1,945 matches
-
direct al acestei schimbări a logicii de organizare a timpului istoric consistă în destrămarea meta-narativei istoriei românilor, a cărei existență este dependentă de structurarea cronologică a timpului. Poate cea mai consecințională tranziție a fost abandonarea discursului absolutist și a certitudinii epistemologice în favoarea adoptării unei poziții relativiste care face tandem cu noua atitudine a reflexivității istoriografice. Chiar și manuale adresate clasei a VIII-a subliniază "rolul istoriografiei în conștiința națională", debutând chiar cu o discuție introductivă în care se tematizează "Cum se
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
fost fixată, ignorând toate aceste chestiuni profund problematice, care pun sub semnul întrebării întreaga validitate a demersului analitic realizat în paginile Raportului, și ridică alte îngrijorătoare semne de întrebare cu privire la statutul epistemic general al istoriografiei sponsorizate statal: care este validitatea epistemologică a adevărului istoric (pre-concluzionat) produs la comandă politică? Este istoricul în măsură să se erijeze într-o instanță morală și să emită sentințe condamnatorii? Pe linia clasică trasată de Leopold von Ranke încă din mijlocul secolului al XIX-lea, continuată
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
postulează natura finită a întregii cunoașteri umane, interzicând prin aceasta accesul la cunoașterea absolută, totalitatea enunțurilor empirice sunt tentative, provizorii și revizuibile. Cunoașterea istorică, în calitatea sa de sistem de enunțuri empirice despre trecut, intră la rândul ei sub jurisdicția epistemologică a principiului general al failibilismului. Astfel că și cunoașterea istorică este revizionistă, corectându-și continuu concluziile pe măsură ce apar informații noi despre trecut și pe măsură ce își șlefuiește optica teoretică prin prisma căreia interpretează datele brute ale trecutului. * Aparatul bibliografic este structurat
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
la perspectiva teoretico-politică asupra ideologiei, pentru a evidenția cele trei concepții conturate în cadrul său cu privire la relația dintre ideologie, societate și politică. Este vorba despre concepția negativă, despre concepția neutră și despre concepția pozitivă asupra ideologiei. Există, evident, și o perspectivă epistemologică asupra ideologiei (ce include, la rându-i, trei concepții: obiectivistă, relaționist-relativistă și pragmatistă), dar nu voi insista aici asupra ei16. a) Concepția negativă asupra ideologiei În rândul teoreticienilor sociali și politici, există un acord unanim cu privire la faptul că această înțelegere
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
sa o contribuție la dezvoltările ulterioare ale problemei pe care, de altfel, nu putea să le prevadă și nici o contribuție într-un domeniu precum cel al epistemologiei, pe care-l considera depășit de noile dezvoltări istorice. El urmărește recuperarea proiectului epistemologic în contextul teoriei socio-politice, iar această sarcină este atribuită sociologiei cunoașterii. Fără a argumenta suficient, încât să ofere o imagine asupra contradicțiilor interne ale unei epistemologii ale cărei pretenții de cunoaștere se află în contrast, Mannheim elaborează teza ce ține
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
și obiect, al cărei model este atingerea fizică sau "contagiunea""31. Observăm deci că, odată cu Mannheim, asupra conceptului de ideologie intervine nu doar o mutație metodologică prin trecerea de la concepția negativă la concepția neutră asupra ideologiei ci și o mutație epistemologică. Aceasta din urmă e dată de faptul că ideologia nu mai este legată de fenomenul dominației, nu mai apare ca un instrument de "falsificare" a realității pentru menținerea status-quo-ului aferent unei clase (celei burgheze, în interpretarea marxistă), ci apare ca
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
asociat funcției mediatoare a ideologiei"37. Ceea ce se poate observa în acest context este faptul că, în sublinierea funcției de legitimare pe care ideologia o deține în mod fundamental, Ricoeur urmărește să evite "paradoxul lui Mannheim", rezultat din extinderea erorii epistemologice pe care a lăsat-o moștenire Marx, atunci când a opus ideologia științei marxiste. Paradoxul poate fi redat, simplu, prin ideea că, dacă orice sistem de idei care nu corespunde criteriilor de științificitate este o ideologie, atunci nu putem avea nicio
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
putem avea nicio certitudine că sistemul de idei care acuză ideologia de falsificare a realității nu este el însuși ideologic. În termeni generali, existența acestui paradox rezultă din următoarele întrebări pe care gânditorul francez le consideră justificate: "Care este statutul epistemologic al discursului despre ideologie, dacă orice discurs este ideologic? Cum poate acest discurs să se elibereze de propria sa expunere, de propria sa descriere? Dacă gândirea socio-politică este ea însăși dependentă de situația de viață a gânditorului, nu cumva conceptul
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
