în cadrul dezvoltării economice și investiției sociale. Fraza de început a introducerii la raport scrisă de președintele Comisiei Jacques Delors, intitulată "Educația: utopia necesară", a avut în vedere rolul educației ca "instrument indispensabil pentru a atinge idealurile
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
Delors, coord., 200012). Comisia presupune aici existența unui teren comun pentru toate tradițiile spirituale și morale, însă pierde din vedere perspectiva diferențelor culturale. Cum propune Comisia să rezolve educația aceste tensiuni majore? Soluțiile combină preocupările tradiționale ale ONU pentru echitate și pace cu limbajul capitalului uman prin accentul pus pe utilizarea eficientă a resurselor umane. Spre exemplu, se sugerează aplicarea tehnicilor capitalului uman pentru rezolvarea tensiunii între competiție și egalitatea șanselor. Soluția care ar putea scapa educația de blamul dat
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
în țările în curs de dezvoltare și chiar în lumea dezvoltată, determinând inechități profunde. Aceste probleme au făcut ca, de-a lungul timpului, Națiunile Unite să confere un sens mai larg noțiunii de dezvoltare durabilă, implicând "reconcilierea progresului material cu echitatea, cu respectul pentru condiția umană și pentru natură (J. Delors, coord., 200010). Însă implicațiile acestor fenomene constituie încă o provocare intelectuală și politică. De aceea, raportul invită la prudență în țările în curs de dezvoltare care "nu trebuie să
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
și să prevină sentimentul mult prea răspândit printre tineri că sunt excluși, că nu au nici o perspectivă" (J. Delors, coord., 200018). În același timp se recunoaște faptul că împărțirea elevilor în diferite direcții de studiu pune în pericol scopurile echității și al egalității de șanse. Soluția oferită de Comisie este crearea conexiunilor între direcțiile de învățare astfel încât erorile mult prea frecvente în alegerea direcției de studiu să poată fi corectate. Pentru Comisie, alegerile educative sunt, în ultimă instanță, alegerile societății
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
educația. Transferul de responsabilități de la nivelul statului la eșalonul regional sau local suportă însă, pe lângă numeroase beneficii, riscurile fragmentării și dezintegrării sociale. În acest context Comisia face o pledoarie pentru învățământul public, ca singura formă prin care se poate asigura echitatea și educația pentru toți. O problemă asupra căreia Comisia a evitat să se exprime suficient de clar este tensiunea între echitate și calitate în învățământul secundar și superior. Torsten Husen, unul dintre experții mondiali în domeniul educației internaționale, amintește într-
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
sociale. În acest context Comisia face o pledoarie pentru învățământul public, ca singura formă prin care se poate asigura echitatea și educația pentru toți. O problemă asupra căreia Comisia a evitat să se exprime suficient de clar este tensiunea între echitate și calitate în învățământul secundar și superior. Torsten Husen, unul dintre experții mondiali în domeniul educației internaționale, amintește într-o prezentare a lucrărilor Comisiei Delors concluziile unui raport înaintat Academiei Europene potrivit cărora explozia înscrierilor în învățământul secundar în țările
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
Est). În esență, aceste două orientări, traduse în termeni de autoritate în procesul decizional, pun în discuție problema relației centralizare descentralizare în politicile educaționale. Opțiunea pentru centralizare sau descentralizare implică în primul rând o opțiune politică, legată de democratizare și echitate, alături de una managerială legată de calitatea serviciilor și de eficiență (Astiz, F.M. et al., 2002: 72). Așadar, un prim tip de argument este cel al legitimării politice. De aceea vom prezenta în continuare consecințele unor doctrine politice în practicile educaționale
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
și instituțiile educaționale facilitează apariția și întărirea calității relațiilor interumane și a comportamentului organizațional. La nivel comunitar educația răspunde nevoilor sociale prin funcții ce includ integrarea socială a membrilor, facilitarea mobilității sociale în cadrul structurii sociale existente și consolidarea conceptului de echitate socială. Dintr-o perspectivă alternativă, școala reproduce structura socială existentă și perpetuează inegalitatea socială (conform teoriei reproducției culturale cap. 3.3.1.). Datorită creșterii conștiinței globale, educația trebuie să-și propună dezvoltarea elevilor în spiritul armoniei internaționale, cooperării sociale, relațiilor
