3,414 matches
-
Liga hanseatică era un astfel de lanț comercial care răspândea bunuri în întreaga Europă de nord. "Religia creștină a fost globală în teologia sa, dar a avut grijă să sprijine atașamentele locale puternice. Pe măsură ce târgurile și orașele medievale renășteau sub egida creștinismului, pietrele bisericilor și catedralelor erau materialele cu care creștinii își exprimau atașamentul lor pasionat și pentru toată viața față de locurile în care trăiau" (Sennett, 1994: 157). Ridicarea unor biserici gigantice chiar și în localități mici exprima atașamentul față de loc
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
Cercetările sunt foarte dificile și trebuie desfășurate pe linia Socrate Platon Aristotel. Nae Ionescu afirma că gândirea lui Socrate era metafizică, urmărea conținutul, stabilea definiții, concepte, identități. Principalul merit al lui Socrate a fost că a pus toată gândirea sub egida principiului identității. Acest principiu duce la crearea unei realități fixe. "Cunoaște-te pe tine însuți" depășește valoarea unui simplu sfat educativ individual. Acest îndemn este o invitație la aprofundarea condiției umane, diferită de pretențiile sofiștilor (cunoștințe enciclopedice, tehnici practice). 6
Datoria împlinită by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1391_a_2633]
-
interesele celor puternici a creat condițiile unui proces de modernizare a lumii în curs de dezvoltare, proces pe care nu l-au declanșat, la dimensiunile de acum, nici zecile de programe lansate cu acest scop expres, inclusiv cele organizate sub egida ONU sau a altor organisme internaționale. 1. Ridicarea uriașilor Este vorba de ridicarea masivă a mai multor țări în curs de dezvoltare, cu deosebire a unor țări mari, a unor puteri care prin datele naturale teritoriu, bogății, populație -, prin adevărate
Viclenia globalizării . Asaltul asupra puterii americane. In: Viclenia globalizării. Asaltul asupra puterii americane by Paul Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1096_a_2604]
-
metodologice a Învățământului, va fi pe cât de necesară, pe atât de edificatoare. Astfel, dacă vom lua drept criteriu de bază al construcției sistemului de metode la care noi ne gândim - principalul izvor al Învățării (principala sursă a cunoașterii organizate sub egida școlii), atunci vom fi Îndreptățiți (dezvoltând sistemele prefigurate de J. Piaget, W. Okoñ ș.a.) să distingem patru mari categorii de metode, și anume: I - Metode de comunicare și dobândire a valorilor socioculturale; II - Metode de explorare sistematică a realității obiective
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
obligațiile care se aplicau indivizilor talentați. Argumentul nu era abstract. Așa cum arată Kaufman (1926) și Engell (1981), aceste dezbateri îndelungate referitoare la legăturile și diferențele dintre geniu, originalitate, excelență, aptitudini înnăscute și libertate au fost, într-un final, reunite sub egida doctrinei individualismului din secolul al XVIII-lea (nu cu mult timp înaintea revoluțiilor franceză și americană). Și totuși, la acea vreme nu exista încă o definiție a conceptului de creativitate. Hobbes (1588-1679) a fost prima personalitate marcantă care a recunoscut
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
au urmat inițiativei lui Guilford de mobilizare a forțelor s-au distins printr-un volum mare de cercetări legate de creativitate (prima epocă de aur a cercetării creativității; vezi Taylor și Barron, 1963a). Aproape toate contribuțiile au fost realizate sub egida viziunii psihometrice. Este vorba despre lucrările Conferințelor Utah de Identificare a Talentului Științific Creator - sponsorizate de National Science Foundation (Taylor, 1964; Taylor și Barron, 1963b; Taylor și Williams, 1966), care, împreună, au alcătuit nucleul cercetărilor legate de creativitate de la sfârșitul
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