modele politice, așa cum sunt cele cunoscute sub denumirile de liberalism, conservatorism și socialism. Înainte de a lua, însă, în discuție, aceste expresii ale modernității, trebuie să punem sub lupă ideea potrivit căreia există o relație indisolubilă între manifestările ideologice și cele epistemologice, între climatul socio-politic și formele de cunoaștere dintr-o anumită epocă. La nivelul teoriei politice, chestiunea este evidențiată atunci când se constată că, fie și fără a urmări o anumită sistematizare a demersurilor lor, cei mai mulți dintre gânditorii epocii moderne au exhibat
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
epocă. La nivelul teoriei politice, chestiunea este evidențiată atunci când se constată că, fie și fără a urmări o anumită sistematizare a demersurilor lor, cei mai mulți dintre gânditorii epocii moderne au exhibat, în scrierile lor, atât o viziune politică, cât și una epistemologică 45. De la Hobbes la David Hume, de la Adam Smith la Condorcet, de la Hegel la Marx se resimte, din această perspectivă, prezența unor intense preocupări în acord cu spiritul timpului, ceea ce face ca astfel de autori să poată fi percepuți și
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
și ca gânditori preocupați de progresul cunoașterii, dar și ca "filosofi ai lucrurilor pământești". Deloc întâmplător, o asemenea situare le permite teoreticienilor contemporani preocupați de condițiile socio-politice și istorice ale cunoașterii și, deci, de relația dintre cadrul socio-politic și proiecțiile epistemologice ale unei epoci de tipul modernității să identifice, în astfel de cazuri, existența unor "strategii" discursive. În această direcție, se subliniază că "acesta este motivul pentru care întrebarea relativă la conexiunile dintre teoriile epistemologice și cele politice ale filosofilor nu
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
relația dintre cadrul socio-politic și proiecțiile epistemologice ale unei epoci de tipul modernității să identifice, în astfel de cazuri, existența unor "strategii" discursive. În această direcție, se subliniază că "acesta este motivul pentru care întrebarea relativă la conexiunile dintre teoriile epistemologice și cele politice ale filosofilor nu pot fi construite doar ca o chestiune ce privește relațiile logice dintre aceste teorii ca sisteme articulate de constructe conceptuale. Dimpotrivă, o asemenea problemă implică o relație mult mai complexă, ai cărei termeni se
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
care ideile și, deci, cunoașterea sunt produse. Sceptici sau failibiliști, revizioniști ai epistemologiei, metodologiști, anti-metodologiști sau pur și simplu rebeli, gânditorii modernității nu au putut fi indiferenți la condițiile sociale, politice și istorice ale acestei epoci, promovând în consecință proiecții epistemologice în care elementul ideologic, în sensul său general, își manifestă prezența. La nivel particular, situarea lor într-o anumită epistemă configurată ideologic a marcat, de asemenea, proiecțiile cu privire la cunoaștere și, prin intermediul acestora, propunerea anumitor modele politice de societate. Faptul că
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
dintre libertate pozitivă și libertate negativă, în fine, dintre drepturi pozitive și drepturi negative. Adăugate la principiile practice ale contractualismului procedural, ale individualismului și competitivității 48, toate acestea au creat un cadru social care a permis inclusiv articularea unui demers epistemologic de natură să producă descoperiri remarcabile în toate domeniile cunoașterii umane. Nu intenționez, desigur, să sugerez aici că doar ideologia și, prin extensie, epistema liberală își pot asuma acest merit. Ceea ce susțin este că acestea au contribuit, alături de celelalte expresii
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
diferenței dintre cunoașterea practică (knowing-how) și cunoașterea tehnică (knowing-what)51. De pe poziții sceptice cu privire la extinderea posibilităților de cunoaștere până acolo încât aceasta din urmă să devină una "totală", teoreticieni conservatori de talia lui Michael Oakeshott au glisat înspre un pesimism epistemologic de natură să tempereze credința unei cunoașteri perfect "raționale" a lumii noastre. De altfel, gânditorul britanic a avertizat cu privire la periculozitatea aplicabilității principiilor raționale în spațiul socio-politic, atrâgând atenția asupra faptului că "raționalismul (...) este atât o modă, cât și o doctrină
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
o credință"52. Tocmai de aceea, epistema conservatoare are drept piloni centrali ai demersului său argumentativ idei care vizează failibilitatea cunoașterii umane, neîncrederea față de abstracțiunile produse de rațiune și imprevizibilitatea viitorului, acestea jucând un rol major nu doar la nivel epistemologic, ci și la nivel ideologic. Deși, la o primă vedere, s-ar putea crede că avem de-a face cu o limitare a procesului de cunoaștere, această aparență înșelătoare este disipată de îndată ce recuperăm realitatea că unul dintre ele mai importante
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
și la nivel ideologic. Deși, la o primă vedere, s-ar putea crede că avem de-a face cu o limitare a procesului de cunoaștere, această aparență înșelătoare este disipată de îndată ce recuperăm realitatea că unul dintre ele mai importante principii epistemologice aplicate nu doar în sfera științelor naturii, ci și în aceea a științelor socio-politice în lumea contemporană este cel al "încercărilor și erorilor", așa cum a fost acesta teoretizat de filosoful științei și teoreticianul politic liberal-conservator Karl Popper. Practic, fără a
