4,870 matches
-
obscurității. Culorile și ritmurile muzicale comerciale pătrunseseră în muzica aceasta și a trebuit să cumpănească mult dacă este sau nu mai este rostul său să continuie în acest peisaj al culturii muzicale investite cu prea-plinul scenei. A decis să predea elanul său artiștilor mai tineri. Însă, fiind invitat la Timișoara, în emisiunea tv „50+”, moderată de actorul Ion Besoiu află că pentru unii, mai târziu poate fi niciodată dacă își irosesc șansele. Îl cunoșteau iubitorii muzicii folclorice românești din lume și
LAZĂR NOVAK. MIRABILĂ ÎNTÂLNIRE A DOINITORULUI CU BENONE SINULESCU de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1433 din 03 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353201_a_354530]
-
un alt început să îmi ofer. Cât cred convins că sunt de neclintit nu pot să fiu învins și izgonit. Puterea mea stă-n sufletul meu brav ce nu va îndura să fie sclav. Nu am să cad în ultimul elan, ci am să îmi tai vad către alt an. O să-ntâlnesc până când o să plec și primul meu firesc fără eșec. Și-arzând intens, în cel mai viu real, voi căpăta nou sens chiar la final. Și uneori Și uneori mă
POEME de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1582 din 01 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/352607_a_353936]
-
așa ceva? Cum este posibil să execute astfel de mișcări fără să se încurce? Dar, mai ales, cum reușesc să facă toți la fel, în același timp și cu aceeași viteză? Uneori li se părea că lăutarii nu cântau pe măsura elanului lor. Atunci strigau nervoși: -Mușcă, bă, clanareta aia mai cu foc! Dă, bă, cu bețele alea-n țambal, mai cu viață! Rupe, bă corzile țambalului! Și clarinetul mușca notele care zburau ca niște fluturi speriați, iar bețele alergau înnebunite pe
POVESTIREA HORA-PARTEA A DOUA de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1707 din 03 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352587_a_353916]
-
care obliga lăutarii să plătească „taxa de compozitor”. Parcă horele și sârbele lor erau operele unor compozitori. Până la urmă perceptorul o fi dat la pace cu lăutarii, dar hora satului nu a mai fost HORĂ. Se rărea, se subția în elan și prospețime, dar și în participanți. Treptat, treptat, Hora...murea. O altă lovitură (ultima?) a primit când șarpele de asfalt a frânt Piața-n două, smulgându-i și pe cei doi duzi seculari, protectorii horelor. Un iubitor de frumos, Gogu
POVESTIREA HORA-PARTEA A DOUA de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1707 din 03 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352587_a_353916]
-
Așa a procedat și scriitorul rus Lev Tolstoi, de altfel, e frumoasă experiența sa în descoperirea adevărului pentru a fi citită. Și câți alți oameni nu au început în felul acesta, iar binecuvântările au fost mari,” spuse Daniel plin de elanul său tineresc. ,,Tolstoi este scriitorul meu preferat, dar ceea ce eu nu am înțeles la el, este faptul că în ciuda inteligenței sale, nu a reușit să înțeleagă harul și întruparea lui Iisus. A fost atât de tare absorbit de legalism, încât
POVESTEA UNUI ÎNVINS (6) de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 2109 din 09 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/352694_a_354023]
-
răpea fata. Se temea ca vreo bandă mafiotă să n-o răpească în străinătate. Acum, că fiica revenise în sânul familiei, Margareta se refăcu în două săptămâni, iar Paul răsuflă ușurat că totul revenise la normal. Narcisa le povesti cu elanul specific tinereții despre peripețiile de la Paris și Londra, apoi mai amănunțit despre călătoria din peninsula italică alături de prietenul său Angelo, zis și Contele de Napoli. După acest voiaj, Narcisa avu nevoie de repaus și liniște, departe de tumultul citadin și
XIX . CAVALERUL NOPŢII (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1529 din 09 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353691_a_355020]
-
