2,649 matches
-
în schimb vorbirea și scrierea personajelor se caracterizează prin obscuritate, non-sens, prolixitate, folosire improprie a termenilor, frecvența barbarismelor și multe alte derapaje de la respectivele norme stilistice. Un singur extras din celebrul Proces-verbal, întocmit de un anume "comisar" Mitică Pișculescu, ne edifică asupra majorității acestor abateri comice de la principiile corectitudinii și ale clarității stilului: Având în vedere că d. Stavrache Stavrescu, propietarul [s.n.] imobilului din strada Grațiilor No13 bis, lipit [s.n.] în dreapta cu imobilul aceluiași propietar cu No. 13 simplu, iar în stânga
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
nu pot exista generalizări. Existența progresului este scrisă cu litere mari și clare în paginile istoriei dar progresul nu este o lege a naturii. Dobândirile unei generații pot fi risipite de următoarea."281 De exemplu, Marx și Engels și-au edificat cu răbdare doctrina, păcălindu-se pe ei înșiși și păcălindu-i și pe alții, prefăcându-se pentru nevoile cauzei și pentru satisfacerea conștiinței lor că nu fac altceva decât să sistematizeze și să interpreteze o sumă de date pozitive, controlate
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
de bodybuilding ci, fie în procesul de producție, fie sub greutatea lanțurilor care-l apasă, expresie a cruntei exploatări, a oprimării la care este supus. Forța ne impresionează mai degrabă prin potențialul ei distructiv decât prin ceea ce ea ar putea edifica. Forța dezlănțuită în furor eroicus, forța mașină, forța agregat. Nimic nu este mai seductiv decât forța pusă în slujba distrugerii, în deplină desfășurare elementară."877 Muncitorul nu deține cu adevărat o identitate, continuă Mitchievici, el putând fi "citit" ca o
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
o umflătură a cărnii Întâmplătoare, ce pentru mine nu reprezenta decât o dovadă că ea a fost cu acel băiat În acel loc și a făcut... Convins de descoperire, nu aveam curajul să urc cu privirea În restul corpului, mă edificam repede după un singur amănunt și simțeam nevoia să găsesc un coleg căruia să-i povestesc despre descoperirea mea. (ieri) Azi, În față la spitalul Colțea, când mă Întorceam spre conventul nostru din Matei Basarab, după cursuri, am văzut multă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
așa m-am educat din punct de vedere sentimental, am Înțeles ce Înseamnă profunzimea sentimentelor, m-am speriat de invazia lor neprevăzută precum revărsările de fluvii peste uscatul pașnic; nu știu cât a durat această educație sentimentală, dar știu că eram complet edificat, când am ieșit din liceu; aici și acum, din această cameră, mă strădui să refac acele senzații trăite de mine numai atunci: doar ele au importanță; sunt Îndrăgostit de o ficțiune a mea, creată de imaginația adolescentului Însetat de puritate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
Victima este imobilizată de picioarele mesei. - Crezi că a lăsat ceva în urmă pentru noi, ceva despre identitatea atacatorului? Ar fi excepțional. - Nu, spuse ea cu voce scăzută. Mă gândeam la durere. - Aha... Asta. Aha... Asta. - Analizele sângelui ne vor edifica. Observă apoi un obiect de formă nedefinită aproape de tâmpla victimei. Avea o rană, care nu sângerase prea mult, ceea ce arăta că inima se oprise la puțin timp după ce țeasta îi fusese sfărâmată. - Nu, Rhyme. Tăietura pare a fi făcută după
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
-
depășirea momentelor grele, pentru Înlăturarea consecințelor dezastrului provocat de cutremur, mobilizându-și forțele În vederea normalizării cât mai repede a situației În toate zonele calamitate, pentru asigurarea procesului neîntrerupt al vieții economice și sociale, al edificării socialismului În România. Și se edifică În continuare, fără sutele și sutele de morți tocați de dărâmături și cu numele suite În crucile cimitirelor. Un Ceaușescu cu pardesiu elegant bântuie prin orașele devastate. În vizită de lucru. Este Început de noiembrie. Câte o frunză se mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
