1,461 matches
-
mnezică, se înscrie în creierul lor. Cum poți vorbi însă de astfel de urme pentru mase? Problema devine insolubilă pentru transmiterea amintirilor de la o generație la alta. Puțin contează dacă este vorba de mase sau de individ: nu există o ereditate a caracterelor dobîndite, nici memorie a grupului sau a speciei. De la Darwin încoace, orice speculație în acest sens se lovește de vetoul geneticii. În acest caz, nu putem stabili o analogie validă între psihologia indivizilor și cea a maselor, deci
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
zi. Neoplasmul de prostată Este o tumoră malignă a glandei prostatice, reprezintă 21% din totalitatea cancerului la bărbați peste vârsta de 50 ani. Dă metastaze în veziculile seminale, vezica urinară și regional în ganglioni, oasele bazinului și coloana vertebrală. Etiopatogenie : - Ereditatea; - cauze hormonale ( hormoni androgeni secretați în cantitate mai mare); - alimentația bogată în grăsimi. Simptomatologie: - în stadiile incipiente semnele sunt nesemnificative tulburări de micțiune: nicturie, polakiurie, disurie, incontinență prin supraplin; - simptomele apar în faza avansată când apar metastaze: durerea lombosacrată, disconfortul
Nursing, nefrologie, urologie şi transplant renal: manual pentru asistenţi medicali by Adina Covic, Elena Scor ţ anu () [Corola-publishinghouse/Science/1774_a_92276]
-
-l diferențiază de ceilalți. Anca Munteanu consideră că, creativitatea presupune cooperarea multiplă dintre trei categorii de factori psihologici, biologici și sociali : I. Factori psihologici a) Factori intelectuali b) Factori nonintelectuali c) Aptitudini speciale dă Factori abisali II. Factori biologici a) Ereditatea b) Vârsta c) Sex d) Sănătate mentală III. Factori sociali aă Condiții socio-economice și culturale b) Condiții educative I.a. Factori intelectuali 1. Gândirea divergentă 2. gândirea convergentă 3. Stilul perceptiv I.b. Factori nonintelectuali 1. Motivația 2. Caracterul 18
Problematica Creativităţii by MARILENA CRĂCIUN () [Corola-publishinghouse/Science/91590_a_92997]
-
care influențează evoluția fenomenului creației: A. Factori psihologici 1. Factori intelectivi a) gândirea divergentă b) gândirea convergentă c) stilul perceptiv 2. Factori nonintelectivi ( de personalitate) a) Motivația b) Afectivitatea c) Imaginea de sine d) Sistemul atitudinal B. Factori biologici 1. Ereditatea 2. Vârsta C. Factori externi a) Mediul socio-cultural b) Familia c) Educația d) Profesia e) Anturajul (Carmen Crețu, 2005, pp.50-51) Andrei Cosmovici, Luminița Iacob susțin ca necesară cooperarea multimplă, în cadrul procesului de creație, a următorilor factori: 1. Factori de
Problematica Creativităţii by MARILENA CRĂCIUN () [Corola-publishinghouse/Science/91590_a_92997]
-
Factori psihologici I. Factori intelectivi 1. Imaginația 2. Gândirea cu factorul ei general inteligență 3. Stilul perceptiv II. Aptitudini speciale III. Factori nonintelectuali ( de personalitate) 1. Sistemul atitudinal 2. Motivația 3. Afectivitatea 4. Temperamentul 5. Caracterul B. Factori biologici 1. Ereditatea 2. Sănătatea mentală / fizică C. Factori externi 1. Condiții educative în mediul școlar și familial 2. Condiții socio-economice și culturale II .2. Factori care condiționează creativitatea II .2.1 Factori psihologici II .2.1.1 Factori intelectivi A. Imaginația Imaginația
Problematica Creativităţii by MARILENA CRĂCIUN () [Corola-publishinghouse/Science/91590_a_92997]
-
este în cea mai mare parte înnăscut, caracterul se formează pe parcursul vieții ca urmare a integrării omului într-un sistem de relații sociale. Ele este întotdeauna supus unei valorizări pe criteriul binelui sau răului. II .2.2. Factori biologici A. Ereditatea Aportul eredității în creație constituie o problemă încă nedeslușită în totalitate deoarece se bazează pe controversa ereditate - mediu. Mediul intervine asupra materiei prime ereditare pentru că nu putem fabrica genetic talente. Plasticitatea și polivalența predispozițiilor în momentul nașterii poate fi justificarea
