4,264 matches
-
el se declară partizan al tezei imaterialității Domnului și îi condamnă pe antropomorfiți, care, interpretînd ad litteram expresiile privind crearea ființei umane după chipul și asemănarea lui Dumnezeu, îi atribuiau acestuia un corp cu formă umană. Pe atunci, cei mai mulți călugări egipteni - cu excepția unei minorități origeniste - erau adepți ai pozițiilor antropomorfite; ei s-au dus la Alexandria și au protestat violent în fața casei episcopului. Acesta, preocupat tot timpul de păstrarea unor bune raporturi cu puternicii călugări, i-a liniștit cu promisiunea că
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
a lui Ieronim. Ghenadie (Despre bărbații iluștri 33) amintește o scriere contra lui Origen care nu era probabil decît o antologie de fragmente antiorigeniste din operele lui Teofil. în sfîrșit, excelenta reputație de care se bucura Teofil în cercurile monastice egiptene este atestată și de apoftegmele ce-i sînt atribuite în colecția greacă și în cea latină (cf. p. 000). Putem aminti aici și o Viziune a lui Teofil, conservată în mai multe versiuni, în arabă, siriacă și etiopiană, din text
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
atribuim lui Dumnezeu o formă umană („antropomorfiți”). Aceeași tematică se regăsește și într-o serie de răspunsuri referitoare la probleme doctrinale, solicitate mai tîrziu de același grup (numite în mod curent De dogmatum solutione), și într-o epistolă trimisă episcopului egiptean Calosirios; acest ansamblu, într-o formă incompletă, cu o ordine diferită și cu o parte finală ce cuprindea în realitate o secțiune a unei omilii a lui Grigorie de Nyssa, fusese editat, înainte de Pusey, ca un tratat Contra antropomorfiților. Bibliografie
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
cu monofiziții), provocînd o schismă care avea să dureze pînă în 518, cînd împăratul Iustin I avea să treacă la o politică filocalcedoniană deschisă. Edictul a fost acceptat însă de Petru Mongo, care a trebuit să facă față opoziției călugărilor egipteni care nu i-au mai recunoscut autoritatea, dînd astfel naștere așa-numitei grupări a acefalilor (pentru că nu se considera dependentă de nici un patriarhat), ce urma să aibă cel mai prestigios purtător de cuvînt în Sever de Antiohia. în timpul domniei lui
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
a lui Ioan de Cezareea (cf. p. 000; tratatul atacă și opera analoagă a lui Ioan de Scitopolis). împărțit în trei cărți de mărime diferită (a doua ne-a parvenit incompletă), tratatul a fost completat abia în timpul primului său exil egiptean, către 520. Textul respectă ordinea operei combătute, dar e plin de digresiuni și de repetiții. Prima carte respinge afirmația conform căreia opoziția față de Calcedon ascunde intenția de a legitima greșeala lui Eutihie, care confunda cele două naturi în Cristos. în
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
the Silentiary’s Ekphrasis of Hagia Sophia”, în Byzantine and Modern Greek Studies 12 (1988), pp. 47-82. CAPITOLUL XVIII ASCEZĂ ȘI SPIRITUALITATE îN SECOLUL AL V-LEA GREC ȘI îN PRIMA JUMĂTATE A CELUI DE-AL VI-LEA 1. Monahismul egiptean: deșertul Sceti în secolul al V-lea Două mari așezări monastice din deșertul egiptean își începuseră existența în anii 30 ai secolului al IV-lea: cea de la Nitria, la marginea deșertului occidental, fondată de Amun, și cea de la Sceti, întemeiată
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
1988), pp. 47-82. CAPITOLUL XVIII ASCEZĂ ȘI SPIRITUALITATE îN SECOLUL AL V-LEA GREC ȘI îN PRIMA JUMĂTATE A CELUI DE-AL VI-LEA 1. Monahismul egiptean: deșertul Sceti în secolul al V-lea Două mari așezări monastice din deșertul egiptean își începuseră existența în anii 30 ai secolului al IV-lea: cea de la Nitria, la marginea deșertului occidental, fondată de Amun, și cea de la Sceti, întemeiată de Macarie Egipteanul patruzeci de mile mai la sud, într-o depresiune numită astăzi
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
Epistola sărbătorească din 399, a inițiat o campanie de persecutare a călugărilor cu vederi origeniste (cf. p. 000) - a lovit mai ales deșertul Nitria, dar pare să nu fi cruțat nici Sceti; și acest fapt a contribuit la slăbirea monahismului egiptean, care în deceniile următoare a trecut la o organizare mai apropiată de cenobitism. Așa cum vom vedea în continuare, prima jumătate a secolului al VI-lea pare să fie perioada în care monahii egipteni se dedică mai cu seamă păstrării în
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
acest fapt a contribuit la slăbirea monahismului egiptean, care în deceniile următoare a trecut la o organizare mai apropiată de cenobitism. Așa cum vom vedea în continuare, prima jumătate a secolului al VI-lea pare să fie perioada în care monahii egipteni se dedică mai cu seamă păstrării în scris a învățăturii Părinților din deșert. Bibliografie. D.J. Chitty, The Desert a City (cit. la p. 000). Despre spiritualitate în monahismul oriental cf. și A.-J. Festugière, Les moines d’Orient I. Culture
