1,967 matches
-
izolat de străzile din jur prin zidul format de casele de pe margini. Era destul de mare pentru a le permite copiilor să se joace în el „de-a v-ați ascunselea“. De multe ori auzeam un strigăt venind din acel mic Eden, un strigăt de copil, care întotdeauna izbutea să mă facă să mă opresc și să ascult. Era strigătul de o dulce jale care însemna că jocul de-a v-ați ascunselea se terminase, că cei ce se mai ascundeau încă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2334_a_3659]
-
cârpe, haine și așternuturi. Vânturile nopții șuierau prin locurile rămase libere. Lumina, câtă era, era albăstruie. M-am uitat afară pe fereastra din spate, de lângă sobă, m-am uitat în jos la vraja de miniatură a părculețului particular, a micului Eden format din grădinile din spatele caselor. Acum acolo nu se juca nimeni. Nu era nimeni care să strige cum mi-ar fi plăcut să strige cineva: „Olé - olé - liber ești, boule“. Printre umbrele mansardei mele s-a auzit o mișcare, un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2334_a_3659]
-
să-mi acopăr capul cu un batic de-al soră-mii - În semn de recunoaștere a poziției inferioare a femeii fața de bărbat, pen- tru că eu, ca urmașă a Evei, Îl Împinsesem pe Adam să rupă mărul din Grădina Edenului, mi-a explicat soră-mea. Astfel deghizată m-am strecurat În urma lui tata pe lângă tufa de zmeură pe portița care duce În sus spre biserică, nescăpând de binecuvântarea usturătoare a urzicilor. Pe drum ne-am Întâlnit cu Veta, verișoară-mea
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]
-
A trebuit să-mi acopăr capul cu un batic de-al soră-mii - în semn de recunoaștere a poziției inferioare a femeii fața de bărbat, pentru că eu, ca urmașă a Evei, îl împinsesem pe Adam să rupă mărul din Grădina Edenului, mi-a explicat soră-mea. Astfel deghizată m-am strecurat în urma lui tata pe lângă tufa de zmeură pe portița care duce în sus spre biserică, nescăpând de binecuvântarea usturătoare a urzicilor. Pe drum ne-am întâlnit cu Veta, verișoară-mea
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]
-
Klick. Dinspre mal se aude fâsâitul valurilor murind în nisip. Undeva o trompeta țipă răgușit o melodie pe care nu o pot recunoaște. Dau încet și ritmic din brațe. O pot lua spre larg, spre nesfârșit. Așa cum a făcut Martin Eden, acum un veac și mai bine. El a făcut-o mai la nord... Mă întorc spre țărm... Klick <seba>: vick! <vic47>: maya <vic47>: îți tot schimbi nickul <seba>: se iau puștii de mine <seba>: nu te-am văzut de două
Taraba cu vise by Sava Nick () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91662_a_92378]
-
la ea. Nu mai aștept nici mușteriii. Mircul a murit de mult, e timpul poate să moară și acesta tarabă goală de vise... Apă e caldă. Lumină argintie a lunii umple cerul. Încotro o iau acum? Spre larg, ca Martin Eden? Spre mal, căutând în slipii ce imi atârnă pe cap bisturiul? Nici nu as simți tăietura peste vene. Apă neagră ar ascunde roșul vieții. Marea va aruncă, cine știe când și unde, un corp mâncat de pești - dar atât de
Taraba cu vise by Sava Nick () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91662_a_92378]
-
îmbla, în asemenea primilor oameni, neconștii de plăcerile amorului, ca doi îngeri, prin umbra acelei dumbrave de portocale, că soarele luminează zăpada vergină a corpurilor lor, că, cu sufletul liber, cu inima vergină, nengreuiată de lumești dorințe, ei colindă grădina Edenului; singura lor plăcere: privirea frumuseții lumei și frumuseței lor. Și, dacă n-ar fi fost nimic să escite dorințe lacome în inimele lor, poate c-ar fi stat vecinic, poate că, prin o repetare a promisiilor vechei legende, ar fi