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
aceste funcții nu pot fi atinse fără participarea și responsabilitatea tuturor actorilor implicați și interesați. 4.2. Considerații finale Potrivit perspectivei avansate de Hannah Arendt (în Originile totalitarismului), există trei sfere ale vieții sociale sfera publică, menită să promoveze valorile echității, sfera pieței care conduce la fenomenul discriminării și sfera privată, a alegerilor individuale. Pornind de la aceste concepte, școala, indiferent de statutul său specific privată sau de stat, se definește ca o sferă de acțiune publică, un locus de socializare cu
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
această din urmă poziție, puterea guvernelor naționale nu este în mod necesar diminuată de globalizare, ci mai degrabă relațiile internaționale sunt restructurate drept răspuns la complexitatea și interconexiunea crescânde. 4 O politică socială nu este în mod obligatoriu justă, echitabilă. Echitatea se referă la corectitudinea distribuțiilor, chiar în cazul în care ele includ și elemente de egalitate și elemente de inegalitate". (Preda,M., 2002 67) 5 "Am putea spune că ceea ce produce și păstrează culturile este statusul persoanei, unul relativ stabil
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
pregătit de către Unitatea Europeană EURYDICE pentru Conferința Ministerială de lansare a programelor SOCRATES II, LEONARDO DA VINCI II și TINERET, Lisabona 17 - 18 martie 2000), ca o resursă enormă pentru dezvoltări tehnice, economice, instituționale și umane, cât și pentru asigurarea echității în ceea ce privește respectarea egalității șanselor. Unii vorbesc de educație pe tot parcursul vieții, dar se preferă utilizarea termenului de învățare de tot parcursul vieții. Învățarea pe tot parcursul vieții cuprinde dezvoltarea individuală și socială în toate planurile și în toate contextele
Familia şi şcoala în parteneriat pentru o educaţie de calitate by Mihaela Băsu, Angela Sava, Doina Helene Partenie, Adriana Petrovici () [Corola-publishinghouse/Science/1283_a_1956]
-
investigatorului de a încerca să obțină maximum de beneficii pentru fiecare participant și/sau pentru societate, în paralel cu minimalizarea riscurilor care i-ar putea dăuna individu-lui. De aceea, trebuie evaluate cu atenție atât riscurile, cât și beneficiile cercetării. iii. Echitatea este un principiu care solicită o selecție echitabilă a participanților, de exemplu, evitarea categoriilor de populație care ar putea fi silite sau constrânse să participe la studiu, așa cum este cazul prizonierilor și cel al copii-lor instituționalizați. Respectarea principiului echitații presupune
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
suprafață ca un blestem 19. Tezele expuse la Mangalia de Ceaușescu repede poreclite "mini-revoluția culturală" atestau o voință clară de înghețare a aparentei liberalizări și de înăsprire a controlului politic asupra producției culturale. Trei ani mai târziu, Codul eticii și echității socialiste deschidea calea unor noi ingerințe opresive în viața instituțiilor și chiar a persoanelor: etica noului regim condamna, de pildă, celibatul, divorțul (mai ales pentru femei) și alte transgresări ale conformismului pe care insistența asupra locului central al familiei și
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
4. Optimizarea procedurilor, respectiv CUM SE FACE ?, ca metode, tehnici, instrumente de management. La nivelul managementului organizației, echipele trebuie privite ca un efort pe termen lung, bazat pe încredere și cu predominarea între membrii ei a respectului reciproc, onestității, deschiderii, echității, colaborării și interdependenței. Sefii de proiect gestionează conflictele, adică o serie de comportamente incompatibile cu ale altor indivizi privind resursele, activitățile sau combinația lor Conflictele au efecte pozitive : se scot la lumină problemele, se încurajează idei noi, dar se incearcă
Idei și proiecte by Elvira Grigoraș () [Corola-publishinghouse/Science/1213_a_2053]
-
