5,421 matches
-
roșii, „Glorioasă aniversare”. Este vorba despre apropiata, dar încă neîntîmplata (textul e o avanpremieră, exact ca la începuturile regimului) aniversare a patruzeci și cinci de ani de la întemeierea Partidului Comunist Român. Tot ca o reînviere a trecutului apropiat, lîngă acest editorial al actualului președinte al Uniunii Scriitorilor e paginată o poezie de Mihai Beniuc, cu aceleași vechi și simpliste procedee stilistice atașate tematicii partinice regulamentare și prompt asumate. A doua poezie din coloana de trei îi aparține de asemenea unui vechi
Să ne cunoaștem trecutul by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/4741_a_6066]
-
pe care câțiva indivizi lipsiți și de cultură, și de scrupule, o nutresc față de intelectuali de valoarea unor Andrei Pleșu și H.-R. Patapievici. Directorul onorific al „Dilemei vechi” a avut masochismul (iartă-mă, Andrei!) de a publica într-un editorial ceea ce citise despre el însuși pe bloguri și pe site-uri. Oroare! Atacurile, tot on-line, dacă nu greșesc, care au urmat, nu se deosebeau cu nimic, în caracterul lor suburban și mincinos, de celelalte. L-am sfătuit să nu-și
Cui i-e frică de Pleșu și de Patapievici? by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/4743_a_6068]
-
Cosmin Ciotloș Marta Petreu, Filosofia lui Caragiale, Iași, Editura Polirom, 2012, 240 pag. Astârnit ceva vâlvă la apariție, în luna februarie, editorialul lui Nicolae Manolescu dedicat lui Caragiale. Mai exact, conștiinței artistice a lui Caragiale („România literară”, nr. 5/ 2012). Pornind de la constatarea că scriitorul a oscilat, până târziu de tot, între două registre extreme, unul înalt și unul jos, criticul ajunge
Filosofie și conștiință artistică by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4746_a_6071]
-
l-ar fi instrumentat în opera sa. Pentru unul, așadar, scriitorul culege roadele unui exces de luciditate, pentru celălalt, dimpotrivă, acesta se face vinovat de precaritate a conștiinței artistice. Mai mult decât concluzia ca atare, ce a nedumerit în acest editorial a fost, am senzația, ritmul și mai ales semnul necruțător al sentințelor. „Farsa O soacră e din 1894, un deceniu după Scrisoarea pierdută, și e atât de jenantă artistic, încât autorul a pretins că ar fi scris-o în 1876
Filosofie și conștiință artistică by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4746_a_6071]
-
Religia și crima Cităm (merită!) din editorialul lui Jean Daniel, intelectualul de stânga cel mai inteligent pe care îl cunoaștem, publicat în „Le Nouvel Observateur” din 29 martie-4 aprilie: „Nu, cu siguranță, lumea n-a devenit mai umană ... Întrebarea se pune de fiecare dată: până unde poate
Meridiane () [Corola-journal/Journalistic/4759_a_6084]
-
noastră cu Eco a avut loc la Institutul de Istorie și nu la Uniunea Scriitorilor, unde fusese anunțată, am relatat altădată pe larg și nu țin să reiau). Textul l-am publicat ulterior într-un volum de Teme, sub titlul editorialului de azi. Nu mi-am modificat între timp decât foarte puțin părerea, mai exact, nu mai cred că romancierului contemporan (postmodern, mai bine zis) nu-i rămâne decât să „povestească” în loc de a „înscena”, contrar, așadar, chemării pe care i-o
Povestirea și romanul by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/4761_a_6086]
-
Apropo de camuflaj: filozoful e bulversat de considerațiile repetate ale lui M.I., care, la sfîrșitul vieții, realizează că nu putea fi decît... agent sub acoperire, altminteri n-ar fi devenit angajat, din anii ’50, la Agerpres și „Lumea” (unde scria editoriale pe linie sub pseudonimul Miron Moldovan)... Este, altminteri, un deliciu să urmărești duelul dintre liberalul individualist Ivănescu și conservatorul moralist Liiceanu. Primul - apărînd adaptarea la mediul toxic al comunismului prin concesii ce fac posibilă supraviețuirea în nișă; al doilea - pledînd
Măștile adevărului poetic by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/4766_a_6091]
-
Ministrul Turismului debuteză în presa scrisă printr-un editorial în "Puterea". De altfel, publicația a demarat un proiect care presupune ca, în fiecare luni, un personaj reprezentativ din România să publice un editorial în ziar. " Românii au de ales: faliment prin asistență socială sau prosperitate prin investiții" este titlul
Elena Udrea debutează în presă pe post de editorialist () [Corola-journal/Journalistic/47681_a_49006]
-
Ministrul Turismului debuteză în presa scrisă printr-un editorial în "Puterea". De altfel, publicația a demarat un proiect care presupune ca, în fiecare luni, un personaj reprezentativ din România să publice un editorial în ziar. " Românii au de ales: faliment prin asistență socială sau prosperitate prin investiții" este titlul de debut în presa scrisă al editorialului scris de ministrul Elena Udrea. După mai bine de 20 de ani de la trecerea în România la