locurile comune ale discursului, până când, alarmat și speriat, nemaistăpânindu-se, i se adresă soldatului, zicându-i: „Ce, zâmbești?“, iar tânărul: „Nu, domnule căpitan, nu zâmbesc“, la care celălalt: „Ba da, pe dinăuntru!“ Așa cum tot aici, la frontieră, m-am putut edifica despre perversitatea radicală a politicii și despre ce e acest institut pentru ajutori de călăi. Dar nu vreau să-mi mai fac sânge rău scriind despre asta și mă-ntorc la vechea povestire.] Să ne întoarcem, așadar, la romanul lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
vârfurile degetelor peste masa zgâriată, atingându-i suprafața, ca și cum ar fi putut găsi astfel vreun răspuns. „Într-un fel, Își zise, suntem alcătuiți numai din amintiri. Personalitatea ne e determinată de amintiri, viața se organizează În jurul amintirilor, cultura noastră este edificată pe fundamentul memoriei colective numite istorie și știință. Iar acum, să renunți la o amintire, să renunți la cunoaștere, să renunți la trecut...“ — Nu e ușor, spuse Harry. — Nu, nu este, admise Norman. De fapt, Îi era atât de greu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2313_a_3638]
-
cuvinte, perspectiva alegerilor directe pentru Parlamentul European, decisă la summit-ul de la Haga din 1969, este un factor decisiv în schimbarea structurală a europartidului social-democrat300. În această perspectivă, PSCE erau de trei ori interesate: voiau să pregătească alegerile europene, să edifice societatea socialistă și să cucerească exercitarea puterii 301. Un al doilea factor este de luat în considerare pentru explicarea transformării structurii social-democrate: perspectiva extinderii CE către Marea Britanie, Irlanda, Danemarca și Norvegia, care determina PSCE să se regîndească în vederea primirii de
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
rezultatul unei operațiuni exercitate de Creator și nu de om. În acest fel, consideră comentatorii, Rosmini crede că a salvat realismul compromis de Kant, eliberîndu-l de ceea ce a mai rămas din empirism. Un asemenea demers îi permite roveretanului să-și edifice acel fundament de care Kant era lipsit. "În ideea de existență, spune și Vito Galati, apreciind contribuția rosminiană, nu e numai o reducere la un principiu de coerență. Ea este, dimpotrivă, o descoperire filosofică, în mod neîndoielnic îndeajuns pregătită de
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
și imobilizarea atacatorilor. Asupra atacatorilor se vor folosi mijloacele din dotare, începând cu forța fizică, bastonul, spray-ul lacrimogen, până la folosirea armamentului în condițiile prevăzute de lege. 2. dacă atacul se produce în afara orelor de program, agentul de pază se edifică asupra numărului de atacatori și a mijloacelor de care dispune (arme albe, arme de foc, obiecte contondente etc.), după care ia măsuri de întârziere a pătrunderii atacatorilor, prin blocarea celei de-a doua uși cu bară metalică. - declanșează imediat sistemul
Îndrumatul societăților specializate în pază și protecție by Ioan CIOCHINĂ-BARBU, Dorian Marian () [Corola-publishinghouse/Administrative/1224_a_2366]
-
pentru firmă, de a furniza date pe care le așteaptă reprezentantul firmei, chiar dacă nu le-a cerut. În vederea interviului candidatul trebuie să se documenteze și să adune date referitoare la firmă și la postul vizat. De asemenea, el va fi edificat asupra modului cum se va derula interviul (test scris, de aptitudini, probă de lucru, dialog), cine participă la interviu și dacă interviul este condiționat de teste (analize preliminare). Întrebările pe care le poate pune candidatul sunt de două categorii: a
