1,989 matches
-
mare a îngerilor. Lupta a fost scurtă. Armata diavolimii a fost dezintegrată de îngeri, cu laserele luminii. Poporul ales, înzestrat cu puteri nebănuite, se ridică împotriva cotropitorilor, alungându-i din Eden . Vraciul Ariel împreună cu trădătorii, au fost dezintegrați. Revolta din Eden împotriva adversarilor, aduse din nou pacea, lumina și libertatea împărăției. Oamenii orbiți de putere, se îmbulzesc să apuce fumul amăgitor, uitând și ignorând faptul că puterea pământenilor este efemeră. Timpul macină imperiile și pe uzurpatorii puterii, rezolvând toate infatuările și
Infern in paradis by Gabriel Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/1178_a_2136]
-
ține foarte mult la definiția agresorului așa cum a fost formulată de delegatul sovietic”. S.U.A., Italia, Germania și îndeosebi Marea Britanie, prin pozițiile adoptate de reprezentanții lor, au confirmat că nu agreează definiția agresorului. La criticile aduse de conducătorul delegației Angliei, A. Eden, definiției agresorului considerând-o “prea rigidă și prea mecanică”, Nicolae Titulescu i-a răspuns declarând : “Dvs. care vă feriți de rigiditatea în definiții, când este vorba de încălcarea teritoriului național, nu aveți dreptul să răpiți statelor, care sunt ferm decise
Politica externă a României în perioada marii crize economice (1929-1933) by CORALIA ANTON () [Corola-publishinghouse/Science/91561_a_93191]
-
a statului, implicit a puterii laice și a ecclesiei, imaginarul medieval occidental dezvoltă o reprezentare a "lumii de dincolo" dublu compartimentată: pentru ispășirea păcatelor până la momentul mântuirii (iadul), respectiv pentru cei aleși să se purifice (în purgatoriu) și să recupereze edenul pierdut. Promisiunea imortalității sufletului pentru cei virtuoși, pentru care chiar Platon proiectase o locație mai frumoasă decât cea a spațiului terestru, este ea însăși reluată și vehiculată de imaginarul creștin. Legitimat atât de texte, cât și de iconografia religioasă (cu
[Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
pentru promovarea unei imagini favorabile a țărilor și a ideologiilor lor în rândul publicului străin. Pe lângă transmisiunile radio în limbi străine, Germania nazistă și-a perfecționat metoda de propagandă prin film. În anul 1937, ministrul britanic al Afacerilor Externe, Anthony Eden, remarca următoarele în legătură cu noile modalități de comunicare: "Desigur, este perfect adevărat că o bună propagandă culturală nu poate remedia daunele produse de o politică externă greșită, dar nu există nici o exagerare în afirmația că până și cea mai bună politică
by Joseph S. Nye, jr. [Corola-publishinghouse/Science/1027_a_2535]
-
Lasswell, citat în Philip M. Taylor, British Propaganda in the 20th Century, Edinburgh: Edinburgh University Press, 1999, p. 37. 5. Creel citat în Emily Rosenberg, Spreading the American Dream, New York: Hill & Wang, 1982, p. 79. 6. Ibid., p. 100. 7. Eden, citat în Reinhold Wagnleitner, Coca-Colonization and the Cold War, Chapel Hill: University of North Carolina Press, 1994, p. 50. 8. Pells, Not like Us, p. 33. 9. Rosenberg, Spreading the American Dream, p. 208. 10. Ibid., pp. 209-211. 11. Pells
by Joseph S. Nye, jr. [Corola-publishinghouse/Science/1027_a_2535]
-
necesare. A încerca să transformi natura, adică ceea ce a creat Dumnezeu, este o formă de îngâmfare, de hybris. Natura nu este sacră, ar fi o susținere comună filosofiei vechilor greci și teologiei creștine. Bacon a propus transformarea naturii, a Grădinii Edenului, nu pentru că viza subminarea ideii că natura este prea sacră pentru fi atinsă, ci pentru că omul este prea corupt pentru a-și asuma o asemenea sarcină. Știința și tehnologia sunt produse ale civilizației creștine și, în acest sens, nu se
[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