Elena Udrea debutează în presă pe post de editorialist () [Corola-journal/Journalistic/47681_a_49006]
-
demarat un proiect care presupune ca, în fiecare luni, un personaj reprezentativ din România să publice un editorial în ziar. " Românii au de ales: faliment prin asistență socială sau prosperitate prin investiții" este titlul de debut în presa scrisă al editorialului scris de ministrul Elena Udrea. După mai bine de 20 de ani de la trecerea în România la un sistem democratic, cred că este necesar ca dezbaterea publică din societate să fie polarizată în funcție de principiile și măsurile propuse de partidele politice
Elena Udrea debutează în presă pe post de editorialist () [Corola-journal/Journalistic/47681_a_49006]
-
Băncii Naționale a României. Mugur Isărescu și Florin Georgescu au rămas în funcția de guvernator, respectiv prim-vice-guvernator, în timp ce Liviu Voinea și Bogdan Olteanu urmează să ocupe cele două scaune de viceguvernator. Liviu Voinea a demisionat de la ministerul Bugetului pentru funcția de la BNR. Citește editorialele lui Mircea Coșea pentru DC News:
Propunere inedită pentru ministerul Bugetului: Un străin! by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/50108_a_51433]
-
Luminița Marcu Gazeta literară începe anul 1964 sub semnul bilanțului. Primul îl face Mihai Beniuc în numărul 1 de joi 2 ianuarie 1964, într-un editorial festiv. Ceea ce subliniază Mihai Beniuc (...) ține de un canon ce nu include nici un nume de tînăr poet, iar ca trăsătură definitorie a literaturii rămîne aceea legată de „condițiile de viață ale maselor populare”. Un bilanț mai cuprinzător se face însă
Să ne cunoaștem trecutul by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/5010_a_6335]
-
alte motive de îndoială. L-am cunoscut destul de bine pe Ivașcu după 1962, când mi-a încredințat cronica din „Contemporanul”. Nu mi-l imaginez scriind în limbajul legionar din articolul semnat Victor Pancu. Avea el limba lui de lemn, în editorialele de după război, dar era din altă esență decât aceea a „Vremii”. Compromisurile lui Ivașcu au fost în anii comunismului de natură practică. Morale, dacă vreți, nu însă politice. Deși comunismul îl dezamăgise, o dată prin caracterul totalitar al regimului, a doua
Câteva precizări cu privire la George Ivașcu by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/5012_a_6337]
-
scriitori.// Toată noaptea m-am gândit. Eu știu?! Poate... Ar fi frumos. Banii îi am sau îi voi avea. Totul e în rate. Gândește-te și tu. Să facem pentru copii.” Din același număr bun al revistei clujene, am reținut editorialul lui Adrian Popescu, despre Clujul literar al anilor 60, așa cum se regăsește el într-un recent roman al lui Mircea Tomuș, grupajul Proză de iarnă, care reunește pagini de Alexandru Vlad, Corin Braga, Simona Popescu, Rareș Moldovan, Bogdan Coșa, Adrian
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/5031_a_6356]
-
Ana Chirițoiu Gheorghi Gospodinov (n. 1968), scriitor bulgar, este redactor-șef al hebdomadarului „Literaturen vestnik”, consilier editorial al Editurii Janet 45 și predă la Noua Universitate Bulgară și la Institutul de Literatură din Sofia. Publică poezie, dramaturgie, critică literară și scenarii de scurt-metraj. Un roman natural (1999), primul său roman, a cunoscut un consistent succes internațional, fiind
Gheorghi Gospodinov: „Dacă vrei să fii internațional, trebuie de fapt să fii personal, să prezinți lumii povestea ta proprie.“ by Ana Chirițoiu () [Corola-journal/Journalistic/5046_a_6371]
-
însă, ca altădată, nici un anunț în acest sens, semnificativ pentru faptul că evenimentul istoric nu mai marchează atmosfera întregii reviste. Referirea la Grivița este făcută doar prin titlul poeziei semnate de Violeta Zamfirescu, „Sărută piatra Griviței”. Constatin Chiriță semnează un editorial despre activitatea glorioasă a partidului, iar Gheorghe Tomozei, o poezie intitulată „Partidului”. Restul paginii 1 se ocupă în deplină dizarmonie cu restul marcat politic de cei „90 de ani de la nașterea lui Brâncuși” și de o problemă cu adevărat importantă
Să ne cunoaștem trecutul by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/4775_a_6100]
-
nu poate renunța cu niciun chip, oricât ar avea de suferit rating-ul. Dacă o face, e coautoare la o crimă, la un dezastru. Autoflagelare Cronicarul s-a amuzat de răbufnirea amară pe care Alexandru Seres o pune în rîndurile editorialului din revista orădeană FAMILIA (nr. 2 din februarie 2012). Amărăciunea i-a fost provocată editorialistului de o revelație pînă întratît de veche că nu mai miră pe nimeni: cu o perspicacitate uimitoare, Alexandru Seres a constatat că minunata lume a
