9,341 matches
-
mai rapide și mai ușoare decât cele nervoase, care sunt predispuse la distocii (ZEROBIN K. și col., 1984). Mecanismele metabolice implicate în declanșarea parturiției se bazează pe acțiunea acetilcolinei, care poate declanșa contracția miometrului și unele modificări ale ionogramei și enzimelor serice ( RUNCEANU L. 1994, 1995). Mecanismele mecanice implicate în procesul parturiției la vacă au la bază legi ale fizicii, dintre care cea mai importantă este legea rezistenței celei mai mici enunțată de GAUSS,KF. Astfel, conform acestei legi fetusul își
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
ale valorilor cortizolului în sângele fetal și matern cu 4 zile înainte de parturiție (PORTER D.G., 1993), iar alte studii, chiar cu 10-20 zile antepartum (DICKIE M.B. si col., 1994). Se apreciază că acest hormon este un inductor cheie a unei enzime, care stabilește legătura între activitatea cortexului adrenal fetal și începutul parturiției, reflectând sincronizarea parturiției cu un grad de maturare fetală (PORTER D.G. 1993, RUNCEANU L. 1994, SEICIU FL. și col. 1987). Acțiunea cortizolului este responsabilă de scăderea titrului progesteronic din
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
K., 1984). S-a constatat că, hormonii estrogeni intervin în motilitatea uterină prin acțiunea lor biochimică complexă de : inducere a creșterii cantității de actinomiozină, mărire a puterii de scindare și recombinare a actinomiozinei sub acțiunea acidului adenozintrifosfat, favorizare a creșterii enzimelor transaminate, intervenție în eliberarea histaminei și favorizarea creșterii concentrației acetilcolinei la nivelul receptorilor colinergici din uter, creșterea excitabilității și contractilității miometrului, acțiune ce este explicată prin concentrarea la un optim funcțional al cationilor de K+, responsabili cu formarea unui potențial
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
1989). Diverse studii au indicat faptul că, activitatea cinetică a uterului este sub controlul stimulator al sistemului colinergic și inhibitor al sistemului adrenergic. Substanțele parasimpaticomimetice acționează prin fixare de receptori colinergici, determinând aceleași efecte ca mediatorul (acetilcolina) sau inactivează colinesteraza, enzimă care degradează acetilcolina în acid lactic și colină (BOITOR, I.,1979). Conditiile de mediu necorespunzătoare, stabulația permanentă, lipsa de mișcare, dezechilibrele alimentare pot avea efecte negative asupra procesului de contractilitate al fibrei musculare uterine prin dereglările sistemului enzimatic, ionilor și
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
este eliberată în circulație. Ocitocina este preluată de uter, glanda mamară, urină și mușchii scheletului. Timpul de înjumătățire în sânge este de 2-4 minute. În uterul animalelor există substanțe de tip chemotripsină, tripsină și alte peptidaze care neutralizează ocitocina. Aceste enzime provin din celule lipidice. Pe măsură ce se schimbă numărul celulelor lipidice în timpul ciclului sexual, asemănător se schimbă și puterea de inactivare ocitocică a uterului. Această proprietate de inactivare este mai evidentă în timpul ovulației și gestației. Dar numai o parte din ocitocină
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
captate de pavilionul oviductului. Mecanismul ovulației este un proces complicat dominat de interacțiunea coordonată dintre sistemul nervos central și cel endocrin. Rolul LH-ului în producerea ovulației constă în eliberarea de histamină și prostaglandină F2-alfa. Acestea induc hiperemia, stimulează activitatea enzimelor proteolitice, în special a colagenazelor din lichidul folicular, realizând desprinderea ovocitului de peretele folicular și subțierea acestuia în zona stigmei. În mecanismul hormonal al ovulației mai este implicat și progesteronul sintetizat de granuloasa foliculului de Graaf, structură care prezintă un
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