în august 1953 și a lansat primul Sputnik în 1957, asigurându-și astfel un avantaj în domeniul nuclear, Hrușciov promovează coexistența pașnică* pentru depășirea impasului Războiului Rece* și pentru îmbunătățirea relațiilor Est-Vest: 1956, el îl întâlnește la Londra pe Anthony Eden și îl primește la Moscova pe francezul Guy Mollet; în septembrie 1959, el este primul conducător suprem al URSS care face o vizită în SUA, iar în martie 1960 în Franța. Cu această ocazie, Hrușciov apare în ochii occidentalilor ca
[Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
Mosaddiq ceea ce va determina încheierea unui acord economic, profitabil atât pentru Anglia, Iran, Franța dar mai ales Statele Unite care profitau de pasivitatea Uniunii sovietice ce nu intervenise în Iran după căderea lui Mosaddiq. Cu toate acestea Foster Dulles și Antony Eden au început negocierile pentru un pact de apărare în Orientul Mijlociu, complementar NATO, care ar fi permis Marii Britanii să păstreze trupe în regiunea Suezului. Artizanul negocierilor a fost și de această dată Foster Dulles care a încercat fără succes să convingă
Considerații privind interesele marilor puteri în bazinul Mării Negre la începutul Războiului Rece by Marius-George Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/698_a_2877]
-
supranaturalului, a ajuns din ce În ce mai agresiv și mai categoric critic al religiei, folosindu-se de știință pentru a discredita credințele religioase” . Este cunoscut În peisajul științific românesc prin mai multe cărți traduse În limba română: Gena egoistă, Un râu pornit din Eden, Himera credinței În Dumnezeu, Ceasornicarul orb. În una din lucrările sale Dawkins menționează: „Univesrsul observabil are exact proprietățile pe care ne-am aștepta să le aibă, de la Început, fără existența vreunui proiect, fără vreun scop, fără bine și fără rău
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
a divinității, manifestare a sacrului în toate ale firii. Ființele apropiate, dătătoare de viață, Tatăl și Mama, capătă alura unor forțe primordiale, mai mult decât mitologice, iar liniștea satului, a pământului și a codrului e întrevăzută ca o imagine a Edenului. De aici, dorința de comuniune cu natura și de reîntoarcere către lumea miracolelor vii și a misterului insondabil, către viața simplă și solemnă, străjuită de dumnezeire. O aspirație nemărginită spre pacea divină, spre puritatea celestă individualizează în epocă această poezie
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288910_a_290239]
-
unele cu altele, se reface traiectoria vieții unor tinere, fiecare cu împlinirile și neîmplinirile ei, dar totul relatat pe un ton firesc, fără patetism (Nouă luni - sau zece). În schimb, idilismul pătrunde în romanul Mersul pe ape, impregnat de nostalgia edenului pierdut al copilăriei și al adolescenței petrecute într-un sat patriarhal. E prezentă și reacția de respingere în fața orașului tentacular, cu toate neplăcerile cotidiene: aglomerația în așteptarea vreunui autobuz, obligatoria înghesuială din tramvaie și troleibuze, alături de oameni obosiți, veșnic nervoși
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289703_a_291032]
-
fiind cel care determină reușita. Măsurarea auto-eficacității este un demers dificil, deoarece nu este o trăsătură de personalitate și nu se confundă cu respectul față de propria persoană (self-esteem), ci este o stare definită în raport cu o sarcină. O serie de autori (Eden, 2001; Chen, Gully și Eden, 2004, după Latham, 2007) au elaborat un instrument de măsurare globală a auto-eficacității, General Self Eficacity, dar acesta marchează doar începutul cercetării în această direcție. Dezvoltarea teoriei social cognitive cuprinde resemnificarea conceptului de ființă umană
by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
