1,505 matches
-
casa dumitale. Alege, domnule, alege imediat: sau eu, sau... această elice! Da, elice! Am spus-o fără să vreau, dar e o elice! Căci ca o elice îmi sfredelește sufletul și n-are pic de respect... ce mai, e o elice! Nu mai degrabă un tirbușon? insinuă Ippolit. — Nu, nu tirbușon, pentru că, în fața ta, sunt general, nu sticlă. Am medalii, medalii de merit... iar tu n-ai nici pe naiba. Sau el, sau eu! Hotărăște-te, domnule, chiar acum, imediat! strigă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
Alexandrovna. Mai ales dumitale ar trebui să-ți fie rușine... nu-i omenește să chinuiești un bătrân... mai ales în locul dumitale. În primul rând, care-i locul meu aici, doamnă? Vă respect foarte mult, pe dumneavoastră personal, dar... — E o elice! strigă generalul. Îmi sfredelește sufletul și inima. Vrea să cred în ateism! Află, țâncule, că tu încă nu te născuseși când eu eram deja copleșit de onoruri; nu ești decât un vierme invidios, rupt în două, care tușește... și moare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
părul alb, te crezi cap de familie! Bine-ți mai șade! — Taci, Ganka! strigă Kolea. Taci, prostule! Dar eu, eu cu ce l-am jignit? insista Ippolit, parcă având în continuare același ton de zeflemea. De ce zice că-s o elice? Doar ați auzit, nu? Singur s-a legat de mine; a venit și a adus vorba despre nu știu care căpitan Eropegov. Generale, nu țin câtuși de puțin la compania dumneavoastră; v-am evitat și mai înainte, știți și singur. Fiți și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
exagerând lucrurile, pentru că toată povestea e un fleac, o istorie întâmplată la beție și atâta tot, o tărășenie încă nedovedită, pe care nu pun decât atâta preț... Dar dumneata simți nevoia să rănești și să spionezi, pentru că ești... ești.. — O elice, râse Ippolit. — Pentru că ești un ticălos. O jumătate de oră ai chinuit niște oameni, vrând să-i sperii și spunând că o să te împuști cu pistolul dumitale neîncărcat. Dar te-ai făcut de rușine ca un laș. Ești un sinucigaș
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
amiezii continuăm drumul spre vest și ajungem din nou la Mississippi. Aci construirea unui pod nu a mai rentat, circulația e slabă, iar Mississippi e foarte larg. Așteptăm un vapor, Ferry-boat. Vaporul e din cea mai veche modă, nu are elice, nici zbaturi laterale. Are un zbat mare la spate. Mergem 30 de minute în susul apei și debarcăm la un mic punct pescăresc. Foarte puțină activitate pescărească. Lipsesc lotcile noastre, năvoadele, setcile, cârlioanțele, postăvarele întinse la soare să se usuce. Lipsesc
30.000km prin SUA. 1935-1936 by Prof. dr. Nicolae Corn??eanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83483_a_84808]
-
de diferită de Ursa Mare, tu Înțelegi: ai vrea să te Întorci acasă. Numai pentru puțină vreme, ca să vezi ce-a mai rămas din tine prin locurile acelea. Iei șalupa cu motor, ajungi la Manila, de acolo un avion cu elice te poartă spre Bali. Apoi la Samoa, Insulele Amiralității, Singapore, Tananarive, Tombuctu, Alep, Samarkand, Basra, Malta, și ești acasă. Au trecut optsprezece ani, viața te-a marcat, chipul Îți e bronzat de alizee, ești mai bătrân, poate mai frumos. Și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
nu se simte secătuit de merite sau de valoare. Chiar sub parapet, spuma albă a apei pare de un verde pal, fosforescent, culoarea nălucilor sau a curei cu radium. Aerul nopții este cald și sub puntea bine lustruită turbinele acționează elicele gigantice, ca să facă milioanele de alge emițătoare de lumină să strălucească numai pentru el, parcă pentru a-i dovedi că apa poate fi opusul negrului, dacă așa vrea. Bridgeman zâmbește și își ridică gulerul jachetei cât poate de sus, aproape
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
case, s-au răsucit în jurul unei moschei din cărămizi de noroi. Treptat, traficul de pe râu se diminuează și călătoria devine monotonă, o cotitură a râului semănând prea mult cu următoarea, copacii verzi dezvoltându-se constant pe fiecare mal. Buruienile încurcă elicea vasului. Nelly se împotmolește într-un mal și echipajul trebuie s-o ridice cu stâlpi lungi, de lemn. O săptămână sau două, Jonathan a zăcut în hamac, ascultând zgomotul neregulat al motorului și încercând să-și lămurească ceva, orice, din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
pământ, înșfăcând lingurile scurte într-o copilărească gălăgie și pofticios freamăt. Slavă domnului, tacâmuri erau destule, așa că mica busculadă sfârși în veselie: copiii apucară lingurile și cu o dexteritate uluitoare, începură să le învârtă în jurul degetului arătător, ca pe niște elice, exercițiu ce vădea o îndelungată practică în așteptarea mâncării. Micuța Știucî învârtea lingura mai abitir decât toți și dacă cei de față ar fi posedat câteva din noțiunile esențiale ale secolului XX, ar fi avut cu certitudine impresia că, dintr-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
