1,519 matches
-
flora este constituită în general din păduri de foioase, specia dominantă fiind fagul. Alte specii întâlnite sunt: stejarul, gorunul, frasinul, teiul, arțarul, carpenul și castanul iar dintre conifere: bradul, molidul și pinul. Influențele submediteraneene au dus la dezvoltarea unor specii endemice, precum: liliacul sălbatic, mojdrenul, scumpia, alunul turcesc. O bogăție verde a zonei este dată de numeroasele plante medicinale ce pot fi culese din zonă: tei, sunătoare, mușetel, tintaur, păducel, scumpie, ciuboțica cucuclui (aglice), coada șoricelului etc. Flora zonei este una
Comuna Padeș, Gorj () [Corola-website/Science/310501_a_311830]
-
În zonă fauna este foarte variata, pe langă animalele domestice crescute, se întâlnesc și animale sălbatice, precum: ursul, lupul, cerbul, căprioara, vulpea, porcul mistreț, șarpele, liliacul etc. Influențele climatice de tip submediteraneean au facilitat prezența în zonă a unor animale endemice precum: vipera cu corn, broasca țestoasă de uscat și chiar scorpionul. Fauna acvatică este reprezentată prin specii de păstrav, mrean, clean. Satele se desfășoară de-a lungul cursului râului Motru, iar Cerna-Sat pe cheile râului Cerna la o distanță destul de
Comuna Padeș, Gorj () [Corola-website/Science/310501_a_311830]
-
se află muntele Azul cu cel mai înalt vârf din zonă - 1689m. Biocenoza pe arhipelag este reprezentată de animale cu adaptări extreme, unele dintre cele mai unice din lume, precum și de 700 de specii de plante din care 40% sunt endemice sau specifice regiunii. În zona litorală și în regiunile joase de coastă cresc mangrove, plante rezistente ce prezintă adaptări la conținutul crescut de sare al apei de mare. Deasupra zonei litorale se află zona aridă, dominată de cactuși giganți. O dată cu
Ecosistemul arhipelagului Galápagos () [Corola-website/Science/310676_a_312005]
-
se dezvoltă vegetația de înălțime unde domină arborele de mușchi ("Scalesia") si orhideea. Dintre animale, aici viețuiesc țestoase uriașe (cele mai mari din lume), iguane, cormorani, balene cu cocoașe. La țărmuri se întâlnesc specii rare de reptile, pasărea Darwin (specie endemică), crabi roșii, egrete, pescăruși cu picioare albastre, albatroși și cintezoi de Galapagos, devenite celebre datorită teoriei evoluționiste. Ecosistemul insulelor Galapagos, cu biodiversitatea sa excepțională, a permis lui Charles Darwin să ajungă la adevărurile care au stat la baza elaborării teoriei
Ecosistemul arhipelagului Galápagos () [Corola-website/Science/310676_a_312005]
-
procentaj redus de persoane. Persoanele cu implanturi cohleare pentru pierderea auzului prezintă un risc mai mare de meningită pneumococică. Meningita tuberculoasă, care este o meningită provocată de "Mycobacterium tuberculosis", este mai frecventă la persoanele din țările în care tuberculoza este endemică, dar este de asemenea întâlnită la persoane cu probleme imunitare cum este SIDA. Meningita bacteriană recurentă poate fi provocată de malformații anatomice persistente, fie congenitale, fie dobândite, sau de tulburări ale sistemului imunitar. Defectele anatomice permit continuitatea dintre mediul extern
Meningită () [Corola-website/Science/308834_a_310163]
-
în județul Alba, pe teritoriul administrativ al orașului Sebeș, la cca 4 km nord de acesta. "Rezervația complexă " cuprinde formațiuni specifice de eroziune și șiroire care dau peisajului un aspect impozant, precum și o floră particulară, cu multe elemente rare și endemice. Are o suprafață de circa 10 ha și este situată în extremitatea sud-vestică a Podișului Secașelor, pe malul drept al Secașului Mare, la circa 4 km de orașul Sebeș. Vizibilă de la mare distanță, Râpa Roșie se întinde pe o lungime
Râpa Roșie () [Corola-website/Science/309505_a_310834]
-