Măsurarea auto-eficacității este un demers dificil, deoarece nu este o trăsătură de personalitate și nu se confundă cu respectul față de propria persoană (self-esteem), ci este o stare definită în raport cu o sarcină. O serie de autori (Eden, 2001; Chen, Gully și Eden, 2004, după Latham, 2007) au elaborat un instrument de măsurare globală a auto-eficacității, General Self Eficacity, dar acesta marchează doar începutul cercetării în această direcție. Dezvoltarea teoriei social cognitive cuprinde resemnificarea conceptului de ființă umană ca agent și extinderea lui
by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
119, 121, 137, 158, 159, 163 DeNisi, 74, 75, 76, 77, 163 Dennis, 145, 158, 162 Deutsch, 109 Dickson, 33 Dipboye, 109 Dorman, 23 Drilling, 101, 112 Dunnett, 27, 33 Eastman, 100, 158 Eby, 116, 164 Eccles, 18, 116, 158 Eden, 100 Edwards, 46, 161 Einstein, 18, 25, 112, 160 Ellemers, 108 Fay, 94 Feij, 116, 164 Ferris, 86 Festinger, 71, 76, 158 Fisher, 22, 23, 159 Folger, 108, 109, 110 Forray, 110, 159 Fraser, 110 Frese, 94 Freud, 36, 37
by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
aer liber, Voronca nu face poezie descriptivă În Înțeles tradițional: el remodelează spațiul natural În sensul unor Înscenări, transformînd totul Într-un spectacol plin de dinamism și culoare; o nouă „invitație la bal”, dar la unul cu o figurație de eden primitiv, sugerînd o vîrstă a unității cosmice originare, ca În aceste Bucurii Îngăduite: Cum se bucură de eleganța trestiilor rațele sălbatece, păpurișul destramă un cîntec pe panglica nemișcării În ierburi alunecă tăciunii din privirea vulpilor bursucii se leagănă În adiere
[Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
instrumentarul” mai mult sau mai puțin concret, ce servește acțiunii transformatoare. Iar acesta vizează mereu atingerea acelei „stări de grație” ca recuperare a transparenței pierdute a lumii, de natură să reveleze Înrudiri secrete, participarea la o Totalitate armonioasă, festivă, de eden primordial. Spațiul ideal, dezvăluit de călătoria reală sau imaginară, e, de aceea, unul feeric și muzical, scenă a unui spectacol neîntrerupt: un univers-scenă și vitrină, o lume-oglindă, un cosmos melodios, În care se „Încearcă instrumentele” cele mai diverse, Într-o
[Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
sensibilității și darului interpretativ ale lui Vladimir Streinu, cunoscător eminent al operei proustiene. Criticul începe prin a invoca unele opinii critice de autoritate, mai cu seamă din categoria acelora care aplică operei lui Proust o grilă freudistă. Întoarcerea personajului-narator la edenul copilăriei ar reprezenta în opinia acestor critici o căutare tulbure a stărilor „prenatale”: „În alintările mamei - admite Vladimir Streinu - adultul se dorește copil, copilul - prunc și pruncul - făt.”3 Criticul român socotește, cu o rezervă implicită, că „perspectiva nu e
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
este proiectat pe ecranul universalității: „Eminescu propune lumii ca nimeni altul suma lirică a întregului romantism european pe care, luminând-o dinlăuntru, ca și pirosferic, cu o dramă spirituală proprie, aspirație crucișă a Eternului la Efemer și a Efemerului la Eden, o învăluie muzical în dulcele aesthesis al baștinii sale carpato-dunărene.”1 Arghezi este egalul marilor poeți ai secolului și în viitorul îndepărtat al limbii și literaturii române nimeni „nu va mai deosebi geniul poetului de geniul poporului nostru, care s-
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
scena fermecată a universului” (M. Petroveanu). Sugestiile de legendă și mit nordic induc sentimentul unei istorii fabuloase și al unui spațiu exotic/ utopic. În erotica din Brume, ființa iubită e reprezentată ca o himerică apariție în spațiul cast al unui Eden montan, învăluit în lumina Septentrionului. Rareori pur descriptive, pastelurile sunt în genere sublimări muzicale de stări afective, în registrul unui imaginar atras de constelația simbolică a muntelui (un fel de centru paradisiac al universului). Formula definitorie pentru prima etapă lirică