Problematica Creativităţii by MARILENA CRĂCIUN () [Corola-publishinghouse/Science/91590_a_92997]
-
cea mai mare parte înnăscut, caracterul se formează pe parcursul vieții ca urmare a integrării omului într-un sistem de relații sociale. Ele este întotdeauna supus unei valorizări pe criteriul binelui sau răului. II .2.2. Factori biologici A. Ereditatea Aportul eredității în creație constituie o problemă încă nedeslușită în totalitate deoarece se bazează pe controversa ereditate - mediu. Mediul intervine asupra materiei prime ereditare pentru că nu putem fabrica genetic talente. Plasticitatea și polivalența predispozițiilor în momentul nașterii poate fi justificarea existenței talentelor
Problematica Creativităţii by MARILENA CRĂCIUN () [Corola-publishinghouse/Science/91590_a_92997]
-
într-un sistem de relații sociale. Ele este întotdeauna supus unei valorizări pe criteriul binelui sau răului. II .2.2. Factori biologici A. Ereditatea Aportul eredității în creație constituie o problemă încă nedeslușită în totalitate deoarece se bazează pe controversa ereditate - mediu. Mediul intervine asupra materiei prime ereditare pentru că nu putem fabrica genetic talente. Plasticitatea și polivalența predispozițiilor în momentul nașterii poate fi justificarea existenței talentelor multilaterale, persoane care excelează în mai multe domenii (Camil Petrescu - romancier, literat, filozof, matematiciană. Restrângerea
Problematica Creativităţii by MARILENA CRĂCIUN () [Corola-publishinghouse/Science/91590_a_92997]
-
multigenerațională" Pe lângă preocuparea față de relațiile psihodinamice părinți-copii, soț-soție, marcate de structuri psihanalitice, această terapie se concentrează asupra sistemului familial mai larg, propunând ideea posibilității transmiterii și amplificării patologicului de-a lungul generațiilor. Și nu e vorba de o transmitere de ereditate biologică, ci de una, să-i spunem, psihanalitică. Mai mult, boala se poate forma în câteva generații prin acumularea unor inadecvări emoționale (schizofrenia este o psihopatie multigenerațională, spun reprezentanții acestui curent). Figura de prim-plan a terapiei familiale multigeneraționale este
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
lui Vasile Vieru: „Pentru că toată lumea cunoaște un fapt vădit, anume: esența și particularitățile neamului, în ultimă instanță, sunt determinate nu de limbă, care poate fi impusă din exterior de către colonizatori, dar de codul genetic ce i s-a transmis prin ereditate de populația (sau populațiile) indigenă (aborigenă), care a stat la baza formării unei națiuni și, bineînțeles, de complexul de împrejurări istorice, în care s-a născut și s-a dezvoltat o formațiune etnică, transformându-se în națiune”. De acord cu
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
critic ca fapt cultural definind Moldova. Nouă la junimiști este relația care se stabilește între temperamentul provincial înclinat spre critică și moderație, pe de o parte, și rigoarea formației intelectuale obținute în spațiile german și francez, pe de altă parte. Ereditatea se întâlnește, în cazul a patru dintre fondatori, cu această „aculturație“ europeană. Prin Negruzzi, Pogor, Rosetti și Carp, junimismul duce mai departe dimensiunea criticistă a Moldovei. Moldovenismul societății este vizibil în maniera în care Junimea continuă o abordare marcată de
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
incizive a gândirii abstracte. Astfel, e ușor de înțeles cum se formase acea școală pentru care omul istoric cu legăturile lui diverse, izvorâte prin de prin deri și tradiții seculare, cu viciile, pasiunile lui, rezultat al constituției fiziologice și al eredității lui tot atât ca și al stării sociale în care trăiește cu credințele, eresurile sale, omul de carne și oase, întrun cuvânt, dispare pentru a lăsa locul unei ființe abstracte, product al visurilor generoase și umanitare, dar care nu viețuiește
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