îndrăgostită, că te iubesc și eu pe tine cel puțin atât cât mă iubești tu, deși... chiar crezi că mă iubești? - Da, mult! Te doresc atât de mult..., am gafat eu prostește și ea a râs de mine, stopându-mi elanul: - Vezi? Înțelegi acum? Singur ai mărturisit: mă dorești, nu mă iubești...! Îmi dorești trupul, de parcă nu ai cunoscut deja la cursuri ce înseamnă un trup de femeie, dar te-ai gândit vreo clipă că eu îmi iubesc trupul, că mi
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII (7) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1569 din 18 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/354003_a_355332]
-
se dezvolte și să ajungă să domine și să eclipseze celelalte funcții cognitive precum intuiția, creativiatea, inspirația artistică și științifică. Aceste facultăți intelectuale și sensibile au făcut posibile geniul uman care a generat progresul științific, cultural și religios, orientand fluxul, elanul vital, conștiința, să se îndrepte spre cer, spre lumina transcendală și nu jos în bezna și întunericul materiei. Existența în psihicul omenesc a acestor uitate și neglijate facultăți ale cunoasterii, imaginația și intuiția, ar trebui totuși să ne dea de
DESPRE LIMITELE CUNOAȘTERII de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 2230 din 07 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/354151_a_355480]
-
și multe necazuri! - Știu eu care sunt necazurile tale! - De data aceasta, nu știi! Ai auzit de Adélaïde de Orléans ? - Vreo curtezană bătrână ? - Nu-i bătrână deloc. - Cu „ croazierele” ce faci ? - Cred că am să le reiau. Nu mai am elanul de altădată, dar mă străduiesc să recuperez. Nu-ți fă griji, îți voi preda cartea la timp ! - Sper. - Poți să fii sigur. Îl simt că-și reduce tirul de întrebări și de insinuări enervante. - Cu Maria cum stai ? - Rău. - Adică
DRUMUL APELOR, 47 ( ROMAN ) de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2297 din 15 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/354232_a_355561]
-
vreți cu ea ? Sunt o pasare sub cerul liber ! Pentru că așa m-am născut. Port pe aripa speranța Iar din vise îmi fac scut, Și trăiesc dorindu-mi clipă colivia s-o sfărâm.... Și să zbor, urmandu-mi calea Cu elan , spre alt tărâm !! Liz Referință Bibliografica: ZBOR ÎNTRERUPT / Lăură Isabelle Nicolae : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2079, Anul VI, 09 septembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Lăură Isabelle Nicolae : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului
ZBOR INTRERUPT de LAURA ISABELLE NICOLAE în ediţia nr. 2079 din 09 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354259_a_355588]
-
repartizată la un alt profesor...altă bibliografie...altă viziune. Pffffff...!!!! Aste e. Ia-o de la capăt! Unii dintre colegii mai zeloși își terminaseră deja lucrările, se interesau de copertarea lor. Eu, încă eram la capitolele introductive. Mă prezint, plină de elan, cu ce am lucrat, și aflu, cu stupoare, că ...nu mai sunt la dumnealui...” Domnul Decan a solicitat preluarea lucrării, pentru că i s-a părut interesantă și are și dumnealui o cercetare în aceeași direcție.” Cu lacrimi în ochi, m-
DISPĂRUT FĂRĂ URMĂ de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 553 din 06 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354651_a_355980]
-
a amorului, n. n.) este însăși iluzia”. Iubirea e veșnică și veșnic-prezentă ca suport interior și aspirație, dar iute-trecătoare și degrabă-absentă, ca experiență: “Iubirea, ca o pasăre care îți scapă din mână. Zboară bezmetică prin suflet”. De aici, nesfârșitul alai al elanurilor și prăbușirilor, al dezastrelor pricinuite de necruțarea lui Eros în viața lăuntrică - în existența concretă - a fericiților și nefericiților lui închinători. Un balans permanent: de la sublim și extaz, la disperare și dezastru. Fiindcă unde avem a face cu impermanența, acolo
DESPRE STATORNICIE ŞI IMPERMANENŢĂ de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 465 din 09 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357115_a_358444]
-
