5,930 matches
-
și aici În lume, dar și dincolo de ea. Sunt o ființă empirico-transcendentală, așa cum spune M. Foucault. Acest paradox Îmi dezvăluie faptul că eu, ca om, ca persoană, sunt o ființă ce concentrează În ea structuri antinomice: ca obiect, aparțin lumii empirice, iar ca subiect, aparțin unei lumi transcendente. Cel care sunt ca obiect, ca parte a lumii materiale, Îl raportez la viață, la dimensiunea biologică a existenței mele. Cel care sunt ca subiect, Îl proiectez În perspectiva transcendenței, la dimensiunea spirituală
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
de preocupări antropologice. Referindu-ne însă la dimensiunea psihologică a normalității, este important de menționat punctul de vedere al lui I. Kant, care notează că „Inteligența este și rămâne normală în viața practică, în măsura în care își manifestă și își păstrează caracterul empiric. Ea trebuie să fie și să rămână conformă cu experiența. Spiritul omenesc este prin urmare «sănătos» atunci când simte, judecă și hotărăște potrivit cu experiența și «bolnav», atunci când se depărtează sau chiar se înstrăinează de ea”. Acest punct de vedere demonstrează încă
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
11 stadii de evoluție a bolii, după cum urmează: a) experiența simptomelor; b) autotratamentul; c) comunicarea „stării de sănătate” alterată anturajului; d) instalarea clinică a simptomelor; e) asumarea rolului de risc; f) exprimarea ajutorului din exterior; g) asumarea unui ipotetic tratament empiric; h) selecția modelelor terapeutice și alegerea medicului; i) introducerea tratamentului adecvat; j) evaluarea efectelor tratamentului; k) însănătoșirea și recuperarea sănătății individului. K. Jaspers, făcând o analiză calitativă diferențiată a modelelor de evoluție clinică a bolii psihice, distinge mai multe forme
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
fi în situație”. Pentru K. Jaspers o situație de viață devine o „situație-limită” în momentul în care existența se apropie de frontieră sau când se transformă în altceva, în raport cu ceea ce este în mod obișnuit pentru conștiința ființei umane, în ordinea empirică. Acest „altceva” este „transcendența”. Situațiile-limită nu variază. Ele sunt definitive și opace, întrucât noi nu mai putem vedea nimic altceva atunci când suntem angajați în ele. Ele sunt direct, imediat și adânc legate de viață. „Situația” aparține ca eveniment existenței, „limita
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
Soluția este dată de cunoașterea exactă a situațiilor-limită. Dacă cunosc situația, o pot domina; în caz contrar, eu mă afund și sunt dominat, înghițit de situație (K. Jaspers). K. Jasper consideră că existența persoanei în lume este dublă: ca subiect empiric, eu sunt în lume; ca existență posibilă în viața empirică, eu sunt în situația-limită. Se deschid în această privință trei posibilități pentru individ (K. Jaspers): viața mitică, o experiență de beție, de extaz, de tipul „a-fi-în-afara-lumii”; viața pozitivă, dată de
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
situația, o pot domina; în caz contrar, eu mă afund și sunt dominat, înghițit de situație (K. Jaspers). K. Jasper consideră că existența persoanei în lume este dublă: ca subiect empiric, eu sunt în lume; ca existență posibilă în viața empirică, eu sunt în situația-limită. Se deschid în această privință trei posibilități pentru individ (K. Jaspers): viața mitică, o experiență de beție, de extaz, de tipul „a-fi-în-afara-lumii”; viața pozitivă, dată de imposibilitatea de „a-fi-în-tine”, care te împinge să găsești noutatea „în-lume
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
raportul lor cu starea de sănătate mintală și necesitatea rezolvării acestora, situațiile-limită constituie un obiectiv important pentru acțiunea de igienă mintală. Vom analiza pe rând fiecare dintre cele patru situații-limită descrise de K. Jaspers. Moartea, ca fapt obiectiv al vieții empirice, nu este o situație-limită. Moartea capătă această semnificație în două cazuri concret determinate: moartea mea și moartea aproapelui meu. Moartea aproapelui meu, a ființei celei mai iubite de care eu mă simt cel mai legat și cu care sunt într-
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
