2,401 matches
-
27 ne semnalează numai relațiile preferențiale de forme. Așa se explică combinațiile narative frecvente PC-PS (polii <2> și <4>) și încadrarea lui <4> de către <2>, atît de caracteristică genului faptului divers clasic (T2). Acest tip de variațiune este specific oricărei enunțări textuale în act21. În alternanțele sau tranzițiile preferențiale, un singur parametru este variabil. O alternață verticală face să varieze caracterul conjunct sau disjunct al reprezentării discursive. Între polii <1> și <2>, poziția subiectului enunțării nu variază, ci rămîne implicată. Între
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
tip de variațiune este specific oricărei enunțări textuale în act21. În alternanțele sau tranzițiile preferențiale, un singur parametru este variabil. O alternață verticală face să varieze caracterul conjunct sau disjunct al reprezentării discursive. Între polii <1> și <2>, poziția subiectului enunțării nu variază, ci rămîne implicată. Între <3> și <4>, distanțarea enunțiativă domină. O alternanță orizontală între polii <1> și <2> face să varieze gradul de implicare a subiectului enunțării. Între <2> și <4>, diegetizarea este mai mult sau mai puțin
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
disjunct al reprezentării discursive. Între polii <1> și <2>, poziția subiectului enunțării nu variază, ci rămîne implicată. Între <3> și <4>, distanțarea enunțiativă domină. O alternanță orizontală între polii <1> și <2> face să varieze gradul de implicare a subiectului enunțării. Între <2> și <4>, diegetizarea este mai mult sau mai puțin asumată și legată de actualitatea enunțătorului-narator. Alternanțele diagonale, între polii <1> și <4> sau <2> și <3>, care fac să varieze parametrii într-un mod mai radical, sînt mai
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
polii <1> și <4> sau <2> și <3>, care fac să varieze parametrii într-un mod mai radical, sînt mai puțin frecvente decît cele două alternanțe precedente. Ca exemplu, în poemul Unei trecătoare de Baudelaire, deja examinat în cap. 3, enunțarea nu variază direct de la polul <4> (în catrene) la polul <1> (în terține), ci este atenuată de o trecere prin <3>, care servește drept tranziție: T18 UNEI TRECĂTOARE Asurzitoare, strada în jurul meu mugea IMP Înaltă și subțire, durere maiestuoasă, În
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
punctul de plecare: părinții sînt din nou despărțiți de fiul lor. Eludînd partea a doua a povestirii, naratorul își subliniază lipsa de interes pentru evenimentele înseși. După cum se vede, ceea ce îl interesează pe Borges se află în altă parte. 4. Enunțare narativă și surse ale cunoașterii Am văzut în capitolul 2 importanța problemei asumării enunțiative (PdV) a propozițiilor. În prima "En Junín o en Tapalqué refieren la historia" [e1], naratorul pretinde că a aflat povestea "Captivului" prin mediere. Textul începe cu
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
gesturi, că nu pătrunde în sinea personajului decît prin inferențe. Acumularea de verbe la perfect simplu înainte și după [e7b] întărește de altfel impresia de narațiune exterioară cu o foarte slabă sau chiar lipsă totală de asumare enunțiativă a enunțurilor (enunțare istorică exemplară). Vedem așadar cum întreaga povestire se caracterizată totodată prin incertitudine și printr-un cadru mediator continuu care nu se schimbă decît în ultima frază. Schimbarea este marcată prin modalizarea epistemică a vrea să știe și prin menționarea "numelui
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