alta? m-a întrebat fără să-și manifeste impresia. Am recitat toate poeziile pe care le știam și după fiecare, așteptam să aud cel puțin “Bravo!”, dar tăcea și mă privea serioasă. Numai când îmi pierdusem vocea și îmi scăzuse elanul, iar fetele care la început păreau indiferente în fața talentului meu, mă priveau admirativ, instructoarea mi-a făcut semn să ies din apă și a mormăit printre dinți: -Cred că meritai premiul doi, dacă ești la fel de bună și la celelalte. M-
GLORIE COPILĂRIEI VIII de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357088_a_358417]
-
știu de ce, așa că fără nicio jenă i-am spus: -Tataie, povestește mai repede, dacă te oprești de fiecare dată, o să trebuiască să stăm toată ziua în căruță ca să termini. Tataie s-a foit puțin nemulțumit de graba mea și cum elanul îi scăzuse, a reînceput povestea: -Urlai pentru că voiai să te urci pe cal. Am respirat ușurată. -Și?! Asta înseamnă că nu mă urcați?! l-am întrebat. -Cine îndrăznea să te dea jos? Mi-a răspuns mirat. Tac-tu te ținea
GLORIE COPILĂRIEI II de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 478 din 22 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357075_a_358404]
-
mine să recite ceva. De data aceasta era rândul meu să râd: roșu ca un rac se chinui să-și amintească și el câteva rânduri. -Cățeluș cu părul creț! a început dintr-o dată fericit, dar râsul clasei i-a topit elanul și i-a blocat și cele câteva varsuri, care, în loc să-i iasă, stăteau agitate undeva în minte și în gât. Învățătoarea râdea mai tare decât noi, copiii. Fâstâcit, el nu înțelegea de ce râdeau până și cei care nu știuseră să
GLORIE COPILĂRIEI VI de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357090_a_358419]
-
că nu-i putea ajunge nimeni nici cu prăjină la nas. De când știam că era orfan, țineam la el și nu ratam nicio ocazie să nu-i iau apărarea. Niciun “mac” nu acceptase să-i fie “bondar”, așa că, dintr-un elan de prietenie, am schimbat “bondarul” meu cu el. Matei vorbea despre rorlul lui în fața celorlalți băieți care nu avuseseră parte de un loc, ca și cum ar fi fost ”prim balerin”și fără el, spectacolul s-ar fi oprit în loc. Celelalte mame
GLORIE COPILĂRIEI VII de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357091_a_358420]
-
tot ce ai pățit și ce ai fi putut păți, mai ai o scăpare! Dar trebuie să vorbești din inimă, să fii convingător, nu o ieftină paiață de la teatrul de stradă! Fac orice, striga cu putere, fac orice! ... și lua elanul necesar pentru un zbor cu aripile schiurilor care prelungeau organic corpul lui și îl înălțau până la statuia libertății, să-și vadă eul său trecut, mic și infect, să-l dezbrace de un rând de piele de șarpe veninos. Era liber
CONCURSUL DE SCHI de SUZANA DEAC în ediţia nr. 332 din 28 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357250_a_358579]
-
cu cea mai mare siguranță, exact cum s-a oprit și atunci... Al treilea, a urmat Peter. Era ca un zeu în costumul lui de azur, deasupra timpului care se scurgea în clepsidră. După ce a inspirat distanțele și a luat elan, s-a pierdut în soare ... care își înclină capul pe mare, închidea un ochi ca să se scalde genele în apă, degetele bărbatului se strecurau prin părul răsfirat al femeii, apa le atingea gleznele și muta căldura nisipului mai sus pe
CONCURSUL DE SCHI de SUZANA DEAC în ediţia nr. 332 din 28 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357250_a_358579]
-
umane, din natură, unele ritmuri, chiar și țipătul sau răgetul animalelor. -Dar muzica ce folos are ? -Prințesa mea, întrebarea asta este dificilă... dar am să încerc să-ți răspund. Muzica e ca și graiul omenesc, care exprimă bucuria, tristețea, euforia, elanul, dinamismul energizant al oamenilor. -Și de ce nu ajunge atunci, doar graiul? -Știi, Frumoasa mea, oamenii doresc să-și prelungească plăcerea auditivă... sunetul pătrunde în urechi, apoi în suflet, inundă inima, rinichii, creierul, stomacul, mușchii, atinge oasele... este o iradiere totală
LECŢII DE VIAŢĂ DESPRE INSTRUMENTELE MUZICALE PARTEA III. de SUZANA DEAC în ediţia nr. 375 din 10 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357417_a_358746]