ale rezervei alcaline indică unele tulburări ale echilibrului acido-bazic, cu o tendință temporară spre acidoză metabolică, dar cu posibilități de redresare în timp relativ scurt, valorile oscilând în limitele fiziologice de variație ale speciei. Fosfataza alcalina (U/ l) este o enzimă cu implicații deosebit de importante în metabolismul fosfo calcic. Unii autori sunt de părere că nivelurile de Ca seric nu oferă un indiciu timpuriu și de încredere a deficienței de calciu la animale, deoarece mecanismele fiziologice care controlează homeostazia calciului sunt
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
citați de GRUNERT E. 1978 au evidențiat din punct de vedere histochimic existența la nivelul liniei de joncțiune, între trofoblast și epiteliul criptei uterine o adezivitate celulară datorată constelației moleculare ce există între suprafețele aflate în contact și a unor enzime care modifică componentele suprafeței celulare. S-a constatat că adezivitatea între trofoblast și celulele criptei uterine la vacile cu retenția anexelor fetale se menține și după parturiție. Modificările morfologice care tulbură mecanismele de desprindere a placentei determinând retenția anexelor fetale
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
mai importante procese de metabolism celular, aici având loc ciclul lui Krebs și legătura cu metabolismul energetic de bază. Magneziul are un rol important în metabolismul general al organismului: energetic, proteic și lipidic, fiind un cofactor important al activării multor enzime (lipaze, peptidaze, fosforilaze, etc.). Asupra fibrei musculare acționează la fel ca și calciul, activând acetilcolinesteraza și colinacetilaza influențând excitabilitatea neoro-musculară (DUMITRU , M. 1996). Magneziul este implicat și în autoapărarea organismului, având un rol foarte important pentru vacile în puerperium. El
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
de magneziu la vacile gestante poate produce avort, distocii prin atonie uterină, pareză sau tetanii postpartum, subinvoluție uterină postpartum, creșterea susceptibilității la infecții genitale. Cuprul Rolul cuprului pentru organismul animalelor este bine stabilit. Astfel, el intră în structura a numeroase enzime, denumite superoxid-dismutaze, intervine în hematopoeză, menținerea integrității pereților vasculari, structura osului, mielinizare, imunogeneză și fertilitatea animalelor. La bovine semnele carenței cuprului sunt insidioase, fără caracteristici evidente. Se întâlnește ca o carență secundară, fiind datorată interferenței cuprului cu alte minerale, cum
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
conștient al digestiei se mai regăsește numai în momentul expulziei anale. Fenomenele motorii care asigură progresia conținutului digestiv sunt rezultatul activității musculaturii netede a tubului digestiv, sub control nervos (local și vegetativ) și umoral. Digestia chimică propriu-zisă este asigurată de enzimele din sucurile digestive (saliva, sucul gastric, sucul intestinal, sucul pancreatic) eliberate de celulele secretoare specializate; bila favorizează digestia lipidelor prin emulsionarea acestora. Intestinul subțire este specializat atât pentru digestie cât și, în mod deosebit, pentru absorbție. La acest nivel se
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
acestora prin spațiile intercelulare dar și transcelular și este asigurată prin mecanisme de transport membranar selectiv (pasiv și activ), completate de diverse modalități de transformare intracelulară. Contracțiile musculaturii intestinale segmentează și amestecă conținutul luminal, favorizând contactul constituenților săi atât cu enzimele din sucurile digestive și cu mucoasa, deci absorbția produșilor de digestie. Desfășurarea eșalonată a procesului digestiv, la nivelul cavității bucale, stomacului, intestinului, necesită o coordonare între diferitele etaje, între fenomenele motorii și secretorii. Inafara elementelor de reglare intrinsecă, activitatea tubului
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