majoritatea luminilor erau stinse. Dar voia să arunce o privire. Poate găsea ceva, vreo armă de care să se folosească. — Mai Întâi submarinul, spuse Beth. Mai ai zece minute ca să apeși pe buton. — Bine. Norman se Îndreptă spre submarin. Din spatele elicei duble Îi văzu numele: Deepstar III. Aparatul era vopsit În galben, ca și cel care-i adusese jos, dar avea o altă alură. Găsi mânerele laterale și se ajută de ele ca să ajungă la punga de aer prinsă În interiorul cupolei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2313_a_3638]
-
ei părea normală. Oare se scrântise? „Nu“, Își zise Norman. „Nu s-a scrântit. Sunt sigur că e În regulă“. Dar, de fapt, nu era sigur. Submarinul se mișcă din nou, cu luminile Încețoșate de norul de sedimente stârnit de elice. Norul se ridică până În dreptul hubloului, Întunecându-i vederea. — Beth! Totul e-n ordine, Norman. Mă Întorc imediat. Sedimentele se lăsau din nou la fund, așa că putu vedea submarinul Îndreptându-se spre DH-7. Câteva clipe mai târziu se opri sub
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2313_a_3638]
-
-i mai rămăsese nimic de făcut. Submarinul era deja aproape. Îi deslușea accesoriile pe fondul galben al carcasei. — Norman, te rog... am nevoie de tine. „Îmi pare rău“, Își spuse el. „Eu am s-o șterg de-aici.“ Ocoli pe sub elicea propulsoare și observă numele pictat pe suprafața curbată: Deepstar III. Urcă treptele Încastrate și ajunse În cupolă. — Norman... Acum contactul prin intercom se Întrerupsese. Era singur. Deschise trapa și intră În submarin, Își deblocă siguranța căștii și o scoase de pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2313_a_3638]
-
Fiecare are de ales. Ei bine, Își Încheie Norman șirul gândurilor, eu nu mai pot să fac nimic pentru Harry și Beth.“ Trebuia să se salveze pe sine. Auzi un zumzet profund, care-i semnaliza pornirea generatoarelor, iar apoi uruitul elicelor. Pe ecran apăru: DEEPSTAR III - ACTIVAREA INSTRUMENTELOR DE PILOTAJ „Am pornit!“ Își spuse el, odihnindu-și Încrezător mâinile pe pupitrul de comandă. Simțea că submarinul avea să asculte docil de comenzile sale. „Atenție! Șaptesprezece minute și numărătoarea continuă.“ Sedimentele noroioase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2313_a_3638]
-
apoi micul submarin alunecă de sub cupolă. Era ca și cum ar fi condus o mașină. Nu era mare lucru. Se deplasă Într-un arc lin, de la DH-7 spre DH-8. Se afla la șase metri Înălțime față de fundul oceanului, Îndeajuns de sus pentru ca elicele să nu stârnească noroiul. Mai avea șaptesprezece minute. La o viteză de ascensiune maximă de doi metri pe secundă - făcea calculele mintal, rapid și fără efort - avea să ajungă la suprafață În maximum două minute și jumătate. Timp berechet. Aduse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2313_a_3638]
-
dea să trag din pipa cețoasă-a lui Van Gogh. / Mă-mpiedic și mă bâlbâi. Ies din metrou în piață. / Vopseaua Estului, slinoasă, mi-e umedă pe față. / Sus, ca-ntr-un rug lasciv (fardat oricum cu ruj), / Suflu-n elicea roză-a spumoasei Moulin Rouge. / Frumos chiar și urâtu-i. (Dar frumusețea ce e? / O doamnă stafidită iubită prin muzee). / În jur e-un șarm de chintă roială. Și mult fum. / Iar Sena curge, curge în ochii mei de-acum. / Și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
Încercat să identifice aviatorul În miniatură. Un șanț puțin adînc forma marginea sudică a aeroportului. În urzicile Înalte, zăcea fuselajul unui avion de luptă japonez cu un singur motor, doborît poate În timp ce Încercase să aterizeze pe pista de iarbă. Aripile, elicea și secțiunea cozii fuseseră smulse, dar cabina pilotului rămăsese intactă, iar metalul ruginit al scaunului și manetele erau albite de ploaie. Prin obloanele deschise ale radiatorului, Jim putea vedea cilindrii motorului care purtaseră avionul și pilotul acestuia prin cer. Metalul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
metal. Se uită la tabloul de bord Însemnat cu ideogramele japoneze, la manșele elegante și la pîrghia trenului de aterizare. Sub tabloul de bord putea vedea legăturile mitralierelor montate pe capota parbrizului și reductorul de viteză care mergea spre arborele elicei. O atmosferă de forță plutea deasupra cabinei, singura nostalgie pe care o cunoscuse Jim vreodată fiind amintirea intactă a pilotului aflat la conducerea avionului. Unde era oare pilotul acum? Jim se prefăcu, preț de cîteva clipe că manevrează aparatele, ca și cum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