a secțiunilor în subsecțiuni, care să stabilească mai bine locul unor domenii noi, precum filosofia, sociologia, științele economice, financiare, statistice, militare etc. Importanța care începea să se acorde tot mai mult științelor tehnice a condus, în 1945, la înființarea, sub egida academică, a Consiliului Național de Cercetări Științifice, destinat a contribui la „progresul științelor teoretice și aplicate, prin coordonarea instituțiilor existente ce se ocupă cu problemele științei în general, inclusiv cu cercetarea poporului român, precum și a persoanelor ce lucrează și creează
ACADEMIA ROMANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285146_a_286475]
-
de A. Philippide, Sextil Pușcariu, Iorgu Iordan, Alexandru Graur și Ion Coteanu. Această lucrare monumentală este în curs de finalizare, impunându-se, totodată, o permanentă reluare și îmbogățire a ei, în deplină concordanță cu diversificarea limbii române. În paralel, sub egida A.R. s-au mai realizat și alte lucrări în domeniul limbii și literaturii române: Dicționarul limbii române literare, Dicționarul limbii române moderne, Dicționarul explicativ al limbii române, Dicționarul literaturii române de la origini până la 1900, Istoria literaturii române, Atlasele lingvistice
ACADEMIA ROMANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285146_a_286475]
-
10 tomuri), colecția „Din viața poporului român” (1908-1931, 40 de tomuri), continuată de „Anuarul Arhivei de Folclor” (1932-1945, 8 tomuri). În 1990 au luat ființă două noi publicații: un anuar al A.R. și revista „Academica”. Din 1948, funcționează, sub egidă academică, o editură al cărei rol este de a publica reviste și lucrările membrilor forului academic, precum și cele realizate în cadrul institutelor. Din 1998, activează Fundația Națională pentru Știință și Artă, al cărei scop este încurajarea și stimularea creației originale în
ACADEMIA ROMANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285146_a_286475]
-
Nord (NATO), alianță militară la care România a aderat în 2004, s-a implicat în promovarea de reforme privind forțele armate și sistemul de securitate națională. Organizațai Națiunilor Unite a oferit asistență în multiple domenii prin diferite organizații aflate sub egida sa, precum ILO, UNICEF și PNUD, care s-a concretizat prin expertiză în construcția noului cadru legal privind, de exemplu, legislația muncii sau drepturile copilului. În relația României cu Comunitățile Europene/UE se pot discerne trei faze distincte: stat asociat
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
Armat din Algeria, Harakat ul-Mujahedin pakistanez sau, mai nou, organizația Al-Qaida din Irak) sugerează că ele sunt „ONG ale crimei” cu un caracter transnațional accentuat sau, oricum, în creștere. Aceeași componentă este evidentă în cazul organizației palestiniene Hamas, născută sub egida vechii organizații islamiste transnaționale „Frățiile musulmane” (cu originea și centrul ideologic în Egipt). Și anumite grupări din cadrul Organizației pentru Eliberarea Palestinei au trecut prin „faze teroriste” cu caracter transnațional, în perioada luptei armate anti-israeliene. În fine, prin conexiunile cu guverne
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
Perioada antică a polisurilor elene ne oferă un exemplu de ordine bipolară prin rivalitatea dintre Sparta și Atena, ce a culminat cu războiul peloponesiac în jurul anului 431 î.Hr. Astfel, imediat după războaiele persane, în care grecii au luptat împreună sub egida ligii elenice, se formează două blocuri rivale în fruntea cărora se aflau Atena și Sparta. Cele două entități alcătuiesc sisteme de alianțe cu polisuri mai mici, prin care oferă garanții de securitate și își asumă obligația de a interveni în
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