mizăm pe ambiguitatea unei unități definite de către semantică și de către sintaxa frastică clasică: propoziția. Nu este vorba de o unitate la fel de virtuală ca propoziția logicienilor sau a gramaticienilor, ci de o unitate realizată efectiv și produsă printr-un act de enunțare, adică de un enunț. 5 Bucăți scurte grupate în volumul Nouvelles en trois lignes, Livre de Poche Biblio nr. 3298, 1998. 6 În limba greacă Thèma înseamnă "ceea ce este dat" prin discurs, ceea ce apare deci, ca un conținut cunoscut (notat
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
apare deci, ca un conținut cunoscut (notat în general cu termenul de "topic"). 7 În limba greacă, Rhèma înseamnă "ceea ce se spune" despre temă (numită și "comentariu"), ceea ce enunțul aduce nou (notat și cu termenul de "focus") și-i motivează enunțarea. În tezele din 1929 ale Cercului lingvistic de la Praga, Mathesius opune diviziunea formală în subiect și predicat gramatical diviziunii sale din fraza cehă în "temă și enunțare" (1969, p. 30). Am fi ispitiți să scriem remă-enunțare dacă riscurile confuziei terminologice
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
ceea ce enunțul aduce nou (notat și cu termenul de "focus") și-i motivează enunțarea. În tezele din 1929 ale Cercului lingvistic de la Praga, Mathesius opune diviziunea formală în subiect și predicat gramatical diviziunii sale din fraza cehă în "temă și enunțare" (1969, p. 30). Am fi ispitiți să scriem remă-enunțare dacă riscurile confuziei terminologice n-ar fi mai mari decît cîștigul. 8 Cercul lingvistic de la Praga și-a dat numele de "structuralist" (neol. strukturalismus) punînd accent pe conceptul fundamental de structură
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
ceea ce se întâmplă în străinătate, marginal. "Actualitatea culturală internațională este foarte puțin acoperită în mass-media, care preferă mediul național."48 Impresia degajată din această stare de fapt este că ea ține de aroganța culturală. Din punct de vedere metodologic, o enunțare a disciplinelor și a metodelor de studiu care pot fi folosite în interculturalitate este foarte riscantă, și se poate vorbi de o bătălie care nu are cum să fie câștigată din primul asalt. Însă acest enunț, deși tributar unei viziuni
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
studierea spațiului. Această societate are din timpuri străvechi o existență continuă. Odată ce ne aplecăm asupra geometriei, pornim pe căile deschise de predecesorii noștri. Atît de riguroasa logică matematică, "lanțul cauzal" pe care nu trebuie decît să-l urmăm ca și cum, după enunțarea principiilor, totul s-ar petrece în virtutea regulilor care par să preceadă primele eforturi de reflecție ale oamenilor, impu-nîndu-li-se din exterior se bazează totuși pe convențiile asupra cărora membrii grupului s-au pus de acord. (Aceasta este societatea geometrilor.) Trebuie să
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
AL AMBASADEI FRANȚEI ÎN ROMÂNIA. Coordonatorul seriei Științele limbajului este SANDAMARIA ARDELEANU. Dominique Maingueneau este profesor de lingvistică la Universitatea Paris XII și membru al Centrului de Cercetare Céditec. Domeniul său fundamental de specializare este analiza discursului din perspectiva teoriilor enunțării lingvistice și a curentelor pragmatiste, fiind autorul unui număr important de manuale și cărți de referință. Dintre cele mai cunoscute lucrări amintim: Initiation aux méthodes d'analyse du discours (1976), Approche de l'énonciation en linguistique française (1981), Genèses du
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