psihice, trebuie avute în vedere două aspecte (K. Schneider): a) anomaliile psihice - varietăți normale ale ființei psihice; consecințe ale unor boli sau malformații; b) conceptele nosologice sau diagnostice, care sunt: somatologice; psihopatologice. Acest punct de vedere deschide calea unui „dualism empiric” în interpretarea și geneza bolilor psihice (K. Schneider). Conceptul de boală are în psihiatrie un caracter strict medical, fiind legat de formele proceselor organice morbide. Fără substratul organic, boala are semnificația exclusivă a unei imagini. În psihiatrie, însă, criteriul organic
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
starea de sănătate mintală și boală psihică se manifestă prin următoarele: ideile despre starea de sănătate și boală, datorate în special cunoștințelor științifice și studiilor experimentale; reprezentările despre sănătate și boală, ca formă de ideologie colectivă, cu un pronunțat caracter empiric, tradițional, bazat pe observații și tradiții; acțiunile legate în special de posibilitățile de depistare, diagnostic și tratament ale bolnavilor, de restabilire pe căi științifice a stării de sănătate; modelele de comportament socio-psihocultural privind starea de sănătate sau de boală, vizând
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
atentă a „actului medical” văzut și mai ales înțeles din perspectiva gândirii psihanalitice ne dezvăluie două tipuri de „acte medicale”: acte medicale posibile rațional, care se desfășoară „gândit clinic” în concordanță cu realitatea situației medicale a bolnavului; acte de încercare empirice, diferite de modelul „gândirii clinice”, cu un caracter utopic-sublimat, care deși constituie aparent o „situație medicală” care se opune bolii și pericolului morții bolnavului, nu sunt decât niște „încercări/experimente” de a salva o viață amenințată; ele își au originea
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
teoria entropiei lui Shannon, teoria energiei informaționale a lui Onicescu, teoria corelației informaționale. Depășirea stadiului descriptiv, al simplei metode cantitative, a însemnat, istoric vorbind, deplasarea gândirii statistice spre interpretarea analitică a fenomenului și obținerea de concluzii inductive, pe baza observațiilor empirice. Această schimbare de conținut a făcut ca statistica să se întrepătrundă în mod constant cu matematica, în căutarea de metode corespunzătoare obiectivelor sale. Statistica matematică folosește metode instrumentele teoriei probabilităților pentru extragerea și prelucrea informației statistice. În multe cazuri, aceste
Aplicaţii ale statisticii matematice. In: Aplicaţii ale statisticii matematice by Elena Nechita () [Corola-publishinghouse/Science/323_a_639]
-
mai puțin pentru reperul R4, cota 2; reprezentările corespunzătoare acestei cote sunt comentate în continuare, pentru exemplificare, iar în Anexa 1 se realizează un studiu care evidențiază normalitatea caracteristicii corespunzătoare cotei 2 a reperului R4: se compară funcția de repartiție empirică cu cea normală, teoretică). Valorile observate prezintă o anumită distribuție, numită distribuție instantanee. Graficul de timp permite punerea în evidență a distribuțiilor instantanee și determinarea distribuției empirice a datelor observate. Frecvența de apariție a fiecărei valori este egală cu numărul
Aplicaţii ale statisticii matematice. In: Aplicaţii ale statisticii matematice by Elena Nechita () [Corola-publishinghouse/Science/323_a_639]
-
normalitatea caracteristicii corespunzătoare cotei 2 a reperului R4: se compară funcția de repartiție empirică cu cea normală, teoretică). Valorile observate prezintă o anumită distribuție, numită distribuție instantanee. Graficul de timp permite punerea în evidență a distribuțiilor instantanee și determinarea distribuției empirice a datelor observate. Frecvența de apariție a fiecărei valori este egală cu numărul punctelor plasate pe grafic, pentru fiecare valoare observată. Distribuția empirică ce corespunde cotei 2 pentru reperul R4 este ilustrată în graficul din figura următoare. Pentru a determina
Aplicaţii ale statisticii matematice. In: Aplicaţii ale statisticii matematice by Elena Nechita () [Corola-publishinghouse/Science/323_a_639]