aplicarea cu fermitate a principiilor care asigură coerența și eficacitatea politicilor fiscale. Consiliul Fiscal trebuie să asigure în primul rând transparența și predictibilitatea politicilor fiscale, precum și perfecționarea continuă a pârghiilor și a mijloacelor care asigură respectarea principiului responsabilității, eficienței și echității sociale. Cunoașterea de către mediul de afaceri a strategiei fiscale și a deciziilor ce se adoptă în domeniul fiscal-bugetar reprezintă o condiție esențială pentru creșterea calității și stabilității mediului macroeconomic. Sustenabilitatea se referă la implicațiile viitoare ale politicilor fiscale curente, respectiv
Evaluarea măsurilor de politică fiscală din perspectiva ieşirii din criză a mediului de afaceri. In: Impactul politicilor de tip anticriză asupra economiei reale by Nicoleta Mihăilă, Flavian Clipa, Raluca Irina Clipa, Lăcramioara Daniela Rotariu, Magdalena Negruţiu, Aurelia Stela Toader () [Corola-publishinghouse/Science/1127_a_2359]
-
în baza unor criterii în scopul alegerii alternativei potrivite. Acestea sunt: Eficacitatea: în ce măsură alternativa va produce rezultatele scontate, daca va soluționa problema actuala Eficiență: în baza analizei cost-beneficiului a banilor și impactului social, cum va afecta această opțiune grupul vizat Echitate: există o distribuire corectă a costurilor și beneficiilor? Fezabilitate / gradul de îndeplinire: Există un cadru cuvenit politic, administrativ și juridic care ar permite implementarea efectivă și eficientă a acestei opțiuni? Flexibilitate / Posibilitatea de ameliorare: Dispune această opțiune de flexibilitatea de
Evaluarea măsurilor de politică fiscală din perspectiva ieşirii din criză a mediului de afaceri. In: Impactul politicilor de tip anticriză asupra economiei reale by Nicoleta Mihăilă, Flavian Clipa, Raluca Irina Clipa, Lăcramioara Daniela Rotariu, Magdalena Negruţiu, Aurelia Stela Toader () [Corola-publishinghouse/Science/1127_a_2359]
-
evaziunii fiscale. Trecând peste faptul că fundamentarea acestei decizii trebuia făcută pe baza unei analize cost-beneficiu astfel încât să se poată identifica impactul asupra principalilor indicatori macroeconomici, de asemenea, era necesar ca impozitul minim să fie în concordanță cu principiile de echitate fiscală, de politică economică și socială. Într-un sistem fiscal modern, echitatea fiscală trebuie să fie respectată atât pe orizontală, respectiv la venituri aproximativ egale sarcina fiscală să fie aproximativ egală, cât și pe verticală, respectiv sarcina fiscală să fie
Evaluarea măsurilor de politică fiscală din perspectiva ieşirii din criză a mediului de afaceri. In: Impactul politicilor de tip anticriză asupra economiei reale by Nicoleta Mihăilă, Flavian Clipa, Raluca Irina Clipa, Lăcramioara Daniela Rotariu, Magdalena Negruţiu, Aurelia Stela Toader () [Corola-publishinghouse/Science/1127_a_2359]
-
baza unei analize cost-beneficiu astfel încât să se poată identifica impactul asupra principalilor indicatori macroeconomici, de asemenea, era necesar ca impozitul minim să fie în concordanță cu principiile de echitate fiscală, de politică economică și socială. Într-un sistem fiscal modern, echitatea fiscală trebuie să fie respectată atât pe orizontală, respectiv la venituri aproximativ egale sarcina fiscală să fie aproximativ egală, cât și pe verticală, respectiv sarcina fiscală să fie stabilită în funcție de puterea contributivă a suportatorului. Impozitul minim nu respectă nici echitatea
Evaluarea măsurilor de politică fiscală din perspectiva ieşirii din criză a mediului de afaceri. In: Impactul politicilor de tip anticriză asupra economiei reale by Nicoleta Mihăilă, Flavian Clipa, Raluca Irina Clipa, Lăcramioara Daniela Rotariu, Magdalena Negruţiu, Aurelia Stela Toader () [Corola-publishinghouse/Science/1127_a_2359]
-
echitatea fiscală trebuie să fie respectată atât pe orizontală, respectiv la venituri aproximativ egale sarcina fiscală să fie aproximativ egală, cât și pe verticală, respectiv sarcina fiscală să fie stabilită în funcție de puterea contributivă a suportatorului. Impozitul minim nu respectă nici echitatea pe orizontală deoarece, în cazul veniturilor aproximativ egale situate în tranșe diferite, dar în vecinătatea marginii intervalului, se plătesc impozite chiar de două ori mai mari, dar nici echitatea pe verticală, întrucât lungimile intervalelor sunt foarte mari în unele cazuri
Evaluarea măsurilor de politică fiscală din perspectiva ieşirii din criză a mediului de afaceri. In: Impactul politicilor de tip anticriză asupra economiei reale by Nicoleta Mihăilă, Flavian Clipa, Raluca Irina Clipa, Lăcramioara Daniela Rotariu, Magdalena Negruţiu, Aurelia Stela Toader () [Corola-publishinghouse/Science/1127_a_2359]