de l'énonciation en linguistique française (1981), Genèses du discours (1984), Les termes clés de l'analyse du discours (1996), Le discours littéraire (Discursul literar, Institutul European, 2007), Pragmatique pour le discourse littéraire. L'énonciation littéraire (Pragmatica pentru discursul literar. Enunțarea literară, Institutul European, 2007). Dominique Maingueneau, Linguistique pour le texte littéraire, 4e édition ( c) 2005, Armand Colin (c) 2008, Institutul European, pentru prezenta ediție în limba română INSTITUTUL EUROPEAN, editură academică recunoscută de Consiliul Național al Cercetării Științifice din Învățământul
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
se pedepsește în conformitate cu aceasta. Printed in ROMANIA DOMINIQUE MAINGUENEAU Lingvistică pentru textul literar Traducere de Ioana-Crina Coroi și Nicoleta Loredana Moroșan Studiu introductiv de Mihaela Mîrțu INSTITUTUL EUROPEAN 2008 Cuprins Studiu introductiv / 9 Cuvânt înainte / 39 Capitolul 1. Situația de enunțare / 41 1.1. Stilistica și teoriile enunțării / 41 1.2. Enunțarea / 46 1.3. Situația de enunțare / 49 1.4. Contextul producerii și scena de enunțare / 51 1.5.Deicticele / 55 1.6. Deicticele de persoană / 59 1.7. On
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
DOMINIQUE MAINGUENEAU Lingvistică pentru textul literar Traducere de Ioana-Crina Coroi și Nicoleta Loredana Moroșan Studiu introductiv de Mihaela Mîrțu INSTITUTUL EUROPEAN 2008 Cuprins Studiu introductiv / 9 Cuvânt înainte / 39 Capitolul 1. Situația de enunțare / 41 1.1. Stilistica și teoriile enunțării / 41 1.2. Enunțarea / 46 1.3. Situația de enunțare / 49 1.4. Contextul producerii și scena de enunțare / 51 1.5.Deicticele / 55 1.6. Deicticele de persoană / 59 1.7. On / 62 1.8. Dativul etic / 67 1
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
textul literar Traducere de Ioana-Crina Coroi și Nicoleta Loredana Moroșan Studiu introductiv de Mihaela Mîrțu INSTITUTUL EUROPEAN 2008 Cuprins Studiu introductiv / 9 Cuvânt înainte / 39 Capitolul 1. Situația de enunțare / 41 1.1. Stilistica și teoriile enunțării / 41 1.2. Enunțarea / 46 1.3. Situația de enunțare / 49 1.4. Contextul producerii și scena de enunțare / 51 1.5.Deicticele / 55 1.6. Deicticele de persoană / 59 1.7. On / 62 1.8. Dativul etic / 67 1.9. Persoanele și "politețea
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
și Nicoleta Loredana Moroșan Studiu introductiv de Mihaela Mîrțu INSTITUTUL EUROPEAN 2008 Cuprins Studiu introductiv / 9 Cuvânt înainte / 39 Capitolul 1. Situația de enunțare / 41 1.1. Stilistica și teoriile enunțării / 41 1.2. Enunțarea / 46 1.3. Situația de enunțare / 49 1.4. Contextul producerii și scena de enunțare / 51 1.5.Deicticele / 55 1.6. Deicticele de persoană / 59 1.7. On / 62 1.8. Dativul etic / 67 1.9. Persoanele și "politețea" / 70 1.10. Deicticele spațiale / 73
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
INSTITUTUL EUROPEAN 2008 Cuprins Studiu introductiv / 9 Cuvânt înainte / 39 Capitolul 1. Situația de enunțare / 41 1.1. Stilistica și teoriile enunțării / 41 1.2. Enunțarea / 46 1.3. Situația de enunțare / 49 1.4. Contextul producerii și scena de enunțare / 51 1.5.Deicticele / 55 1.6. Deicticele de persoană / 59 1.7. On / 62 1.8. Dativul etic / 67 1.9. Persoanele și "politețea" / 70 1.10. Deicticele spațiale / 73 1.11. Tipuri de deictice spațiale / 77 1.12
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
de deictice spațiale / 77 1.12. Probleme de narator / 79 1.13. Focalizarea și punctul de vedere / 84 1.14. Deicticele temporale / 86 1.15. Clasificarea deicticelor temporale / 88 1.16. Temporalitatea narativă / 89 1.17. Povestire și situație de enunțare / 93 Lecturi recomandate / 96 Exerciții / 97 Capitolul 2. Planurile enunțării: "discursul" și "povestirea" / 103 2.1. Aspectul / 104 2.2. Perfectul compus și perfectul simplu / 106 2.3. Cele două sisteme / 108 2.4. Planul ambreiat și planul non-ambreiat / 112
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