culoarea roșie și violacee îi dau un aspect impresionant. În cuprinsul acestei dantelării de forme, pe brânele înierbate sau în albia torentului s-au păstrat o serie de plante interesante și rare. Astfel, pe terenurile alunecate din est dăinuiește garoafa endemică "Dianthus serotinus, var. demissorum", iar în vâlcelele de la poale se găsește un ochi de stepă cu "Salvia nutans", "Salvia transsilvanica", precum și exemplare rare de stejar pufos ("Quercus pubescens"). Pe brâne și pe versanții domoli din partea superioară apare specia endemică "Onosma
Râpa Roșie () [Corola-website/Science/309505_a_310834]
-
garoafa endemică "Dianthus serotinus, var. demissorum", iar în vâlcelele de la poale se găsește un ochi de stepă cu "Salvia nutans", "Salvia transsilvanica", precum și exemplare rare de stejar pufos ("Quercus pubescens"). Pe brâne și pe versanții domoli din partea superioară apare specia endemică "Onosma heterophyllum" cu "Agropyron cristatum", rare în Transilvania. Pe tăpșanul și colinele din vest, sub râpă, se păstrează asociația "Caricetum humilis" - "Brachypodium pinnatum transsilvanicum" și "Staticetosum tataricae" cu "Centaurea atropurpurea" și multe elemente de stepă caldă sudică. Păduricea din fața râpei
Râpa Roșie () [Corola-website/Science/309505_a_310834]
-
Acvila imperiala iberica ("") este o specie endemica din sud-estul Peninsulei Iberice și nordul Marocului. Până nu de mult era considerată o subspecie a acvilei imperiale ("Aquila heliaca"), dar studiul de ADNului ambelor specii de păsări a demonstrat că sunt suficient de separate ca să constituie două specii distincte
Aquila adalberti () [Corola-website/Science/309468_a_310797]
-
2.360 km Nord-Vest de Perth în Australia de Vest și 500 km la Sud de Jakarta, Indonezia. Are o topografie naturală unică ce a stârnit interesul oamenilor de știință și naturaliștilor datorită numărului de specii de floră și faună endemică care a evoluat in izolare și neperturbate de locuitorii umani. Navigatorii britanici și olandezi au inclus pentru prima dată insula pe itinerariile lor în secolul al XVII-lea. Căpitanul William Mynors (britanic), care era comandantul unei nave a Companiei Britanice
Insula Crăciunului () [Corola-website/Science/306011_a_307340]
-
ng/ml. Crește în cancerul tiroidian. Markerii autoimunității tiroidiene: anticorpii antiperoxidazici (TPO) crescuți în hashimoto, a antitireoglobulinici (atc Tg) UP în tir Hasimoto, a antireceptori TSH (TRAb) UP în b Basedow. Explorarea morfologică a tiroidei. Ecografia. Tireoscintigrma TC/IRM. Gușa endemică Orice creștere în volum a glandei tiroide. Necesarul de iod: Perioada prepubertară, adolescenți și adulți = 150 microg/zi, gravide și lăuze = 200 microni/zi. Tablou clinic. Tumefierea regiunii cervicale anterioare, senzație de constricție la nivelul gâtului, senzație de „nod în
Hipofiză () [Corola-website/Science/306082_a_307411]
-
implicit a unor specii de animale (fenomen documentat pe larg în secolul XX). De asemenea, un mare număr de specii întâlnite aici prezintă influențele faunei africane (cameleonul comun, ariciul algerian, bufnița cu coarne, mangusta etc), precum și un număr de specii endemice, întâlnite în Insulele Baleare și Canare (porumbelul de dafin, dropia de Canare etc.). Anumite specii autohtone au devenit extincte, așa cum s-a întâmplat în Antichitate cu iepurele de casă ("conejo", nume de la care se presupune că ar proveni și denumirea
Geografia Spaniei () [Corola-website/Science/304722_a_306051]
-
numită Quixaba. Insula a fost acoperit de pădure până în secolul al XIX-lea, când a fost eliminată pentru a preveni evadarea prizonierilor de pe insulă care ar fi putut construi plute. Programul Națiunilor Unite pentru Mediu listează 15 specii de plante endemice. Insula are două specii de păsări endemice și două specii de reptile endemice. O specie endemică de rozătoare cu numele "Noronhomys vespuccii" a dispărut, această specie a fost menționată de Amerigo Vespucci. Viața de deasupra și sub nivelul mării este