-
comentând întâlnirea cu Ceaușescu încântați că au găsit codul de comunicare cu el. Acesta dădea semne că împrumutase de la ei ceva din suflul plin de vitalitate tinerească după felul cum îi privea și le vorbea acordându-le o largă încredere elanului lor tineresc. Poate că se treziseră în el momente de înflăcărare din timpul „avântului revoluționar" pe care îl trăise intens. Au trecut de atunci 35 de ani, dar eu parcă simt și acum tumultul plin de viață de care erau
UN GÂND PENTRU ANCA PETRESCU de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1040 din 05 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/357466_a_358795]
-
deplină este posibilă doar în Universul Om: „Sfere, netezimi, spirale,/ sacre-mpărății astrale/ meteori, punți, galaxii/ cresc pe ramii inimii”. Simțurile eonizate ale Poetului, cu precădere vederea, „ochiul”, descoperă în elementele realului tainice structuri armonice ce consonează cu pulsațiile sângelui. Elanurile vitaliste sunt însă bine temperate de răceala gândului și a rațiunii pure, nepervertite ce taie geometric versul, construind imaginea de o limpezime ce amintește forma cristalului șlefuit. Dintre cele patru elemente presocratice, poetul acceptă pământul în măsura în care acesta ilustrează condiția primară
O CAPODOPERĂ ÎN ŢINUTUL PUR AL POEZIEI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1245 din 29 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/357475_a_358804]
-
nedemn și elibera esența. De ce nu și poezia? Desfășurarea în spațiile astrale e mediată de visul, compensație și revanșă, a Poetului vizionar trăitor în capcanele realului. Într-un veac alterat de cruzimea izgonirii cuvintelor, „crucea visului” devine singurul refugiu ocrotitor. Elanurile de contopire cu Universul străbat întregul volum, pentru că Eu și Lumea sunt materializări ale aceleiași substanțe energetice puse în mișcare de lumină. Lumina este în viziune autorului esența universului. Ea este copărtașă cuvântului, dar și a tăcerii; urmează întunericului, tot
O CAPODOPERĂ ÎN ŢINUTUL PUR AL POEZIEI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1245 din 29 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/357475_a_358804]
-
aceleași reci ploi Și suntem, și unul și altul, profani. Căci viața-i făcută la fel pentru toți, Dar mulți nu-nțeleg rostul ei pe pământ, Nu știu că dacă ,,vrei” atunci o să ,,poți”, Să mergi spre țelul tău cu elan și-avânt Și-adevărul simplu în față să-l scoți: Muncesc, mă bucur, cânt, plâng, iubesc, deci sunt. NOI SUNTEM RĂDĂCINA Apasă greu coroana de mușatini Pe fruntea naltă și pe tâmpla ninsă, Dar dragostea de glie-n piept aprinsă
SONETE de LEONTE PETRE în ediţia nr. 1546 din 26 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357784_a_359113]
-
înconjurat de chipul ocrotitor al celui sau celei care ți-a așezat stiloul în mână și te-a ajutat să pătrunzi în tainele scrisului și cititului. Lacrimi de fericire îți inundă ochii când retrăiești acele momente unice, încărcate de emoție, elan, visare și cutezanță. Îți amintești cum ți-au fost pașii călăuziți, cum teama de-a păși treptele învățăturii dispărea dacă mâna ta era condusă de un dascăl ce se dăruia vocației sale. Îndemnuri ce ți-au rămas întipărite în suflet
DASCĂLUL de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 429 din 04 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357870_a_359199]
-
ne-arate calea-ntoarsă: drumul de la Piatra arsă pân’la sapele de lemn? poate nu-i de-ajuns să strig și mai trebui’ o verigă de la cea dintâi ferigă pân’la ultimul covrig toată lumea un dispreț afișează suveran: orice job fără elan a ajuns la mare preț! partea rea că vrem din toate fără cel mai mic efort: aspirăm la un confort, fără să mai dăm din coate! Referință Bibliografică: a trecut prin noi pădurea / Ion Untaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția
A TRECUT PRIN NOI PĂDUREA de ION UNTARU în ediţia nr. 500 din 14 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/357894_a_359223]