1.13. Focalizarea și punctul de vedere / 84 1.14. Deicticele temporale / 86 1.15. Clasificarea deicticelor temporale / 88 1.16. Temporalitatea narativă / 89 1.17. Povestire și situație de enunțare / 93 Lecturi recomandate / 96 Exerciții / 97 Capitolul 2. Planurile enunțării: "discursul" și "povestirea" / 103 2.1. Aspectul / 104 2.2. Perfectul compus și perfectul simplu / 106 2.3. Cele două sisteme / 108 2.4. Planul ambreiat și planul non-ambreiat / 112 2.5. Mărci de subiectivitate și substantive de calitate / 114
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
MOC) / 232 5.11. O continuitate / 235 5.12. O scară dublă / 238 5.13. Monologul interior / 240 Lecturi recomandate / 248 Exerciții / 249 Capitolul 6. Clasificare și non-clasificare 255 6.1. Tipuri de adjective / 256 6.2. Clasificarea: sintaxă și enunțare / 258 6.3. "Biet" / 261 6.4. Locuțiunea adverbială "din nefericire" / 263 6.5. Adjective și determinanți / 265 6.6. Pluralul cu valoare stilistică / 268 6.7. Efectele impresioniste / 271 6.8. Locul adjectivului / 274 Concluzii / 280 Lecturi recomandate / 280
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
interlocutorii îl au despre context, reprezentări care pot fi sau nu împărtășite de participanții la comunicare 4 și au relevat relația dialectică dintre text și context, căci fiecare act de limbaj afectează contextul. Pivotul relației dintre enunț și context este enunțarea a cărei abordare poate fi lărgită sau limitată. În sens restrâns, strict lingvistic, este vorba despre "cercetarea procedeelor lingvistice (deictice, modalizatori, termeni evaluatori etc) prin care locutorul își imprimă marca în enunț, se înscrie în mesaj (implicit sau explicit) și
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
enunț, se înscrie în mesaj (implicit sau explicit) și se situează în raport cu el (problema distanței enunțiative). Este o tentativă de reperare și de descriere a unităților de orice natură sau nivel -, a înscrierii lor în enunț ca indici ai subiectului enunțării"5. În sens larg, lingvistica enunțării are drept scop descrierea "relațiilor care se țes între enunț și diferitele elemente ale cadrului enunțiativ, precum: protagoniștii discursului (emițător și destinatar (i)); situația de comunicare; circumstanțele spațio-temporale; condițiile generale ale producerii / receptării mesajului
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
sau explicit) și se situează în raport cu el (problema distanței enunțiative). Este o tentativă de reperare și de descriere a unităților de orice natură sau nivel -, a înscrierii lor în enunț ca indici ai subiectului enunțării"5. În sens larg, lingvistica enunțării are drept scop descrierea "relațiilor care se țes între enunț și diferitele elemente ale cadrului enunțiativ, precum: protagoniștii discursului (emițător și destinatar (i)); situația de comunicare; circumstanțele spațio-temporale; condițiile generale ale producerii / receptării mesajului: natura canalului, contextul socio-istoric, constrângerile universului
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
socio-economic), au fost studiate diferite tipuri de fenomene enunțiative, îndeosebi deicticele personale și spațio-temporale (Guespin, 1976), discursul raportat, polifonia, ghilimelele (Authier, 1981), în așa măsură încât au devenit unele dintre caracteristicile francofone ale analizei discursului. Mai precis, problematica legată de enunțare s-a organizat pe nouă nivele ce interacționează constant: * nivelul local al operațiilor prin care se marchează discursul raportat, reformulările, modalitățile etc, care permit confruntarea diverselor poziționări 7, sau caracterizarea genurilor 8 de discurs; * nivelul global unde se definește cadrul
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]