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/4776_a_6101]
-
scris despre el. Nu mă pot opri să nu mă mir nemăsurat, de fiecare dată cînd răsfoiesc noianul de reviste literare din redacție, parcurgînd texte despre tot felul de cărți și autori, cronici de carte, poeme, frînturi de roman, eseuri, editoriale, glose: ce-i mînă pe ei în luptă?” Răspunsul e evident, îl știm cu toții, și de altfel îl spune chiar autorul în rîndurile de mai sus: vanitatea, slava deșartă și iluzia postumității literare. Iar finalul epistolei aduce a autoflagelare: „Iată
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/4776_a_6101]
-
Eveniment editorial la Târgul de Carte LIBER de la Madrid, care se va desfășura în perioada mai-iunie 2014: va fi lansată ediția în limba spaniolă a românului Ordinea, de Alexandru Ecovoiu, apărut în colecția „Fiction LTD” a Editurii Polirom. Românul lui Adrian Ecovoiu
"Ordinea" apare în Spania, în 2014 () [Corola-journal/Journalistic/47809_a_49134]
-
Literatură („Tidningen Kulturen”, „Dagens Nyheter”, „Borås Tidning”). Mai multe publicații se declară surprinse de apariția târzie a lui Norman Manea pe piața suedeză de carte, lăudând totodată inițiativa 2244. Editura suedeză 2244 a fost înființată în 2011, sub umbrela grupului editorial Bonniers, și este specializată în literaturile din jurul Mării Negre. Editura pregătește deja publicarea unui al doilea volum de Norman Manea, romanul Vizuina. Volumul Întoarcerea huliganului a fost tradus în limba suedeză de Lars- Inge Nilsson și Dan Shafran - o traducere „bogată
Meridiane () [Corola-journal/Journalistic/4791_a_6116]
-
1968 - ultimul an de apariție - poate fi un exercițiu productiv. Din punct de vedere al conținutului, citite comparativ, aceste prime pagini arată o serioasă diminuare a politicului dinspre 1966 spre 1968. Pe prima pagină a anului 1966, apare paginată ca editorial „Cuvîntarea tovarășului Nicolae Ceaușescu, secretar general al CC al PCR rostită la posturile de radio și televiziune cu prilejul Anului Nou”. E interesant că discursul nu începe cu formula care a devenit celebră „dragi tovarăși și prieteni”, ci cu mult
Să ne cunoaștem trecutul by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/4813_a_6138]
-
Andrei Pleșu explică, într-un editorial publicat în Dilema Veche, de ce l-a susținut pe Traian Băsescu. “Se vor găsi destui care să mă ia și pe mine la întrebări. Dacă știi și crezi toate astea, de ce l-ai „sprijinit“? Primul meu răspuns ar fi că
Andrei Pleşu despre Traian Băsescu: Chestia cu regele mi-a pus capac () [Corola-journal/Journalistic/48163_a_49488]
-
sau de puritanism”, scrie romancierul Frédéric Beigbeder în „Le Monde”, cotidianul de seară la care se referă (Franța nu este totuși singura țară aflată în această situație: în România, tot în campanie electorală, se discută despre roman. A se vedea editorialul și Ochiul magic). Interlocutorii sunt Michel Crépu și Charles Dantzig. Cel din urmă acuzase romanul francez contemporan de a fi „aservit reportajului”, în loc să-și vadă de „realitatea” lui, care nu este aceea de toată ziua. Ehe, de când disputa asta a
Meridiane () [Corola-journal/Journalistic/4699_a_6024]
-
Practic, medicii recunosc că aparatele care îl țin în viață pe poet nu mai fac față. Dar ce boală are maestrul Păunescu? În 21 iunie, Adrian Păunescu recunoștea, în tableta sa din Jurnalul Național, că suferă de o boală necruțătoare. Editorialul era un mesaj de rămas bun către copiii săi, Ioana, Andrei și Ana Maria. Iată ce scria marele poet: "Știți prea bine că zilele acestea mi-am luat curajul de a-mi face analizele medicale esențiale. Concluzia nu e veselă
De ce Adrian Păunescu nu are un diagnostic exact. Medicii se declară învinşi () [Corola-journal/Journalistic/49571_a_50896]
-
a împiedicat identificarea unor nemulțumiri și deziderate comune legate de formarea traducătorilor de literatură, de insuficienta recunoaștere a importanței traducerii literare, care se reflectă atît în statutul cultural, cît și economic al traducătorului, în cvasimarginalizarea sa în cadrul politicilor culturale și editoriale, aspecte care s-au agravat în contextul exploziei publicațiilor electronice și, mai recent, al crizei economice. Tehnician sau umanist... Dorința de a crea o infrastructură europeană pentru formarea traducătorilor de literatură s-a poticnit în polemica foarte îndreptățită iscată de
Platforma Europeană pentru TRAducerea literară PETRA la Bruxelles by Marina Vazaca () [Corola-journal/Journalistic/4956_a_6281]