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
la sud de Gaza: Varsanufie (mort probabil prin 540) și Ioan (mort către 530). Urmînd un model deja instituit de Avva Isaia din Sceti cînd s-a stabilit în aceeași zonă în ultimele decenii ale vieții sale, Varsanufie, de origine egipteană, se retrăsese într-o chilie de lîngă mănăstirea întemeiată de călugărul Serid și devenise maestrul spiritual al acestuia și al monahilor de-acolo; închis în chilia sa, păstra legătura cu lumea numai prin intermediul lui Serid. într-o scrisoare, Varsanufie declară
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
un comentariu amplu). b) Calinic Ipatie din Rufiniane, vlăstar al unei vestite familii din Frigia, a fugit de tînăr în Tracia, apoi, după reconcilierea cu tatăl său la Constantinopol, s-a stabilit prin 400 într-o mănăstire abandonată de călugării egipteni care o întemeiaseră lîngă satul Rufiniane, aproape de Calcedon. După o altă perioadă petrecută în Tracia, în 406, la patruzeci de ani, s-a întors în mănăstire ca egumen, a adunat în jurul său numeroși monahi, a desfășurat o activitate fructuoasă și
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
ciorapi, fulare, iar ca accesoriu obligatoriu umbrela. Trupuri zgribulite, strănuturi, răceli. A fost și o cumplită furtună vesperală, care a smuls copacii din rădăcini. M-am refugiat, ca și la Viena, prin muzee. Am revăzut-o pe Nefertiti la Muzeul Egiptean și, pe lîngă binecunoscutul cap al reginei care te întîmpină de cum intri, am descoperit încă o Nefertiti "întreagă", cu totul diferită de cea de la intrare: o regină cu fața ușor ridată, cu trăsăturile alterate de griji, un trup obișnuit, pe
Vara prin Europa by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/15006_a_16331]
-
cu toții fluiere și furia cu care suflă în ele mi-a amintit de Louis de Funès în rol de polițist de la circulație. Vremea n-a ținut cu copiii, îmbrăcămintea lor sumară, avînd ceva în comun cu a personajelor de la Muzeul Egiptean (elevii germani au norocul să poată sta - pe scăunele - în preajma capodoperelor artistice ale omenirii), ar fi fost mai potrivită în vara bucureșteană decît în cea berlineză. întoarsă la București, am remarcat că Aeroportul Otopeni e decorat cu chipul lui Caragiale
Vara prin Europa by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/15006_a_16331]
-
secolului al XX-lea cântă, poate, ultima epopee românească. O epopee modernă și postmodernă, pe o temă străveche. Epopeea căutării nemuririi și a nemuritorului. Precum eroul eminescian, eroul lui K. va rătăci prin mitologii, va fi, rând pe rând, sumerian, egiptean, hindus, elen, evreu, musulman și îl va întâlni pe Hristos. O epopee cu prolog și (multe) personaje: Împăratul, Împărăteasa, Făt-Frumos nenăscut și Făt-Frumos născut în toată splendoarea lui, nebunul, poetul, filosoful, călătorul, pajul, heraldul, oglinda, corul, spiriduși, cerșetori, călugări ș.a.
KIROPOL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287716_a_289045]
-
condamnat, Isus dezvăluie câtorva discipoli - Petru, Iacob, Ioan și Andrei - principalele „semne” premergătoare parusiei. Este semnificativ faptul că scena se petrece pe Muntele Măslinilor. Aflăm de la Flavius Iosephus (AI, XX, 169‑172, și BI, II, 261‑263) că un profet egiptean, alături de numeroșii săi acoliți, inițiase chiar de pe acest munte o tentativă de cucerire a Ierusalimului, între anii 50 și 60 î.Cr. Acțiunea a eșuat în mod dureros pentru inițiatorii săi. Multe din scenele apocaliptice ale scrierilor ulterioare vor fi plasate
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
în HE 4, 2, 4. Dacă varianta ar fi cea reală, ar însemna că AP a fost redactată undeva în Egipt. În favoarea acestei localizări există două argumente: mai întâi, tema judecății individuale (răsplată și pedeapsă) ar fi o temă specific egipteană; apoi, în cap. 10, 5, autorul condamnă deopotrivă idolatria și zoolatria, această ultimă formă de cult fiind specifică religiei egiptene. Bauckham nu admite totuși autenticitatea versetului în cauză. Într‑adevăr, acesta nu există în fragmentul original grec, descoperit la Akhmîm
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
Egipt. În favoarea acestei localizări există două argumente: mai întâi, tema judecății individuale (răsplată și pedeapsă) ar fi o temă specific egipteană; apoi, în cap. 10, 5, autorul condamnă deopotrivă idolatria și zoolatria, această ultimă formă de cult fiind specifică religiei egiptene. Bauckham nu admite totuși autenticitatea versetului în cauză. Într‑adevăr, acesta nu există în fragmentul original grec, descoperit la Akhmîm; ar fi vorba deci despre o interpolare târzie. Înainte de a ajunge în Etiopia, textul ar fi fost ușor „egiptenizat”. În