reprezentate de masticație și declanșarea deglutiției. 2.1. Masticația Masticația este ansamblul mișcărilor coordonate, voluntare și reflexe, ale mandibulei, limbii, buzelor și obrajilor, care au ca rezultat fragmentarea alimentelor și amestecul acestora cu saliva. Astfel sunt favorizate: contactul alimentelor cu enzimele salivare; stimularea receptorilor gustativi de către substanțe dizolvate în salivă; înmuierea alimentelor, în special cele care conțin celuloza și nu pot fi atacate enzimatic. Fragmentarea alimentelor se realizează în principal de către dinți prin mișcările mandibulei asociate cu ale limbii. Predominant incisivii
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
ai ventriculului IV. Substanțele emetizante acționează fie prin iritarea mucoasei gastrice, fie prin influențarea zonei chemoreceptoare. De la centri, impulsurile sunt conduse prin nervii frenici, vagi, simpatici, spinali la musculatura abdominală. 2.3. Secreția salivară Fenomenele chimice sunt reprezentate de acțiunea enzimelor din salivă. Saliva este produsă de un grup heterogen de glande: glande salivare principale (parotide, sublinguale și submaxilare) și accesorii, diseminate în cavitatea bucală. Saliva are următoarele roluri. a. Digestiv: prin enzimele pe care le conține (amilaza și lipaza salivară
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
Secreția salivară Fenomenele chimice sunt reprezentate de acțiunea enzimelor din salivă. Saliva este produsă de un grup heterogen de glande: glande salivare principale (parotide, sublinguale și submaxilare) și accesorii, diseminate în cavitatea bucală. Saliva are următoarele roluri. a. Digestiv: prin enzimele pe care le conține (amilaza și lipaza salivară); amilaza salivară degradează polizaharidele, iar lipaza salivară degradează trigliceridele (mai ales la nou-născut). b. Gustativ: apa din compoziția salivei dizolvă substanțele sapide favorizând contactul acestora cu mugurii gustativi. c. Protector: saliva realizează
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
4% apă și 0,6% reziduu uscat, format din 0,2% substanțe anorganice și 0,4% substanțe organice. Substanțele anorganice sunt reprezentate de cloruri, bicarbonați și fosfați de sodiu, potasiu sau calciu. In salivă sunt prezente următoarele substanțe organice. a. Enzime cu rol digestiv: ptialina (amilaza salivară) acționează asupra amidonului fiert sau copt, pe care-l descompune în maltoză, maltotrioză și dextrine; își continuă acțiunea în stomac până când bolul alimentar devine acid (pH < 4,5). lipaza salivară (secretată de glandele Ebner
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
salivare pentru apă, pe măsură ce saliva primară le străbate devine hipotonă (fig. 3). Mecanismul secretor al amilazei salivare La nivelul polului apical, celulele seroase acinare prezintă granule de zimogen care conțin amilaza salivară. Formarea granulelor de zimogen parcurge mai multe etape: enzima este sintetizată la nivelul ribozomilor reticulului endoplasmic și intră în cisternele acestuia; veziculele cu enzimă sintetizată se mișcă către aparatul Golgi unde enzima este încapsulată în vacuole; vacuolele sunt dispuse la polul bazal al celulei. Când secreția glandulară este stimulată
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
amilazei salivare La nivelul polului apical, celulele seroase acinare prezintă granule de zimogen care conțin amilaza salivară. Formarea granulelor de zimogen parcurge mai multe etape: enzima este sintetizată la nivelul ribozomilor reticulului endoplasmic și intră în cisternele acestuia; veziculele cu enzimă sintetizată se mișcă către aparatul Golgi unde enzima este încapsulată în vacuole; vacuolele sunt dispuse la polul bazal al celulei. Când secreția glandulară este stimulată, granulele de zimogen fuzionează cu membrana celulelor acinare iar conținutul este eliberat în lumenul acinar
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
acinare prezintă granule de zimogen care conțin amilaza salivară. Formarea granulelor de zimogen parcurge mai multe etape: enzima este sintetizată la nivelul ribozomilor reticulului endoplasmic și intră în cisternele acestuia; veziculele cu enzimă sintetizată se mișcă către aparatul Golgi unde enzima este încapsulată în vacuole; vacuolele sunt dispuse la polul bazal al celulei. Când secreția glandulară este stimulată, granulele de zimogen fuzionează cu membrana celulelor acinare iar conținutul este eliberat în lumenul acinar prin exocitoză. 2.3.3. Controlul secreției salivare