Îndrumatul societăților specializate în pază și protecție by Ioan CIOCHINĂ-BARBU, Dorian Marian () [Corola-publishinghouse/Administrative/1224_a_2366]
-
Recucerirea localității Turna este extrem de importantă pentru ei, așa pot degaja comunicația KošiceRožnova. Lichidarea acestor ultime puncte de rezistență devine astfel imperativă. Vom ataca la noapte. O patrulă de cercetare a fost trimisă în zonă, informațiile lor ne vor putea edifica mai bine asupra a ceea ce ne așteaptă acolo. Face o pauză pentru a privi către transmisionistul care ridică neputincios din umeri. Nici un răspuns de la ei, domnule căpitan. Un moment...recepționez ceva. Mesteacănule, mă auzi? Sunt Fagul! Dă mai tare, să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
linii de divizare. În accepția N.A.T.O., securitatea reprezintă un concept larg care conține atât componente politice și economice cât și de apărare. Un asemenea concept larg de securitate ar trebui să constituie baza noii arhitecturi de securitate, care trebuie edificată printr-un proces gradual de integrare și cooperare rezultat din interacțiunea instituțiilor militare existente în Europa, precum U.E., U.E.O. și O.S.C.E., fiecăreia revenindu-i un rol în conformitate cu responsabilitățile și țelurile specifice în implementarea acestui amplu concept de securitate
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
și a mecanismelor ce pot fi folosite. În felul acesta ar putea fi elaborat un model de securitate colectivă, multilaterală, fără să se renunțe însă la celelalte modele posibile. Existența U.E.O. indica faptul că Europa are tendința să-și edifice propriile „Forțe Armate Europene”, aparte de cele N.A.T.O. Uniunii Europei Occidentale i se conferă un loc aparte în arhitectura noii structuri de securitate europeană. Proiectul unei armate europene, pusă sub comanda N.A.T.O. în eventualitatea unui conflict, va întări
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
serii, el ținea publicul nedespărțit de noi, soliștii, colora spectacolul cu umorul lui inconfundabil și cu bancurile care făcuseră epocă. Acest mare și neuitat comic al teatrului românesc de revistă (a făcut și film), stabilit de mulți ani în Germania, edificase un anumit cult în fața publicului, ceea ce sigur nu era pe placul autorităților vremii. Acolo, la “Tănase”, am colaborat cu artiști pe care nu-i voi uita niciodată: Ilinca Cerbacev, Ovid Teodorescu, frații Mentzel, Horia Șerbănescu, Radu Zaharescu, Horia Moculescu, Sorina
Primul ?Cerb de aur? rom?nesc (III) by Octavian URSULESCU () [Corola-journal/Journalistic/83442_a_84767]
-
pictorului Iosif Haidu și prezentat de către compozitorul Octavian Nemescu, concertul a fost alcătuit din opus-uri complemetare în privința bogăției coloristice și a complexității scriiturii instrumentale: Seven separate ways (Șapte căi distincte) de compozitorul american Frank Stemper - lucrare multicoloră dedicată formației, edificată din efuziunile pianului și percuției, când jucăușe, cu accente umoristice, când șocante, explozive, amintind de muzica mordantă a lui Șostakovici; din contrapuncturi ritmice abrupte, fărâmițate, ca niște oglinzi sparte, dar și din porțiuni liric-consonante, cu momente de simultaneitate (unison); Invenzioni
Puncte cardinale by Despina PETECEL-THEODORU () [Corola-journal/Journalistic/83407_a_84732]
-
secvențele aferente rețelei secvențiale conțin, fiecare, câte un (mini)ciclu secvențial, aspect care certifică similitudinea formativă dintre parte și întreg - autosimilitate intro-secvențială. ► Introspecția tematică ↔ Clișeul formei de fugă Tema de fugă, elementul fundamental pe baza căruia se concepe și se edifică forma muzicală polifonică ce-i poartă numele, se prezintă sub două aspecte tonale raportate la un centru zonal de referință, cu nominalizări distincte, corespunzătoare fiecăreia: Subiect - tema expusă în centrul tonal (zona tonală) de referință; Răspuns - tema enunțată în dominanta