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
parvenit, nu ar fi fost de origine romană, nu ar fi avut niciodată o poziție antipapală și nu și‑ar fi sfârșit zilele în Sardinia, în vremea persecuției lui Maximin Tracul. Dimpotrivă, el ar fi fost un preot de origine egipteană, alexandrină probabil, și ar fi mers la Roma, pe timpul pontificatului lui Zefirin, aderând aici la schisma novațiană. Erudiția sa poartă, negreșit, amprenta culturii alexandrine a epocii. Teza a fost respinsă de marea majoritate a specialiștilor. La 27 februarie 1975, Margherita
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
existența diavolului nu este decât o variantă nelegitimă, alterată, a vechilor mituri care descriu confruntarea dintre zeii suverani și anumite grupuri de zei rebeli, ca de exemplu, Cronos, zeii și Titanii, în mitologia greacă, sau Horus și Osiris, în mitologia egipteană (ibidem). Astfel, creștinii imită o lume anterioară, religia lor nu aduce nimic autentic. Culmea ridicolului rămâne totuși, pentru senatorul păgân, transformarea înfrângerii lui Cristos în model existențial: „Pedepsirea Fiului lui Dumnezeu de către diavol ne învață să îndurăm de asemenea să
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
cu seamă la Bizanț și are un caracter inițiatic, trădând preocupările autorului pe acest tărâm. Pattern-ul care regizează subteran textul e mitul amneziei și al recâștigării memoriei pierdute. Protagonistul romanului, Kesarion Breb, un preot dac, după ce primește o inițiere egipteană în simbolistica religioasă, se oprește la Bizanț ca să studieze noua credință (creștinismul) „comparativ” cu învățătura lui Zamolxis, conform misiunii primite. Încercând să o protejeze pe nevinovata împărătiță Maria de intrigile sângeroase care se țes în jurul tronului, începe să simtă o
SADOVEANU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289422_a_290751]
-
Fericitul Ieronim, aflat în corespondență cu ea, a numit-o „gloria doamnelor romane”190; Melania, cea rămasă văduvă la 23 de ani și retrasă în Palestina [unde a ctitorit și o mănăstire, după ce îi vizitase, în anul 371, pe pustnicii egipteni 191] tot de tânără - la 22 de ani - a rămas văduvă și cuvioasa Paula [mamă a patru fete și un băiat], ai cărei, pași s-au îndreptat, într-o viață în care și-a mortificat trupul, spre monahii solitari din
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
inițiate de mine, aducându-le la acel grad de perfecțiune pe care sunt convins că Îl pot atinge. Este cu neputință să mai simpatizăm În zilele acestea cu arta vindecării practicată de medicii musulmani - derivată din cea a vechilor medici egipteni și greci (Thababet-y¿n³nș12 al hakimilor 13) - sau de cei hinduși, Întrucât progresele lor sunt minore, iar asta dincolo de știința medicală defectuoasă Întâlnită În vechile lor manuscrise. În ceea ce privește tratarea pacienților, principiile lor sunt rareori lipsite de extravaganță și superstiție; de
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
poate fi găsită În această imensă vorbărie, dar cine ar fi dispus să-și piardă timpul selectând cele câteva granule de metal pur din aceste deșeuri acumulate de-a lungul a două mii de ani? Chiar mai anevoie decât În bezna egipteană 19 În care medicul trebuie să-și caute pe bâjbâite calea, cu greu reușește un practicant să găsească un mijloc de a ieși din această «obscuritate palpabilă». Când doi medici se Întâlnesc la capul unui bolnav aflat pe patul de
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
mai ales de către europeni. Localnicii prepară o varietate de băuturi răcoritoare din migdale, semințe de pepene, dovleci, castraveți și altele, la care se adaugă arkh-e-gulab, arkh-e-keora și bedemusk, adică apă de trandafiri distilată, pandanus dulce parfumat și flori de salcie egipteană. Folosesc, de asemenea, un sirop făcut din boabe de Grewia asiatica; un sirop de oțet aromat cu mentă; lapte bătut; lapte și apă; precum și lapte prins cu sare și apă. Cei care Își pot permite prețul răcirii artificiale a acestor
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
-i iartă mijloacele despotice ce Întrebuință. Afăcut o școală de agricultură; școală de arte și măiestrii; școală politehnică; școală militară de cavalerie, de dreptul administrativ; canalul mahmudie; arsenale, cazarme, șosele; școală de medicină; spitaluri; un colegiu la Paris pentru junii egipteni, fabrică de hârtie, de filaturi și manufacturi de tot felul de mătase; atelire pentru facerea roadelor chimice; fonderii; vapore; o flotă pe apă; o armie mare și disciplinată etc. Sub următorii lui, toate acestea au degenerat” (Opere, vol. VI, ed.
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]