2,179 matches
-
dolari Din moment ce FMI obține venit din dobânda pl ătită la împrumuturile pe care le acordă, scăderea cererii de împrumu tur i de la FMI a dus la un deficit bugetar în 2007. Pe parcursul ultimelor decenii, progresul înregistrat de țările cu piață emergentă a creat noi provocări pentru FMI. Multe economii de piață emergentă susțin că miza actuală, în cadr ul FMI, nu reprezintă rolul lor în cadrul economiei mondiale. Câteva țări, în special din Asia de Est și America de Sud, susțin că noul lor
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
pe care le acordă, scăderea cererii de împrumu tur i de la FMI a dus la un deficit bugetar în 2007. Pe parcursul ultimelor decenii, progresul înregistrat de țările cu piață emergentă a creat noi provocări pentru FMI. Multe economii de piață emergentă susțin că miza actuală, în cadr ul FMI, nu reprezintă rolul lor în cadrul economiei mondiale. Câteva țări, în special din Asia de Est și America de Sud, susțin că noul lor statut și noua lor importanță econo mică ar trebui să le
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
în ca drul instituției, chiar dacă acestea reprezintă ma joritatea celor care se împrumută de la FMI. Ca răspuns la aceste preocupări, FMI a început, în 2006 , un proces de reformă, pentru a spori, astfel, cota și rolul statelor membre cu piață emergentă. În timp ce FMI s-a străduit să și definească rolul în economia mo ndială, criza financiară mondială a creat oport uni tatea ca FMI să se revi goreze și să poată juca un rol constructiv în r ezo lvarea sau, cel
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
lvarea sau, cel puțin, în temperarea efectelor recesiunii mondiale pe două fronturi: în primul rând, prin management imediat al crizei, în pri nci pal, prin sprijinirea ba lanței de plăți a țărilor mai puțin dezvoltate și a celor cu piață emergentă și, în al doilea rând, prin contribuția sa la reformarea sistemică, pe ter men lung, a sistemului financiar internațional. În ceea ce privește managementul imediat al crizei, regulile FMI menționează că țările pot împrumuta până la de trei ori cota lor, într-o perioadă
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
Brazilia, India, Indonezia și Mexic, au structuri macroec ono mice mai puternice de cât acum un deceniu, o scădere susținută a impo rtu rilor S.U.A. rezultând dintr o încetinire economică ar putea avea efecte de rec esiune peste ocean. Piețele emergente cu structuri financiare mai p uți n eficiente au fost afectate într o măsură mai mare, în special cele dependente d e e xporturile în Statele Unite. Riscul crescut al neîndeplinirii ob ligațiilor de către țările cu economie emergentă poate fi observat
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
peste ocean. Piețele emergente cu structuri financiare mai p uți n eficiente au fost afectate într o măsură mai mare, în special cele dependente d e e xporturile în Statele Unite. Riscul crescut al neîndeplinirii ob ligațiilor de către țările cu economie emergentă poate fi observat prin creșt ere a dramatică a prețu rilor primelor de risc pentru creditare (CDS) l a o bligațiunile de stat. Analiștii piețelor financiare estimează, în prezent, că riscul ca Pakistan, Argen tina, Ucraina și Irlanda să nu
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
putea amenința rolul FMI de creditor de ultimă instanță. Creșterea prețurilor petrolului a gen era t spori rea bogăției în cadrul țărilor din Orientul Mij loc iu, iar surplusurile comer ciale din Asia au creat o nouă clasă de credito ri emergenți. Aceste țări fie au rezerve de valută care sprijină monedele lor na ționale în contextul crizei financiare actuale, fie reprezintă o potențială sursă de împrumuturi pentru alte țări. Recurgerea la FMI, creditorul internațional de ult imă instanță, prezintă două dezavantaje
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
nu are manda t s ă emită bani. Aceasta este o problemă destul de gravă, întrucât creditorul de ultimă instanță sau de ultimă resursă trebuie să se afle la loc ul respectiv înainte de următoarea criză. Acest lucru ar da timp economiilor emergente să și reformeze sistemele lor financiare, să și îmbunătățească guvernarea și să introducă o mai mare transparență a informației . Încercarea de a rezolva problemele de lichidita te constituie un factor cheie în evitarea crizelor și reducerea contagi uni i financiare
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
fluxur ară internațională, dar, mai ales, în cadrul ac elo r economii considerate principale destinații ale fluxurilor internațio nal e de capital. În ultimul capitol, am surprins, în mod descrip tiv și explicit, principalele crize ce au avut loc în piețele emergente, în anii ̕90, și am identificat principalele cauze comune care au stat la baza apariției acestor crize. De asemenea, în cadrul acestui capitol, am realizat o comparație între crizele anterioare și criza actuală, încercând să subli nie m care au