Aspecte ale spectromorfiei muzicale(III) by Teodor ?u?uianu () [Corola-journal/Journalistic/83641_a_84966]
-
Este motivul principal datorită căruia Tudor Misdolea poate fi considerat un inițiator al formalizării demersului muzicologic prin recursul la limbajul numeric abstract. îmi aduc aminte de consilierea pe care i-a oferit-o lui Anatol Vieru în vremea când acesta edifica cel mai riguros și greu de consecințe corpus modal din muzica românească, corpus concretizat în Cartea modurilor. Dar interesul teoretic nu s-a oprit asupra categoriilor de organizare spațială (hors temps, cum le numea Xenakis), ci s-a răsfrânt și
Matematica și muzica by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/8683_a_10008]
-
de nation-building.Teza pe care o vom apăra în cartea de față subliniază rolul decisiv jucat de memoria colectivă în construirea națiunii române. Mai specific, ea poate fi exprimată succint în formula: "drumul mnemonic spre națiune". Națiunea română a fost edificată via memoria colectivă. Ce vrea să spună aceasta este că primul pas în lungul proces de construire a națiunii române a constat în dezvoltarea unei relații cu trecutul. Prin constituirea unei memorii colective (etnice, apoi naționale), intelectualii români au revendicat
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
platformă naționalistă al cărei nucleu revendicativ a fost ideea unirii politice a românilor într-un singur stat-națiune. Desigur, prin "arheologia istoriografică a trecutului", cărturarii români au "descoperit" artefacte îngropate în trecut din care, printr-un efort imaginativ motivat ideologic, au edificat proiectul națiunii române. Procesul de elaborare a memoriei colective este catalizat, astfel, de ceea ce am putea numi "descoperirea imaginativă" a trecutului. În terminologia lui B. Anderson (2000), românii și-au "imaginat" comunitatea națională, fundamentând-o pe un trecut ficționalizat. Însă
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
urmă stabilesc regularități studiind "faptele de succesiune" (Xenopol, 1997) [1908]. Mai presus de toate, diferențiatorul decisiv îl reprezintă limbajul, responsabil de producerea, menținerea și reproducerea stratului suplimentar pe care lumea socio-umană îl are comparativ cu cea naturală, și anume cultura. Edificată pe "turnura lingvistică", analiza discursului recunoaște puterea modelatoare pe care limbajul o exercită asupra culturii umane, care la rândul său se răsfrânge și asupra structurii sociale. P. Bourdieu (1991), de exemplu, consideră limbajul o "structură structurantă", în sensul că este
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
păstrare a adevărurilor religiei răsăritene. Concluzii: construcții segregate de memorii colective românești. În această perioadă a secolului al XIX-lea, până la unirea principatelor dunărene în prima formulă, minimală, a statalității românești, a fost pilonată infrastructura pe baza căreia se va edifica ordinea mnemonică a conștiinței naționale românești. Aceasta s-a înfăptuit prin instituționalizarea progresivă a unui sistem educațional public de masă sponsorizat statal și în special prin introducerea istoriei patriei ca disciplină independentă de studiu. Manualele școlare de istorie a patriei
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Albineț, 1845; Rusu, 1865; Moldovan, 1866) a creat nu doar memorii divergente, ci și panteonuri particulare. După cum am arătat într-un capitol anterior, pe lângă faptul că trecutul românilor a fost defalcat pe liniile de separație politică, fiecare principat și-a edificat propriul său panteon al figurilor eroice, în centrul cărora au fost plasați Mihai Viteazul în Țara Românească, Ștefan cel Mare în Moldova, respectiv Iancu de Hunedoara în Transilvania. O altă consecință a Unirii principatelor din 1859, corelativă unificării istoriografice, a
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]