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
rol major, iar acest rol este subordonat valorilor fundamentale ale civilizației occidentale, dintre care se remarcă libertatea individului 55. Mizând pe asumarea obiectivității ca "intersubiectivitate a metodei științifice" sau definind-o prin "caracterul public al metodei științifice"56, această perspectivă epistemologică va contribui la deschiderea problemelor cunoașterii științifice înspre spațiul societal și la "transparentizarea" rolului social asociat descoperirilor științifice, în condițiile în care, astăzi, publicul are acces la informații care în urmă cu mai puțin de o sută de ani erau
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
ceea ce astăzi numim "politica de cunoaștere" (knowledge politics). c) Socialismul ca model politico-epistemic Dacă ne referim, în fine, la cea de a treia ideologie apărută în modernitate, și anume socialismul, putem aprecia că, din punctul de vedere al fundamentelor sale epistemologice, aceasta împărtășește o bună doză de raționalism cu liberalismul continental așa cum apare acesta din urmă în, spre exemplu, scrierile lui Rousseau sau Kant și că se situează în deplină contradicție cu principiile gnoseologice ale conservatorismului. Deloc întâmplător, în plan politic
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
moral și politic, fiind suficient să ne gândim la fenomenul concentraționar asociat totalitarismului propriu comunismului de tip sovietic. Din punctul meu de vedere, la apariția acestor derapaje, vizibile încă în lumea contemporană, a contribuit și un anumit tip de exaltare epistemologică, dată de încrederea totală în progresul umanității pe baza cunoașterii legilor de evoluție socio-istorică. De altfel, cadrul intelectual al acestei ideologii, care își extrage, de asemenea, resursele din Iluminismul modernității este dominat de ceea ce Karl Mannheim numea "mentalitate utopică"57
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
o societate dată în ansamblul său. Vehiculat ideologic la nivelul mentalului colectiv al oricărei societăți, sistemul astfel configurat contribuie la constituirea unui context epistemic, identificabil socio-politic și istoric în ceea ce înseamnă "practica de gândire" a unei epoci, cu ajutorul unei analize epistemologice. Aceasta poate evidenția modul în care, grație existenței lor eminamente sociale și implicit relațiilor interindividuale și inter-grupuri pe care le dezvoltă membrii comunității constituie o bază comună de la care plecând își pot explica realitatea. Simultan, ei pot participa astfel la
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
utile în explicarea și înțelegerea realității societale, ca și a posibilităților de evoluție a acesteia. În fine, cea de a treia secțiune a studiului de față se orientează înspre analiza ideologică a cunoașterii sociale. Sunt puse la lucru, aici, valențele epistemologice ale conceptului de ideologie, fiind devoalat, astfel, cel de al doilea rol pe care i-l atribui, și anume cel de instrument al cunoașterii sociale. Îmi propun, ca atare, să definesc metodologic semnificația analizei ideologice și să evidențiez tipul de
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
contribuind decisiv la schimbările ce survin în plan societal. Trei precizări suplimentare se impun, cred, înspre finalul părții introductive. Prima dintre ele vizează faptul că prezentul capitol are ca punct de plecare o încercare de a sistematiza, deopotrivă teoretico-politic și epistemologic, problematica ideologiei, într-o direcție care să depășească viziunile reducționiste existente în literatura de specialitate românească, fie aceasta de proveniență filosofică, sociologică ori politologică. Reamintesc aici "pilonul central" al tentativei de a "reinventa ideologia", și anume modalitatea de definire a
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
asemenea context interesul meu este cel de a crea punți de legătură interdisciplinare cu spații ale cunoașterii cum sunt cele reprezentate de analiza discursului, psihologia socială, antropologia socială sau științele comunicării. Consider că, luând în calcul atât aspectele cognitive și epistemologice ale ideologiei, cât și pe cele teoretico-politice, sociale, simbolice ori discursive, dezvoltarea ulterioară a unei teorii integrate a ideologiei se poate transforma dintr-o promisiune intelectuală într-o posibilitate. 1. Proiecția ideologică a realității În măsura în care acceptăm faptul că ideologia este
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
6. Ce mă interesează este ca, plecând de la o definire pozitivă a conceptului, prin raportare la funcția sa eminamente socială, aceea de integrare-identitate, să identific modul în care ideologia proiectează acel tip de realitate în care ea se poate manifesta. Epistemologic, putem admite, desigur, existența a două tipuri de realitate: cea fizică adeseori considerată "obiectivă", adică independentă de prezența umană și cea socială consacrată primordial drept spațiu al intersubiectivității individuale și de grup. În mod evident, este ultimul tip de realitate
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]