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
și etern junele lui grădini. Într-adevăr că muntele pe care dormeam mi se păru una din acele grădini pandante ale Semiramidei, grădini a cărei treaptă de sus unită cu cerul răsfăța în lumina cea etern neturburată a soarelui un eden frumos, cu largi alee de palmiferi, cu cărări acoperite cu nisip alb, cu avulsuri de raze lungi și diamantice, cu stânci zdrobite de smirnă, pin săpăturile cărora ciorăiau și picurau curate ca cristalul, dar îngreuiat * de dulcețile și mirosul ambrei
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
și economică strânsă. Fostul Înalt Comisar al Ligii Națiunilor, Henryk Strassburger, susținea două federații: Federația de nord, care cuprindea Finlanda, țările baltice, Polonia, Cehoslovacia, Ungaria și Iugoslavia și Federația de sud cu România, Bulgaria, Albania și Grecia. În 1942, Antony Eden a fost de acord, în mod oficial, cu apropierile Poloniei de Cehoslovacia și a Greciei de Iugoslavia. Totul depindea de modul de eliberare a Europei, fie de trupele anglo-americane, fie de ruși. Deși aceste planuri erau puse în joc, singurul
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
aer liber, Voronca nu face poezie descriptivă În Înțeles tradițional: el remodelează spațiul natural În sensul unor Înscenări, transformînd totul Într-un spectacol plin de dinamism și culoare; o nouă „invitație la bal”, dar la unul cu o figurație de eden primitiv, sugerînd o vîrstă a unității cosmice originare, ca În aceste Bucurii Îngăduite: Cum se bucură de eleganța trestiilor rațele sălbatece, păpurișul destramă un cîntec pe panglica nemișcării În ierburi alunecă tăciunii din privirea vulpilor bursucii se leagănă În adiere
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
instrumentarul” mai mult sau mai puțin concret, ce servește acțiunii transformatoare. Iar acesta vizează mereu atingerea acelei „stări de grație” ca recuperare a transparenței pierdute a lumii, de natură să reveleze Înrudiri secrete, participarea la o Totalitate armonioasă, festivă, de eden primordial. Spațiul ideal, dezvăluit de călătoria reală sau imaginară, e, de aceea, unul feeric și muzical, scenă a unui spectacol neîntrerupt: un univers-scenă și vitrină, o lume-oglindă, un cosmos melodios, În care se „Încearcă instrumentele” cele mai diverse, Într-o
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
iarbă cu flori presemănată Se desemna ridente și roza amoroasă Și candid’ iasomie, safranul, iacintul; Pe așternutul moale de iarbă ca mătasea Acante, lăcrămioare, voioase viorele, Odorifere plante broda talamul nunții. Atoatecreatorul, principiul frumuseței, A fost decoratorul cînd a plantat edenul.” Fantezia pune În descrierea acestui sanctuar al riturilor divine mai multă substanță decît În alte capitole, sufocate de abundența frazelor abstracte. Heliade care, de regulă, caută În poezie efecte muzicale, fiind un liric prin excelență auditiv, urmărește aici și efecte
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
din 1836 este mai Încurajator. Liniile sînt mai ușoare, mai fine, imaginile se deplasează dinspre iarna conjugală spre primăvara logodnei. SÎnt imagini, nici vorbă, gata făcute: zîmbetul „vesel” strălucește pe buze, chipul este „dulce ca blîndețea”, sînul „ușure”, În pieptu-i Edenul e „Însinuit”, copila e „zîmbindă ca cerul, ca el trăsnitoare”, ființa ei este o combinație de zeități etc. Toate acestea indică o Înseninare a condeiului, paralel cu diminuarea simțului moralizator. În afara unei trimiteri: „marea-cuviință Îți dă al său glas” - nu
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