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
criză ca re, deși la început, se credea a fi doar o criză a sistemului financiar american, s-a extins la nivel mondial, deven adoptarea unor măsuri de prevenire și combatere a unor viitoare crize ce izbucni. Crizele din piețele emergente evidențiază faptul că mișcarea liberă a capitalului și eliminarea tuturor restricțiilor di n calea circulației capitalului pot destabiliza economiile statelor. De aceea, țările care se confruntă cu probleme în gestionarea fluxurilor de capital, mai ales a celor pe termen scurt
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
RASDAQ 50 și subsisteme de indici delimitate de diverse criterii de grupare a titlurilor tranzacționate pe această piață: localizare geografică, capital social, sector de activitate reprezentat 7. În tabelul următor este prezentată situația indicilor bursieri din țările cu piețe considerate emergente ale Europei, la data de 27 martie 20038. Se remarcă dispersia mare a ritmurilor de variație față de data de comparație, precum și absența unei tendințe generale (creștere sau descreștere). Țara Indice Valoare (puncte) Variație față de decembrie 2002(%) România BET 1 655
[Corola-publishinghouse/Science/1466_a_2764]
-
3,4 Cehia PX50 490,2 7,2 Letonia RICI 280,4 36 Rusia RSF 4 429 1,7 Slovacia SAX 172,2 23 Emerging Europe RSF EE 100 58,4 -8,3 Tab IV.1. Evoluția burselor din țările emergente ale Europei (27 martie 2003) 4.2. ANALIZA FUNDAMENTALĂ "Fundamentaliștii" caută răspunsul la întrebarea : "Ce să cumpere/vândă?", pornind de la principii și legități economice. Secvența lor de abordare cuprinde analiza companiei țintă, a sectorului respectiv și a contextului economic particular
[Corola-publishinghouse/Science/1466_a_2764]
-
întârziat circa 30 de ani (până în anii '80), a dus la efecte esențial diferite de cele obținute de creatorii acestor piețe (țările dezvoltate). Spre sfârșitul secolului XX, pe "scena" comună a piețelor financiare, între țările industrializate și așa numitele "piețe emergente" se înregistrează fluxuri unidirecționale. Astfel circa 214 mld $ (sume nete) au fost plasate de fonduri de pensii și de investiții din țările OECD, pe piețele de acțiuni ale țărilor în curs de dezvoltare 20. Cifra este interpretabilă ca semnificație, prin
[Corola-publishinghouse/Science/1466_a_2764]
-
347. 8 Gallois Dominigue, Bursa. Origine și evoluție, Ed. Teora, București, 1999, p. 12. 9 Frâncu Marin, Piața de capital, Ed. Tribuna Economică, București, 1998, p. 15. 10 Stoica Ovidiu, Mecanisme și instituții ale pieței de capital. Piețe de capital emergente, Ed. Economică, 2002, p. 33, 171. 11 Frâncu Marin, op. cit., p. 27. 12 Ghilic-Micu Bodan, Bursa de valori, Ed. Economică, București, 1997, p. 230. 13 Popa I. (coord.), Tranzacții internaționale. Politici, tehnici, instrumente, Ed. Recif, 1992, p. 357. 14 Frâncu
[Corola-publishinghouse/Science/1466_a_2764]
-
SA, București, 2001, p. 67. 2 Aglietta Michel, op. cit., p. 71. 3 Aglietta Michel, idem, p. 230. 4 Aglietta Michel, idem, p. 99. 5 Popa Ioan, citat după Stoica Ovidiu, Mecanisme și instituții ale pieței de capital. Piețe de capital emergente, Ed. Economică, București, 2002, p. 187. 6 Stoica Ovidiu, op. cit., p. 157. 7 Corduneanu C., citat după Stoica Ovidiu, idem, p. 184. 8 Piața financiară nr. 1/2001, p. 52. 9 Stoica Ovidiu, op. cit., p. 185. 10 Hurduzeu Gheorghe, Achizițiile
[Corola-publishinghouse/Science/1466_a_2764]
-
reținem că rezolvarea subdezvoltării presupune permanenta asistență a Sudului de către muncitori cu înaltă calificare și experți din Nord. Țările puțin avansate sunt în stadiul unu, cele în curs de dezvoltare în doi, iar noile țări industrializate, numite din anii 1980 "emergente", în stadiul trei. Li s-a spus emergente pentru că, odată cu apariția piețelor bursiere în țările dezvoltate, s-au creat posibilități de investiții în țările care au început să se industrializeze. Primele țări de acest fel au fost "cei patru dragoni
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
Sudului de către muncitori cu înaltă calificare și experți din Nord. Țările puțin avansate sunt în stadiul unu, cele în curs de dezvoltare în doi, iar noile țări industrializate, numite din anii 1980 "emergente", în stadiul trei. Li s-a spus emergente pentru că, odată cu apariția piețelor bursiere în țările dezvoltate, s-au creat posibilități de investiții în țările care au început să se industrializeze. Primele țări de acest fel au fost "cei patru dragoni asiatici". Au urmat BRIC (Brazilia, Rusia, India, China
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