-
distribuție, numită distribuție instantanee. Graficul de timp permite punerea în evidență a distribuțiilor instantanee și determinarea distribuției empirice a datelor observate. Frecvența de apariție a fiecărei valori este egală cu numărul punctelor plasate pe grafic, pentru fiecare valoare observată. Distribuția empirică ce corespunde cotei 2 pentru reperul R4 este ilustrată în graficul din figura următoare. Pentru a determina distribuția empirică se calculează media și dispersia (corespunzător, abaterea medie pătratică). Folosind aceste valori precum și informațiile furnizate de graficul distribuției empirice, se formulează
Aplicaţii ale statisticii matematice. In: Aplicaţii ale statisticii matematice by Elena Nechita () [Corola-publishinghouse/Science/323_a_639]
-
datelor observate. Frecvența de apariție a fiecărei valori este egală cu numărul punctelor plasate pe grafic, pentru fiecare valoare observată. Distribuția empirică ce corespunde cotei 2 pentru reperul R4 este ilustrată în graficul din figura următoare. Pentru a determina distribuția empirică se calculează media și dispersia (corespunzător, abaterea medie pătratică). Folosind aceste valori precum și informațiile furnizate de graficul distribuției empirice, se formulează o ipoteză, și anume că distribuția caracteristicii urmează o lege de distribuție teoretică. Urmează să fie confirmată sau infirmată
Aplicaţii ale statisticii matematice. In: Aplicaţii ale statisticii matematice by Elena Nechita () [Corola-publishinghouse/Science/323_a_639]
-
observată. Distribuția empirică ce corespunde cotei 2 pentru reperul R4 este ilustrată în graficul din figura următoare. Pentru a determina distribuția empirică se calculează media și dispersia (corespunzător, abaterea medie pătratică). Folosind aceste valori precum și informațiile furnizate de graficul distribuției empirice, se formulează o ipoteză, și anume că distribuția caracteristicii urmează o lege de distribuție teoretică. Urmează să fie confirmată sau infirmată această ipoteză, adică dacă există sau nu corespondență între legea de distribuție teoretică și distribuția empirică. Verificarea ipotezei de
Aplicaţii ale statisticii matematice. In: Aplicaţii ale statisticii matematice by Elena Nechita () [Corola-publishinghouse/Science/323_a_639]
-
de graficul distribuției empirice, se formulează o ipoteză, și anume că distribuția caracteristicii urmează o lege de distribuție teoretică. Urmează să fie confirmată sau infirmată această ipoteză, adică dacă există sau nu corespondență între legea de distribuție teoretică și distribuția empirică. Verificarea ipotezei de normalitate În majoritatea cazurilor, caracteristicile producției industriale variază sub acțiunea unui număr mare de factori. Fiecare factor influențează variația în mod cu totul independent iar această influență este atât de mică încât, de cele mai multe ori, este practic
Aplicaţii ale statisticii matematice. In: Aplicaţii ale statisticii matematice by Elena Nechita () [Corola-publishinghouse/Science/323_a_639]
-
suficiente foarte generale și sunt îndeplinite în marea majoritate a problemelor întâlnite în practică. Pentru a verifica ipoteza de normalitate formulată pentru o caracteristică se pot folosi teste statistice. Testele statistice de concordanță sau de ajustare exprimă potrivirea unei distribuții empirice la o distribuție ajustată sau teoretică. Testul Kolmogorov-Smirnov se poate utiliza atât pentru studiul concordanței datelor continue, cât și a celor ordinale. Se bazează pe compararea funcției de repartiție de sondaj (reprezentată de frecvențele relative cumulate) cu funcția de repartiție
Aplicaţii ale statisticii matematice. In: Aplicaţii ale statisticii matematice by Elena Nechita () [Corola-publishinghouse/Science/323_a_639]
-
pe eșantioane mai mari (n mai mare produce micșorarea dispersiei de sondaj a mediei) decât în cazul unei caracteristici cu o variabilitate mai mică. Observație. Deoarece pentru caracteristica în discuție (cota 1 a reperului R4) se pot înregistra și distribuții empirice cu valori măsurate mai mici decât centrul de toleranță (deci și cu erori negative), se poate considera fără probleme că și în acest caz distribuția caracteristicii este cea normală. 4. STUDIUL REGLĂRII ȘI CONTROLABILITĂȚII PROCESELOR DE PRODUCȚIE PENTRU REPERELE CONSIDERATE