dezmiardă urechea, mărește apetitul pentru voluptate, copleșind În același timp, sufletul, moleșindu-l, silindu-l să se retragă din vîrtejul vieții exterioare. O pleoapă grea cade peste materia În fierbere. Un ochi dedat cu perversiunea plăcerii se deschide În interiorul acestui „eden al lumii” În care Își plasează Bolintineanu subiectele lui poetice. * În calea tuturor stă, strălucitoare și voluptuoasă, marea. Bolintineanu este primul nostru poet marin. Primul, vreau să spun, pentru care marea este și altceva decît un element de comparație: este
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
ce În ce eterul; Și stînca se-nvelește sub umbre, negurînd. Îmbălsămitul aer ce cîmpul răspîndește, Cu aerul de mare s-amestecă plăcut; Sub malul singuratic un val abia mugește; Zefirii dulci aleargă și undele sărut”, În acest decor sincretic („eden al lumii”) pare a se situa spațiul securizant al lui Bolintineanu. În „fundu-acestui cadru” care unește parfumurile și culorile pămîntului și ale apei, simțurile ating pragul de sus al beției, iar poezia (transformată Într-o componentă a realului) găsește izvoarele
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
Începe la Bolintineanu de la frontiera plăcutului, dulcelui, dalbului, desfătării, cu alte cuvinte: de la un anumit grad de corupere a matinalului, verguraului, suavității etc. „A gusta dulcea bucurie”, a bea „dulcea/roua de cerești plăceri” și, În genere, viața În acest eden dulce sugerează o Întîrziere În desfătare, o prelungire a plăcerii, o moleșire a gesturilor. Murmurul apei invită, spune chiar poetul, la „dulce moliciune”. Privind luna ce se Înalță și danturile albei baiadere, sultanul se Îmbată de o „dulce desfătare”. Chiar
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
se manifestă și se risipește În acest climat de moliciune dulce. Există o plenitudine a peisajului În Florile Bosforului, Conrad etc. Însă, din pricina abuzului de parfumuri, sonuri divine, culori, plenitudinea se Întoarce spre viciu, iar viciul caută tonurile stinse, concupiscente. Edenul bolintinean este plin de grații obosite din cauza abundenței. Obiectele Își pierd vigoarea matinală, farmecul prospețimii. Privirea le Învăluie complice, privirea le adoră și, cum ziceam, le corupe prin exaltarea forței lor de a străluci. Lingușirea este arma lui Bolintineanu. Nu
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
Începe la Bolintineanu de la frontiera plăcutului, dulcelui, dalbului, desfătării, cu alte cuvinte: de la un anumit grad de corupere a matinalului, verguralului, suavității etc. «A gusta dulcea bucurieă a bea «dulcea / rouă de cerești plăceriă și, În genere, viața În acest eden dulce sugerează o Întîrziere În desfătare, o prelungire a plăcerii, o moleșire a gesturilor”. La asemenea eventuale Întrebări se poate Însă răspunde și (e de presupus că cititorul Își va răspunde singur pe parcursul lecturii tocmai În acest sens) că un
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
pentru promovarea unei imagini favorabile a țărilor și a ideologiilor lor în rândul publicului străin. Pe lângă transmisiunile radio în limbi străine, Germania nazistă și-a perfecționat metoda de propagandă prin film. În anul 1937, ministrul britanic al Afacerilor Externe, Anthony Eden, remarca următoarele în legătură cu noile modalități de comunicare: "Desigur, este perfect adevărat că o bună propagandă culturală nu poate remedia daunele produse de o politică externă greșită, dar nu există nici o exagerare în afirmația că până și cea mai bună politică
Puterea blândă by Joseph S. Nye, jr. () [Corola-publishinghouse/Science/1027_a_2535]
-