deformată se rostogoli pe drum. Se rostogolea alături de ofițerul japonez care comanda trupele de asalt, cu sabia ridicată, de parcă ar fi vrut să lovească roata din fața lui. Două avioane de luptă trecură razant de-a lungul malului, curentul iscat de elicele lor măturînd colibele de bambus de pe șampane și scoțînd la iveală sute de chinezi care stăteau ghemuiți. Un batalion de marinari japonezi Înainta de-a lungul Bundului, părînd o armată care făcea figurație printre copacii ornamentali ai Grădinii Publice. Un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
de la Baza Navală Aeriană. Așteptă ca piloții, cu ochelarii lor mari de zbor, să iasă și să coboare pe ponton. Dar se părea că nimeni altcineva, În afară de Jim, nu se interesa de hidroavioane, care stăteau pe pontoanele lor lungi, cu elicele În bătaia vîntului. CÎnd veni noaptea, Jim se duse să doarmă Într-unul dintre zecile de taxiuri vechi Îngrămădite pe bancurile de nisip. Claxoanele mașinilor blindate ale japonezilor răsunau de-a lungul Bundului, iar reflectoarele bărcilor de patrulare sclipeau peste
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
putut ajuta să-și găsească părinții. Oare americanul și camaradul lui din timonerie Încercaseră și ei să se predea? Toți trei laolaltă ar fi fost prea mulți pentru ca japonezii să nu-i observe. Un vechi camion Chevrolet era parcat sub elicea celui mai mare vas carbonifer. Intrară În carenă prin locul de unde lipsea o placă. Americanul Îl ridică pe Jim pe o platformă de bambus, Întinsă de-a lungul chilei. Se urcară pe o scară pe puntea următoare, trecură prin timonerie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
oțel al unui hangar. Pe cîmp se Înșirau avioane de urmărire Zero, iar un pilot echipament de zbor umbla cu pași mari printre aripile avioanelor. Fără să se gîndească, Jim Îi făcu semne cu mîna, dar pilotul se pierdu printre elice. La vreo trei kilometri mai Încolo, lîngă un sat părăsit și pagoda lui arsă, fură Împiedicați să Înainteze din pricina unui convoi de camioane care transportau aripile și fuselajele unor bombardiere bimotoare. O escadrilă de aparate de zbor stătea Îndreptată spre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
luă o țiglă de pe locul de descărcare și i-o Întinse doctorului Ransome. Jim așteptă lîngă pietrele sfărîmate. Privi amurgul, de-a lungul suprafeței albe a pistei. Își aminti de iarba unduitoare de la aerodromul Hungjao și Încercă să-și Închipuie elicele avioanelor Brewster Buffalo. Se Întoarse spre avionul de transport parcat lîngă șoseaua de perimetru. Pilotul japonez și ofițerii În uniformă mergeau prin iarbă, spre pistă. Se opriră la marginea noroioasă, rîzÎnd unul către celălalt, În timp ce inspectau lucrările. Cataramele și insignele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
magia acelor aparate pe care le urmărise de la balconul sălii de Întrunire, decolînd de pe pista la a cărei construcție ajutase și el. Jim atinse giruetele cu aripioare ale motorului radial și Își plimbă mîna de-a lungul profilului deformat al elicei. Glycolul se prelinsese din radiatorul uleiului de răcire și acoperise avionul cu dungi rozalii. Jim se Îndreptă spre rădăcina aripii și se uită În cabină, la bordul intact acoperit de cadrane și butoane elegante. Imaginea regulatorului și a pîrghiei trenului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
îndepărtate, trecură pe deasupra capului lui și șterseră copacii din interiorul împrejmuirii. Craig își întoarse gâtul și privi uimit cum dispăreau în direcția aerodromului său personal. Motoarele gălăgioase scoteau acum sunetul atenuat, de neconfundat, al aparatelor pe cale de a ateriza. Vâjâitul elicelor se auzi din ce în ce mai încet, amuți cu totul; apoi un pârâit de motoare mai mici: jeepuri, le recunoscu Craig cu o tresărire. Jeepuri! Transportate de avioane. Un comando aeropurtat! Și Anrella era acasă. Coborî pripit, biciuit de acest gând. De cum atinse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85100_a_85887]
-
priveliștea Întâlnită când am ieșit la Liturghie, cu zeci de coame și țigle smulse de pe toate acoperișurile clădirilor, cu florile doamnei Elena zburătăcite din ghivece cu pământ cu tot și Împrăștiate prin incintă, cu borcanele de miere făcute zob, cu elicele eolienelor Îndoite, cu geamuri sparte, cu sera păgubită de folii și imaginea dezastrului nu-i nici pe departe completă. Și la cât de strâmtorat e acum bugetul mănăstirii, numai asta mai lipsea! Iar cum toate sunt legate, depindem acum doar
Ultima sută by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91673_a_93187]