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
acidă a legăturilor peptidice din structura proteinelor. La acestea se adaugă acțiunea particulară de activare (prin proteoliză parțială) a pepsinogenului precum și cea de asigurare a unui pH optim pentru acțiunea proteolitică a pepsinei astfel rezultate. Substanțele organice sunt reprezentate de enzime, mucină, labferment, factor intrinsec Castle. Cea mai importantă enzimă a sucului gastric este pepsina. Ea este secretată de celulele principale ale glandelor gastrice sub formă inactivă, de pepsinogen. Transformarea pepsinogenului în pepsină se face sub influența HCl care inițiază scindarea
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
se adaugă acțiunea particulară de activare (prin proteoliză parțială) a pepsinogenului precum și cea de asigurare a unui pH optim pentru acțiunea proteolitică a pepsinei astfel rezultate. Substanțele organice sunt reprezentate de enzime, mucină, labferment, factor intrinsec Castle. Cea mai importantă enzimă a sucului gastric este pepsina. Ea este secretată de celulele principale ale glandelor gastrice sub formă inactivă, de pepsinogen. Transformarea pepsinogenului în pepsină se face sub influența HCl care inițiază scindarea pepsinogenului, iar pepsina formată întreține procesul autocatalitic. Pepsina hidrolizează
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
de minute. Alte mecanisme inhibitorii a secreției gastrice în această fază sunt: acidifierea duodenului; secretina, GIP, VIP, enteroglucagon. 4. Digestia intestinală Digestia intestinală cuprinde ansamblul fenomenelor: chimice, prin care produșii nedigerați sau parțial digerați până la acest nivel sunt supuși acțiunii enzimelor din sucurile intestinale; mecanice, prin care chimul intestinal este amestecat cu sucurile intestinale, propagat de a lungul intestinului, pus în contact cu suprafața absorbtivă a microvilozităților. 4.1. Comportamentul contractil al intestinului subțire În intestinul subțire se disting mișcări: segmentare
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
concentrații egale cu cele din plasmă și ioni de bicarbonat în concentrații mai mari decât cele plasmatice. Dintre aceste substanțe anorganice cel mai important este anionul bicarbonat care conferă alcalinitatea sucului pancreatic. Substanțele organice ale sucului pancreatic sunt reprezentate de enzime: proteaze, lipaze, amilază. a. Proteazele sucului pancreatic sunt reprezentate de tripsină, chimotripsină, elastază, carboxipeptidază. Ele sunt sintetizate sub formă inactivă în celulele glandulare. Tripsina este secretată sub formă inactivă de tripsinogen care este activat în intestin sub influența enterokinazei. Tripsina
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
pancreatică se secretă sub formă activă, capacitatea ei enzimatică fiind crescută de sărurile biliare și ionii de calciu. Lipaza pancreatică nu poate acționa asupra grăsimilor decât dacă acestea sunt emulsionate (proces care se realizează în prezența sărurilor biliare). Colipaza pancreatică (enzimă secretată de pancreas și activată de tripsină) se fixează pe grăsimile emulsionate, dislocă agenții emulsionanți și ancorează lipaza pancreatică. Rezultatul acțiunii lipazei pancreatice este producerea de monogliceride și acizi grași. Fosfolipazele hidrolizează legăturile esterice ale fosfogliceridelor. In sucul pancreatic există
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
Na+K+; pătrund 2 ioni de K+ la schimb cu 3 ioni de Na+ (fig. 9). Schimburile de ioni descrise face ca sângele care părăsește pancreasul să aibă un pH mai acid decât al sângelui arterial. b. Mecanismul secreției de enzime pancreatice Enzimele pancreatice sunt sintetizate sub formă inactivă la nivelul ribozomilor celulelor acinare. După sinteză ele sunt concentrate la nivelul reticulului endoplasmic rugos, apoi sunt încapsulate și transportate la nivelul aparatului Golgi unde sunt împachetate în vezicule secretorii. Acestea sunt
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]