Lasswell, citat în Philip M. Taylor, British Propaganda in the 20th Century, Edinburgh: Edinburgh University Press, 1999, p. 37. 5. Creel citat în Emily Rosenberg, Spreading the American Dream, New York: Hill & Wang, 1982, p. 79. 6. Ibid., p. 100. 7. Eden, citat în Reinhold Wagnleitner, Coca-Colonization and the Cold War, Chapel Hill: University of North Carolina Press, 1994, p. 50. 8. Pells, Not like Us, p. 33. 9. Rosenberg, Spreading the American Dream, p. 208. 10. Ibid., pp. 209-211. 11. Pells
Puterea blândă by Joseph S. Nye, jr. () [Corola-publishinghouse/Science/1027_a_2535]
-
de a ridica de-a lungul istoriei profeții și “lucrătorii cei buni” și de a perpetua conlucrarea dintre fapta divină și fapta umană, pănă în Ziua cănd germenele va atinge maturitatea ultimă. Iată de ce porunca inițială de a “cultiva” grădina Edenului, deschide nesfărșitele perspective ale culturii. Ieșită din lumea culturală a mănăstirilor, asumăndu-și diversitatea anagogică a domeniilor sale, cultura reconstituie cu propriile mijloace “liturghia cosmică” - adică preludiul terestru al doxologiei cerești. Prin chiar firea sa, omul este predestinat acestei slujiri: el
Demnitatea omului şi harisma creativităţii sale la Sfȃntul Grigore Palama. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Elena Bărbulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2305]
-
nr. 18, 2 mai 1991. 51. Simion, E.: Nivelele textului mitic, postfață la volumul „La umbra unui crin”, editura Fundației Culturale Române, București, 1992. 52. Todorov, Tz.: Teorii ale simbolului, Editura Univers, București, 1983. 53. Ungureanu, C.: La vest de Eden O introducere În literatura exilului, Editura Amarcord, Timișoara, 1995. 54. Ursache, P.: Camera Sambo. Introducere În opera lui M Eliade, editura Coresi, SRL, București,1993. <reflist>
FORMELE FUNDAMENTALE ALE SACRULUI ÎN OPERA LUI MIRCEA ELIADE by GHEOCA MARIOARA () [Corola-publishinghouse/Science/1287_a_2109]
-
aceasta acceptă favorurile tânărului, ca alternativă la mascarada pe care o trăia. Motivul grădinii paradisiace în care Ianuarie se refugia cu tânăra soție reliefează o nouă ironie la adresa căsătoriei, percepută de bătrân ca un rai terestru, numai că în acest eden nu putea să lipsească viclenia, ispita, căderea în păcat. „Grădina pe care Ianuarie o construiește este o emblemă finală a propriei prostii și absurdități și simbolul căsătoriei sale. Frumusețea locului este dată de Mai, și zidul de piatră care o
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
aceasta acceptă favorurile tânărului, ca alternativă la mascarada pe care o trăia. Motivul grădinii paradisiace în care Ianuarie se refugia cu tânăra soție reliefează o nouă ironie la adresa căsătoriei, percepută de bătrân ca un rai terestru, numai că în acest eden nu putea să lipsească viclenia, ispita, căderea în păcat. „Grădina pe care Ianuarie o construiește este o emblemă finală a propriei prostii și absurdități și simbolul căsătoriei sale. Frumusețea locului este dată de Mai, și zidul de piatră care o
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
transportul integrat. Adică am plătit 26 Kcz (coroane) pentru 75 de 324 minute și am traversat cu ORICE MIJLOC de transport (tramvai, autobuz, metrou, autobuze speciale) orașul în lung și-n lat. Dintre construcțiile noi, turnul de televiziune și stadionul Eden al clubului Slavia Praga unde ai noștri (FC Vaslui) au obținut un egal în preliminariile Cupei UEFA, impresionează. Foarte multe hoteluri și restaurante, curățenie desăvârșită pe străzi, spații verzi perfect organizate. N-am văzut câini comunitari. Din viața de noapte
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]