de dreptul de cetățenie, de care romanii erau foarte geloși până într-atât încât nu-i admiteau în legiuni nici măcar pe latinii rezidenți în Roma, care puteau să ocupe și diferite funcții civile. Accesul spre serviciul militar, chiar și în virtutea eredității profesiunilor, era restricționat aproape exclusiv numai fiilor de legionari, până la împlinirea vârstei lor de 17 ani. Meseria soldatului nu a fost pe deplin acceptată de comunitatea creștină timpurie din diferite motive. Mai mult, scandalurile pe care această profesie le-a
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
self-education, self-learner, self-learning, self-directed learning, self-regulated learning, self-differentiation, self-discovery, self-efficacy, self-control, self-examination, self-management, self-leadership ș.a. În sens larg, autoeducația este corelată cu orice problemă, mai ales practică a educației, dacă se consideră că alături de cei trei factori cunoscuți ai educabilității (ereditate, mediu, educație formală) se afirmă și rolul educatului însuși, transformat din obiect (suportă influențele educației) în subiect (își construiește singur acțiuni și moduri de influențare a propriei deveniri). Însăși etimologia termenului sugerează aceasta (gr. autos sine însuși; lat. educo, ere
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
ca prin observații și reflecții profunde, cu caracter ironic sau sarcastic, fiecare dintre noi să poată realiza o cunoaștere de sine obiectivă, indispensabilă luării unor atitudini de Îndreptare și autoperfecționare. Defectele, ca și calitățile aparțin, unele, naturii intime a omului/eredității sale, altele se structurează ca trăsături negative de caracter apărute În cursul vieții ca expresie a neglijențelor noastre În raport cu sine sau ca urmare a unor greșeli educative la care am fost supuși Încă din fragedă copilărie. Desigur, ponderea, la un
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
la comoditatea sufletească, În schimbul unei perspective ce pare mai dreaptă, dar care poate fi problematică În reușită - iată natura conflictului de conștiință, care stă la baza gestului etic.” (M. Ralea) Lupu-și schimbă părul, dar năravul, ba. (Ceea ce provine din ereditatea speciei nu poate fi transformat sau Înlocuit pe moment ori ca expresie a unei simple dorințe: „Ce naște din pisică șoareci mănâncă”; „Din ouăle de șarpe nu ies pui de găină”; „Nu faci miel din câine tăindu-i coada”. La
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
ponderea covârșitoare în toate aceste tipuri de delicte comise cu violență, comparativ cu ponderea foarte scăzută a femeilor, excepție făcând omorurile, în care femeile au o pondere ceva mai ridicată. Această distribuție ridică problema plasării etiologiei violenței fie în zona eredității individului (așa-numita teorie a violenței înnăscute), fie în cea a personalității de bază a acestuia (teoria violenței-frustrare), fie în cea a mediului social în care trăiește individul (teoria violenței-socializare). b) Vârsta În ansamblul criminalității violente, persoanele aflate la o
[Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
de insecuritate, de insuficiență, culpabilitate, neputință, eșec etc.) nu eprezintă altceva decât forme ale „inferiorității esențiale și ale eșecului suferit de eforturile naturale, ce tind a depăși sau compensa inferioritatea”. Acordând atenție deosebită rolului „constelației familiale”, în opoziție cu rolul eredității, Adler va contesta sexualității „locul central în viața psihică”, pe care i-l acordase S. Freud (în „sexualitate”, Adler va vedea doar una din expresiile relațiilor dintre oameni). În această perspectivă, „complexul lui Oedip” nu reprezintă un „faptfundamental”, ci una
[Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
antagonism dintre individ și societate nu are o bază reală. Societatea, prin educație, nu-l comprimă, nu-l denaturează pe individ, ci-l formează ca om. Cum este ușor de presupus, o astfel de teorie cu privire la educație nu poate acorda eredității un rol de prim ordin în dezvoltarea ființei umane, înclinațiile cu care aceasta se naște sînt, după aprecierea lui Durkheim, foarte maleabile, cu largi posibilități de dezvoltare. "Viitorul" scria el "nu este riguros determinat de constituția noastră congenitală", înclinațiile se