Fernando de Noronha () [Corola-website/Science/305539_a_306868]
-
pădure până în secolul al XIX-lea, când a fost eliminată pentru a preveni evadarea prizonierilor de pe insulă care ar fi putut construi plute. Programul Națiunilor Unite pentru Mediu listează 15 specii de plante endemice. Insula are două specii de păsări endemice și două specii de reptile endemice. O specie endemică de rozătoare cu numele "Noronhomys vespuccii" a dispărut, această specie a fost menționată de Amerigo Vespucci. Viața de deasupra și sub nivelul mării este principala atracție a insulei. Țestoase mari, delfini
Fernando de Noronha () [Corola-website/Science/305539_a_306868]
-
când a fost eliminată pentru a preveni evadarea prizonierilor de pe insulă care ar fi putut construi plute. Programul Națiunilor Unite pentru Mediu listează 15 specii de plante endemice. Insula are două specii de păsări endemice și două specii de reptile endemice. O specie endemică de rozătoare cu numele "Noronhomys vespuccii" a dispărut, această specie a fost menționată de Amerigo Vespucci. Viața de deasupra și sub nivelul mării este principala atracție a insulei. Țestoase mari, delfini, albatroși si multe alte specii au
Fernando de Noronha () [Corola-website/Science/305539_a_306868]
-
eliminată pentru a preveni evadarea prizonierilor de pe insulă care ar fi putut construi plute. Programul Națiunilor Unite pentru Mediu listează 15 specii de plante endemice. Insula are două specii de păsări endemice și două specii de reptile endemice. O specie endemică de rozătoare cu numele "Noronhomys vespuccii" a dispărut, această specie a fost menționată de Amerigo Vespucci. Viața de deasupra și sub nivelul mării este principala atracție a insulei. Țestoase mari, delfini, albatroși si multe alte specii au fost observate frecvent
Fernando de Noronha () [Corola-website/Science/305539_a_306868]
-
cele în care nu au loc astfel de situații. A fost o autoritate la nivel mondial în studiul sistemului neurovegetativ, introducând noi metode pentru investigarea acestuia, ca de pildă, proba atropinei și ortostatismului. Este autorul unor studii clasice privind gușa endemică, reumatismul, angina de piept și a introdus noi metode de tratament, printre care terapia cu strofantină în doze fracționate în insuficiența cardiacă. Alături de intensa sa activitate științifică, Danielopolu a avut și o importantă activitate socială. Astfel, în 1935 propune crearea
Daniel Danielopolu () [Corola-website/Science/305712_a_307041]
-
cu vegetație ierboasă. Covorul vegetal este format în ansamblu din peste 1200 de specii, din care 1/3 sunt plante inferioare, talofite și briofite, iar 2/3 superioare - în special fanerogame. Plantele cu flori sunt reprezentate în principal de specii endemice: breabănul (Cardamine glanduligera), brusturul negru (Symphytum cordatum), clopoțelul [Campanula rotundifolia - Campanula carpatica], crucea voinicului (Hepatica transsylvanica), Garofița de munte (Dianthus tenuifolius), gălbenelele de munte (Ranunculus carpaticus), mierea ursului (Pulmonaria rubra), margareta (Chrysanthemum rotundifolium), omagul [Aconitum moldavicum - Aconitum lasianthum (o. galben
Munții Tarcău () [Corola-website/Science/306305_a_307634]
-
lumii animale. Structura naturală a acestora a fost mult influențată de activitatea omului, care uneori a intervenit destul de brutal, producând modificări esențiale. Din acest motiv, în ultimii ani s-au aplicat măsuri de protejare și ocrotire atît a specillor rare, endemice, cît și a elementelor de peisaj. Biogeografic, Munții Baiului se încadrează în provincia dacică. Asociațiile vegetale și distribuția faunei se fac în cadrul mai multor etaje, specifice Carpaților.