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285649_a_286978]
-
De altfel, această reprezentare se va desăvârși prin teoria „cercurilor” culturale, pe care criticul o va expune în Mitteleuropa periferiilor (2002). În al doilea rând, prin volumele Mircea Eliade și literatura exilului (1995; Premiul Uniunii Scriitorilor) și La vest de Eden. O introducere în literatura exilului (I-II, 1995-2001), U. va întreprinde o amplă acțiune de recuperare a „exilaților”, printre cei „regăsiți” numărându-se nu numai Mircea Eliade, ci și Panait Istrati, Aron Cotruș, Emil Cioran, Vintilă Horia, Petru Dumitriu, Monica
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290347_a_291676]
-
în floare, Timișoara, 1975; Proză și reflexivitate, București, 1977; Contextul operei, București, 1978; Imediata noastră apropiere, I-II, Timișoara, 1980-1990; Proza românească de azi, vol. I: Cucerirea tradiției, București, 1985; Mircea Eliade și literatura exilului, București, 1995; La vest de Eden. O introducere în literatura exilului, I-II, Timișoara, 1995-2000; Europa Centrală. Nevroze, dileme, utopii (în colaborare cu Adriana Babeți), Iași, 1997; A muri în Tibet. Jurnal, Iași, 1998; Fragmente despre teatru, postfață Gheorghe Jurma, Reșița, 1998; Europa Centrală. Memorie, Paradis
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290347_a_291676]
-
despre tradiția împodobirii bradului ca fiind un obicei preluat de la triburile germanice, unde bradul simbolizează, prin forma sa triunghiulară, Sfânta Treime. Mai mult, se spune că podoabele, globurile roșii din ceas de sărbătoare îl aseamănă cu pomul sacru din Grădina Edenului, în care se găseau merele, fructele cunoașterii. Alți istorici spun că bradul a fost decorat pentru prima dată la Riga, Letonia, în 1510. La începutul secolului al XVI- lea, Martin Luther a decorat bradul cu lumânări, pentru a le sugera
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
astrele se află în eternă mișcare, în timp ce insulele sunt, ca plantele, etern statornice, prinse în rădăcinile lor din adânc, pe care nici nu le știu. Ca bucată de pământ, o insulă poate să fie orice, de la stâncă stearpă până la un Eden, trecând prin toate felurile de înzestrare cu viață, după cum sunt aici, dincolo sau în orice altă parte. Și pot fi locuite, de mai mulți ori mai puțini, pot fi doar vizitate și pot fi părăsite și lăsate pustietății lor originare
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
ce prin vocea lui Benedetto Croce ajunsese să fie condiția sine qua non a unui anumit tip de poezie, cea curățata de impurități oratorice, conceptuale și sentimentale. Pe fondul acesta a luat naștere noul interes pentru poezia greacă, văzută că Eden neprihănit, iar traducerile lui Quasimodo reflectă această aspirație a epocii sale spre puritate. În laboratorul său literar tendința s-a tradus în căutarea cuvântului pur, originar ca răspuns la acea espoir inassouvi d'innocence specifică și lui Ungaretti.474 Prin
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
visau teoreticienii timpurii ai republicanismului în Europa, dorința de a găsi un spațiu atemporal, neviciat de nedreptățile sociale acumulate de-a lungul timpului în Lumea Veche (Lipsitz în Noble: xii). Atunci când așteptările europenilor pentru un paradis terestru, combinație de nou Eden și de nouă Atlantidă, nu își găseau corespondență în realitate, reacția lor putea fi diametral opusă afirmațiilor entuziaste ale unor observatori precum de Tocqueville. Astfel, cu mai bine de un secol înaintea francezului, britanicul Ebeneezer Cook vine în America în
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]