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
prima jumătate a acestui secol. De asemenea, el avea dreptate să atragă atenția asupra necesității organizării unui învățămînt cît mai diversificat, potrivit posibilităților și înclinațiilor variate ale copiilor și tinerilor. Ideea "școlii pe măsură", însă, punea prea mult accentul pe ereditate, ca și pe condițiile de mediu, împiedicînd astfel crearea unor condiții favorabile egalizării șanselor. Un învățămînt care se întemeiază pe trebuințele copilului va pune preț pe acel educator care se mărginește să stimuleze interesele, nevoile intelectuale și morale ale elevului
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
fiind complexitatea fenomenului educației, apare necesitatea unei colaborări între cercetători sau, cu un termen utilizat astăzi, a unei cercetări interdisciplinare. Deși a făcut din pedologie "rădăcina" "arborelui pedagogic", Ghidionescu a privit cu ochi critic tendința acesteia de supraevaluare a rolului eredității în dezvoltarea ființei umane. "Pedagogul", scria el, "nu trebuie să se lase abătut de problema eredității, nu trebuie să devină nici sceptic, nici fatalist, pentru a se resemna înaintea ei cu brațele încrucișate, ci trebuie să aibă deplină încredere că
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
a unei cercetări interdisciplinare. Deși a făcut din pedologie "rădăcina" "arborelui pedagogic", Ghidionescu a privit cu ochi critic tendința acesteia de supraevaluare a rolului eredității în dezvoltarea ființei umane. "Pedagogul", scria el, "nu trebuie să se lase abătut de problema eredității, nu trebuie să devină nici sceptic, nici fatalist, pentru a se resemna înaintea ei cu brațele încrucișate, ci trebuie să aibă deplină încredere că ereditatea îi lasă destul cîmp liber de activitate, de transformări și îmbunătățiri în educația copilului" (34
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
în dezvoltarea ființei umane. "Pedagogul", scria el, "nu trebuie să se lase abătut de problema eredității, nu trebuie să devină nici sceptic, nici fatalist, pentru a se resemna înaintea ei cu brațele încrucișate, ci trebuie să aibă deplină încredere că ereditatea îi lasă destul cîmp liber de activitate, de transformări și îmbunătățiri în educația copilului" (34, p. 51). După ce demonstrase caracterul complex al pedagogiei, rezultat din multitudinea perspectivelor din care se cerea analizat fenomenul educației, Ghidionescu nu reușește să se desprindă
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
explicația anumitor fenomene din viața omului trebuie căutată în viețile pămîntești anterioare; acestea hotărăsc destinul (Karma) din cursul unei vieți. În concepția lui Steiner, cursul vieții unui om, între naștere și moarte, este condiționat de trei factori: trupul supus legilor eredității mendeliene; sufletul supus destinului pe care omul și l-a creat în existențele anterioare și spiritul supus legilor reîntrupării. Nu este cazul să se insiste mai mult asupra teoriei antroposofice a lui R. Steiner. Cei interesați o pot cunoaște din
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
se adaptează condițiilor de existență, învață să transforme lumea. "Trebuie observat" scria Freud în Abriss der Psychoanalyse, 1939 "că, cu toată diferența lor esențială, sinele și supraeul au ceva comun: și unul și celălalt reprezintă influențe ale trecutului sinele influența eredității, iar supraeul, în esență, influențe venite din partea altor oameni în vreme ce eul este în principal determinat de propria experiență individuală" (vezi 19, p. 26). Freud distinge două categorii de instincte componente ale sinelui: a) instinctele de agresivitate pentru autoconservarea individuală și
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]