Munții Gârbova () [Corola-website/Science/306313_a_307642]
-
Orchis sambucina), toporași (Viola bielziartp, V. bi- color) ș.a. Nu lipsește papucul doamnei (Cypripedium verticillatum) - monument al naturii, breabănul (Cardamine glandurigera) crinul de pădure (Lilium mirtagon), stînjenelul de munte (lris ruthenica), ori firuța de stîncă (Poa nemoralis ssp. rhemanni) - plantă endemică ocrotită prin lege. In rezervație abundă și elemente faunistice, unele declarate monumente ale naturii, ca, de exemplu, cocoșul de munte (Tetrao urogalus), acvila țipătoare (Aquila pomarina), corbul (Corvus corax) și rîsul (Lynx lynx). Rezervația forestieră și geologică cheile Tișiței este
Munții Vrancei () [Corola-website/Science/306310_a_307639]
-
de Focșani, sau 2,5 km aval de centrul satului Lepșa, pe aceeași magistrală rutieră), folosindu-se apoi traseul turistic 7. Valoarea fitogeografică a rezervației constă în numărul mare de elemente alpino-carpatice, alpino-boreale și atlantice, cît și în existența speciilor endemice carpatice și dacice continentale. Dintre acestea, enumerăm trandafirul de munte (Rosa pendulina), izmișoara (Cilamintha alpina), curpenul de munte (Clematis alpina), sînziene de munte (Galium anisophyllum), ciuboțica ursului (Cortusa matthioli). Rezervația geologică și de peisaj cascada Putnei este cu mult mai
Munții Vrancei () [Corola-website/Science/306310_a_307639]
-
zona sunt considerate rare la nivel european. Anumite asociații floristice formează comunități unice care se întâlnesc numai în această parte a lumii (de ex. Asociația Gymnospermo-Celtetum ). Acești munți conserva comunități de plante și specii reprezentative sau periclitate, multe dintre ele endemice, pentru unitatea biogeografica a Platoului Dobrogean. Numărul speciilor de plante variază în această regiune între 1779 și 1911 funcție de referințe. Ele reprezintă peste 19% din floră europeană și sunt comparabile cu floră bogată a insulelor Cretă și Corsica. Unul dintre
Munții Măcin () [Corola-website/Science/306314_a_307643]
-
ecosistemice îl reprezintă pădurea de fag și carpen dobrogean, care este unică în România. Un alt exemplu, la nivel de specie, este cel al lui (clopoțelul dobrogean), Parcul Munții Măcinului fiind singurul Parc din lume care ofera protecție acestei specii endemice, întâlnită numai în această regiune. În total, această arie deține 27 de specii de plante endemice. În orice caz, se pare că datele existente sunt puține și că ar putea exista mai multe specii decât cele înregistrate până în prezent. Dobrogea
Munții Măcin () [Corola-website/Science/306314_a_307643]
-
exemplu, la nivel de specie, este cel al lui (clopoțelul dobrogean), Parcul Munții Măcinului fiind singurul Parc din lume care ofera protecție acestei specii endemice, întâlnită numai în această regiune. În total, această arie deține 27 de specii de plante endemice. În orice caz, se pare că datele existente sunt puține și că ar putea exista mai multe specii decât cele înregistrate până în prezent. Dobrogea este singura regiune din România unde încă mai există suprafețe importante de vegetație stepică, unice în
Munții Măcin () [Corola-website/Science/306314_a_307643]
-
și în Balcani. Munții Măcinului reprezintă singurul Parc Național din țară care protejează acest tip de vegetație, foarte rară acum în Europa. Tocmai de aceea acest parc ar fi singurul din lume care conserva habitate specifice, comunități de plante, specii endemice, sub-endemice și relicte ale platoului dobrogean, o arie biogeografica de importanță internațională recunoscută. În ciuda naturii unice biogeografice a Munților Măcinului, cu atracțiile lor speciale florale și faunistice, informațiile asupra diversității faunistice sunt puține. Dintre cele 187 de specii de păsări
Munții Măcin () [Corola-website/Science/306314_a_307643]