Aplicaţii ale statisticii matematice. In: Aplicaţii ale statisticii matematice by Elena Nechita () [Corola-publishinghouse/Science/323_a_639]
-
mai variate comparații și metafore pentru fiecare termen în parte. Seturile au fost oferite elevilor pe rând, la intervale de o săptămână repetându-le. Deoarece elevii și-au însușit abia în timpul „cercetării” noțiunea de metaforă și aceasta la un nivel empiric, au elaborat astfel de produse spre sfârșit. Răspunsuri semnificative: gând călător fără bilet (C.T.) spiriduș al minții (P.Ș.) ca un nor trecător (V.M.) lună regină a întunericului (C.T.) crăiasă a nopții (V.D.) ca o pată aurie(V.M) stele
CERCETARE APLICATIVĂ PRIVIND CUNOAŞTEREA ŞI DEZVOLTAREA POTENŢIALULUI CREATIV AL ELEVILOR by LUPAŞCU ANDREEA MILENA, NEAGU NICOLETA () [Corola-publishinghouse/Science/407_a_744]
-
la cuvântul sensibil în el însuși, din al cărui sens se dezvoltă imaginea poetică, în planurile succesive ale expresivității poetice”. Așadar, prin mecanismele de reducție fenomenologică se devoalează „lumea” poetului, concentrată în jurul unor arhetipuri, ale căror semnificații simbolice transcend realitatea empirică, coborând în profunzimile sensurilor spirituale. Așa ar fi, de pildă, ființele misterioase, expresii simbolice ale unui indicibil dublu, ce populează poezia lui Eminescu (călătorul, strigoiul, demonul, titanul, geniul) sau metaforele simbolice ori miturile, cu întreaga lor încărcătură imaginativă și de
TODORAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290206_a_291535]
-
și Polemică abstractă, cărora li se adaugă Recapitulări. În planul estetic (fragment dintr-o carte anunțată) și o conferință din tinerețe, Impresia estetică. Pe urmele lui Henri Bergson, a cărui filosofie o combate în alte împrejurări, Z. disociază între eul empiric și cel supraempiric sau, altfel spus, între eul social și cel profund. Numai primul, care s-a numit personalitate, este condiționat istoric și se poate explica, pe când celălalt strat al conștiinței, insondabil, autonom, scapă empiriei și nu se supune socialului
ZARIFOPOL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290712_a_292041]
-
e lipsit de aureolă, desfide „totalurile armonice”, „unitatea”, „adevărurile eterne”, pe el îl captivează infinitul clipei. Poate fi recunoscut aici comentatorul modern al romanului proustian. Eseistul vorbește despre „disparatele experienței” și admiră „frumusețea disonanțelor celor mai insolubile între aspectele valului empiric”. Iată-l și partizan al „poeziei pure”. Opozițiile om vechi / om nou și unitate / diversitate se reduc în esență la opoziția clasic / modern, care îi animă întreaga operă, opțiunile și mai cu seamă negațiile. Ca în cazul eului supraempiric, și
ZARIFOPOL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290712_a_292041]
-
și nu va risca a fi destabilizat de aprobări sau critici. Modelul construit de Cooley (împreună cu M. Mead) conform căruia o atitudine pozitivă din partea celor din jur este un determinant important pentru stima de sine a fost validat prin cercetări empirice. La această opinie se aliază și Codol care susține că stima de sine este elaborată social plecând de la evaluările făcute de cei din jur, evaluări și pe care individul le interiorizează. Valorizarea propriei persoane are la bază percepția individului asupra
STIMA DE SINE - O COMPONENTĂ FUNDAMENTALĂ A PERSONALITĂŢII ADOLESCENTULUI. In: Arta de a fi părinte by Georgiana Prepeliţă () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1394]
-
Guțu ( Ideile lui Seneca despre stil, 1960). Marile curente filosofice ale Antichității fac obiectul unor cercetări aplicate: Felicia Vanț, Câteva probleme de lingvistică și gnoseologie la filosofii epicurieni (1960), Zoe Petre, Teoria sofistă a egalității naturale (1963), Ion Banu, Modelul empiric, epicurian, al dialecticii (1974). Revistă de înaltă ținută, S.c. cuprinde numeroase studii în limbile franceză, germană, engleză, rusă și italiană, provenind de la profesori și cercetători români și străini. Alți colaboratori: Carmen Bordea, N. I. Barbu, Marta Guțu, Grigore Tănăsescu, D.
STUDII CLASICE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289992_a_291321]