Scriptura. Grupul mai larg de țări ale Europei de Est și Asiei Centrale au înregistrat cele mai modeste nivele de creștere a IDU comparativ cu anul 1970. Țările dezvoltate rămân cu cei mai mari indici, fiind urmate de câteva țări emergente. Discrepanțele umane atât de mari, într-o lume în care se vorbește des de progrese și descoperiri în medicină, psihosociologie și alte domenii, care singularizează omul modern față de oamenii epocilor anterioare, nedumeresc. În acest sens, ne vin în minte observațiile
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
P. Huntington (4, pp. 19-24), nu înlătură, ci recolorează bipolarismul Vest-Est dintre UE și NATO de o parte, CSI și Rusia, China și India pe de altă parte. Chiar dacă Rusia este inclusă când în G 8, când în BRIC ("țări emergente"). Balanțele se înclină când într-o parte, când în cealaltă. Astfel, în vreme ce UE adăpostește circa cinci sute de milioane de oameni, CSI are doar circa două sute optzeci de milioane locuitori, distribuiți în multe etnii și naționalități cu mari diferențe ale
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
Grecia, Italia, Spania, dar și România, Bulgaria, Irlanda, Portugalia și altele. Marea temere este, repetarea succesiunii criză- război din deceniile patru-cinci ale secolului trecut, după actuala criză bancar-financiară a lumii capitaliste. China anunță posesia a importante acumulări financiare, iar țările emergente cuplează modernizarea cu vechile lor tradiții religioase și filosofice. De circa două decenii, entitatea Europei Centrale, din care făceau parte Germania de Est, Polonia, Cehoslovacia, Slovenia, Ungaria și Ucraina de Vest, este "separată" pe considerente de superioritate economică-culturală-religioasă de cea
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
neconsultarea Rusiei în privința admiterii României și Bulgariei în UE, iar în 2008 s-a opus primirii Georgiei și Ucrainei în NATO, la sesiunea de la București din primăvara aceluiași an. Neoficial, a apărut gruparea BRIC (Brazilia, Rusia, India, China) de țări emergente, care tind să preia ștafeta dezvoltării în țările lor. România rămâne în vechea zonă gri a Estului și a lumii sărace, după ce a dovedit cândva că poate să-și modifice statutul. În Vest, neoliberalismul a câștigat continuu teren, îndeosebi prin
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
XVIII-lea și al XIX-lea, dar și prin cele ale liberalilor, conservatorilor, socialiștilor și altor gânditori sociali, cu oferte de organizare mai reușită a popoarelor. În același timp, ritmurile de creștere și performanțele tehnico-economice ale țărilor din Asia de sud-est și "emergenți" din celelalte continente sunt relativ independente de filosofiile politice occidentale. Prea des, noile puteri economice și militare intră în istoria contemporană preocupate mai mult pentru promovarea unor structuri tehnico-militare, nu pentru ridicarea culturală a condiției umane. Și astfel, viața spirituală
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
cunosc și nu le pot valoriza corespunzător. Țările din zona sud-est europeană au reflectat mereu distribuția principalelor centre de putere ale deceniilor postbelice. În prezent, Occidentul, inclusiv SUA și Canada, Japonia, Africa de Sud, Australia, Federația Rusă, China, India, țările islamice, țările emergente ale Americii Latine sunt ori aspiră la statutul de "puteri" economice și strategico-militare ale secolului al XXI-lea. Este posibil ca diferențele religioase dintre ortodoxie, catolicism și islamism din Balcani să se răsfrângă mai departe în menținerea unor diferențe litigioase
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
din Est" și ieșirea din Uniune a mai multor republici, culminând cu dizolvarea URSS-ului la finele anului 1991, s-a vorbit despre "lumea unipolară" dominată de SUA și UE din anul 1992, urmate de Japonia, Canada, Australia, precum și "economii emergente" ca cele din China, Brazilia, India, Rusia, Mexic. Afirmarea "țărilor emergente" și restrângerea contribuțiilor Occidentului la creșterea economică mondială a impus reprezentarea pluralistă asupra lumii, în care existența mai multor centre de putere politico-militară și culturală (apar termenii de multipolară
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
cu dizolvarea URSS-ului la finele anului 1991, s-a vorbit despre "lumea unipolară" dominată de SUA și UE din anul 1992, urmate de Japonia, Canada, Australia, precum și "economii emergente" ca cele din China, Brazilia, India, Rusia, Mexic. Afirmarea "țărilor emergente" și restrângerea contribuțiilor Occidentului la creșterea economică mondială a impus reprezentarea pluralistă asupra lumii, în care existența mai multor centre de putere politico-militară și culturală (apar termenii de multipolară și multiculturală) se împletește cu devenirea lor. Dar și cele 7-8
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]