a se menține ca membru al comunității internaționale. Acesta este definit prin 12 indicatori de bază, cei mai importanți fiind dezvoltarea inegală a societății, pierderea legitimității guvernelor și presiunea demografică. Comunitatea internațională reacționează la starea acestor state prin intervenții sub egida ONU sub forme de forțe de menținere a păcii, ajutor acordat refugiaților, ajutor alimentar, financiar, intervenții armate (Afganistan, de pildă), protecție militară a rutelor comerciale amenințate de pirați etc. 2.3.2. Reacția statelor-națiune. Studii de caz În următoarele studii
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
bugetul de cheltuieli pe 2011” a adăugat președintele. Reacția României la acest pericol a fost regăsită și în sesizarea Consiliului European de la Bruxelles pentru negocierea unui nou acord cu băncile-mamă, de tipul celui din anul 2009 negociat la Viena sub egida UE, care solicita băncilor să mențină expunerea pe țările membre ale UE, inclusiv pe România. Ținând cont de aceste constatări, se poate aprecia că piețele financiare aduc ca noutate și ca progres în economia globală următoarele: transferul capitalului din țările
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
REVISTA DE ASISTENȚĂ SOCIALĂ editată de Catedra de Asistență Socială și Psihologie Socială, Facultatea de Sociologie și Asistență Socială, Universitatea din București, sub egida Reprezentanței UNICEF în România, în colaborare cu Ministerul Muncii Solidaritatii Sociale si Familiei Director: Prof. univ. dr. Elena Zamfir Colegiul director: Colegiul director: Pierre Poupard Șef al Reprezentanței UNICEF în România Prof. dr. Cătălin Zamfir Decanul Facultății de Sociologie și Asistență
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
și Psihologia a Universității de Vest Timișoara și doctorand în Psihologie la Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca. Domeniile de interes sunt psihologia conducerii, comportament organizațional, cultură organizațională, analiza tranzacțională. Urmează un curs de formare în consiliere de tip analiză tranzacțională sub egida Asociației Europene de Analiză Tranzacțională (EATA). În prezent este titular al seminariilor „Introducere în Psihologia Muncii și Organizațională” și „Psihologie Managerială”. E-mail: cataandre@yahoo.com Manual de Psihologia muncii și organizațională Coordonator: prof. univ. dr. Zoltan Bogathy Cuprins PREZENTAREA AUTORILOR
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
rândurilor și o solidarizare - spirituală, dar și financiară - a „adonisiacilor”. Dincolo de lipsa de sonoritate a numelor (cu excepția celui al lui Mircea Streinul), e impresionant entuziasmul acestor „literatori” care nu pregetă să contribuie material pentru editarea unor plachete de versuri sub egida „adonismului”. Mircea Streinul traduce versuri de Georg Trakl. Este consemnată întâlnirea celor de la „Adonis” cu T. Arghezi, eveniment petrecut în 1940. D.C.-E.
ADONIS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285192_a_286521]
-
ipocrizia și neglijențele discursive, analiza lor recurge inevitabil la clișeele intens mediatizate ale discursului pedagogic. SÎnt clișee ce se află la baza limbajului didactic internațional, prezente În rapoartele instituțiilor europene sau În presa de profil, foarte ușor de reunit sub egida unui truism la Îndemînă: „Oricare ar fi ministrul, școala trebuie să se schimbe pentru a răspunde la nevoile de astăzi și la provocările de mîine” (Le Monde de l’éducation, aprilie 2000, nr. 280, p. 3, cu referire la situația
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
au fost reunite articolele despre dramaturg apărute în presa românească între anii 1879 și 1912. O contribuție importantă a avut la realizarea unui alt proiect, Bibliografia I.L. Caragiale (1997), ca și la întocmirea ediției Opere de I.L. Caragiale, apărută sub egida Academiei Române (I-IV, 2000-2002; Premiul Academiei Române). Volumele Publicistică și Corespondență cuprind peste cincizeci de articole noi și aproape două sute de scrisori necunoscute, iar în note și comentarii au fost introduse texte care vorbesc despre geneza operei și despre receptarea scrierilor
ILIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287526_a_288855]
-
cercetarea științifică, Muzeul Limbii Române devine Institutul de Lingvistică și Istorie Literară, cu o secție de folclor până la desprinderea acesteia într-o instituție de sine stătătoare. Institutul includea și un colectiv de lingvistică și de istorie literară maghiară. Funcționând sub egida Academiei și, pentru o scurtă perioadă, în anii ’80, sub aceea a Universității „Babeș-Bolyai”, Institutul a contribuit, între 1969 și 2002, la publicarea Dicționarului limbii române, cu tomuri pentru literele O, R, T, Ț și U, a patronat continuarea editării
INSTITUTUL DE LINGVISTICA SI ISTORIE LITERARA „SEXTIL PUSCARIU”. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287562_a_288891]
-
Galaction, Vsevolod Garșin, N.V. Gogol, Vladimir Korolenko, Victor Hugo, Alfred de Musset, Liviu Rebreanu, Wladislaw Reymont, Pierre de Ronsard, Mihail Sadoveanu, Mihail Sebastian, Taras Sevcenco, Jonathan Swift, Mark Twain, H. G. Wells, Oscar Wilde, Paul Zarifopol. În domeniul cercetării folclorului, sub egida Institutului apare în 1953 primul tom, Poezia, din Antologie de literatură populară (cu o prefață de G. Călinescu). Urmează alte două volume, Basmul (1956) și Legende, povestiri și snoave (1967), sub îngrijirea lui I.C. Chițimia. Substanța antologiei o constituia folclorul
INSTITUTUL DE ISTORIE SI TEORIE LITERARA „G. CALINESCU”. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287561_a_288890]
-
colaboratori în lucrările proprii. G. Călinescu însuși a realizat și a publicat un important studiu, care a stârnit ecouri polemice în cercetarea folcloristică românească, intitulat Arta literară în folclor, introdus apoi în primul volum al Istoriei literaturii române, apărut sub egida Institutului în 1964. Gheorghe Vrabie a primit în 1997 Premiul Herder, îndeosebi pentru lucrările întreprinse în Institut: Balada populară română (1966), Structura poetică a basmului (1975). Ovidiu Papadima a scos monografia Literatura populară română (1968), iar I.C. Chițimia Folclorul românesc
INSTITUTUL DE ISTORIE SI TEORIE LITERARA „G. CALINESCU”. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287561_a_288890]
-
, revistă de etnografie și folclor apărută la Gyula, în Ungaria, din 1982. Publicația are o apariție neregulată, o dată sau de două ori pe an. Este editată de Uniunea Democratică a Românilor din Ungaria, iar din 1999 iese sub egida Institutului de Cercetări al Românilor din Ungaria. În primii ani în comitetul de redacție este menționat ca redactor Alexandru Hoțopan, alături de János Bancsik, Elena Csobai, Emilia Martin, Lucia Borza. Din 1994 redactor devine Emilia Martin, iar lector Lucia Borza. Programul
IZVORUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287661_a_288990]
-
LE, publicație literară apărută la Bruxelles, apoi la Louvain (Belgia) între 22 decembrie 1967 și 24 octombrie 1972, ca revistă de poezie plurilingvă, în limbile franceză, neerlandeză, engleză și română, sub egida Institutului „Mihail Eminescu”. Director fondator și redactor responsabil este Mihail Steriade. Intenția inițială fusese ca periodicul să aibă o frecvență trimestrială, dar au existat ani în care au apărut doar câte două numere, astfel încât s-au tipărit în total douăsprezece
JOURNAL ROUMAIN DES POÈTES. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287676_a_289005]
-
la al IV-lea volum), proiecte importante realizate cu contribuția și a altor cercetători. De asemenea, pe masa sa de lucru se află, în stadii diferite de elaborare, edițiile Kogălniceanu și Pârvan din seria de opere fundamentale ce apar sub egida Academiei Române. Numele lui Alexandru Zub poate fi întâlnit și într-o serie de angajamente de echipă din afara Institutului, pe care le-a acceptat din dorința ca discursul istoric să aibă o mai mare rezonanță, să fie accesibil unui public mai
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]