16,546 matches
-
elenismul din România și îndeosebi de secolul fanariot șîn 2006 a apărut în limba română, la Editura Omonia, lucrarea Nicolae Mavrocordat. Domn și cărturar al Iluminismului timpuriu (1680-1730)ț. Traducător el însuși din Embirikos și autor al unui volum de eseuri dedicate suprarealistului grec, Jacques Bouchard a prezentat, în eseul intitulat „Elogiu traducă torului”, dificultățile aparent insurmontabile ale traducerii de poezie în general și ale traducerii poeziei lui Embirikos în special, dificultăți pe care, în opinia sa, Tudor Dinu le-a
Literatura neoelenă în România by Elena Lazăr () [Corola-journal/Journalistic/2441_a_3766]
-
2006 a apărut în limba română, la Editura Omonia, lucrarea Nicolae Mavrocordat. Domn și cărturar al Iluminismului timpuriu (1680-1730)ț. Traducător el însuși din Embirikos și autor al unui volum de eseuri dedicate suprarealistului grec, Jacques Bouchard a prezentat, în eseul intitulat „Elogiu traducă torului”, dificultățile aparent insurmontabile ale traducerii de poezie în general și ale traducerii poeziei lui Embirikos în special, dificultăți pe care, în opinia sa, Tudor Dinu le-a depășit cu succes. „Modernitatea inițială a unui Konstantinos Kavafis
Literatura neoelenă în România by Elena Lazăr () [Corola-journal/Journalistic/2441_a_3766]
-
de Studii Neoelene cu șase burse. Domnului Georgios Galanakis i se datorează și organizarea, la 3 iunie a.c., a evenimentului de lansare a cărții semnate de tinerii traducători, eveniment găzduit generos de Ambasada Republicii Elene din București. Despre volumul Săvârșitu-s-a - eseuri al căror punct de plecare îl constituie fotografii mai mult sau mai puțin celebre care, grupate în șapte mari secțiuni tematice (istoria, propaganda, oamenii, războiul, amorul, moartea, lumea), recompun momente din istoria zbuciumată a secolului XX (între ele figurează și
Literatura neoelenă în România by Elena Lazăr () [Corola-journal/Journalistic/2441_a_3766]
-
lui Albert Camus, Străinul. Se știe că intelectualii algerieni sunt dintotdeauna împărțiți în privința atitudinii față de Camus, conaționalul lor. Mort în 1960, Camus n-a apucat momentul independenței Algeriei. Opinia lui fusese că era de preferat o federalizare. Numeroase romane și eseuri au fost consacrate de atunci încoace rolului lui Camus în istoria și în literatura țării lui natale. Meursault, contra-anchetă, romanul recent al lui Daoud, reia povestea asasinării de către eroul cu acest nume din Străinul a unui Arab, niciodată numit, trecând
Meridiane () [Corola-journal/Journalistic/2444_a_3769]
-
Vasiliu, Ion Tudor Iovian, Radu Florescu, Maria Șleahtițchi, Petruț Pârvescu, pagini de proză de Radu Aldulescu, Dan Perșa, Constantin Arcu, Camelia Leonte, cronici literare scrise de Lucian Alecsa, A. G. Romilă, Vasile Spiridon, Octavian Soviany, Florin Caragiu, Ionel Savitescu, Geo Vasile, eseuri de Al. Cistelecan și Simona Grazia Dima, pagini de traduceri din Paul Morand, Anna Ahmatova, Antonio Lobo Antunes, Arthur Rimbaud, Sylvia Plath. Celelalte rubrici, Relecturi de Radu Voinescu și Okeanos de Luca Pițu, Memoria, Note comentarii idei, grupajul de texte
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/2445_a_3770]
-
și așteptând, cu atenție didactică, o reacție emoțională. Discipol al antilocalistului Alexandru Mușina, autorul Firului alb vizează (ar fi normal să vizeze) o trimitere de mai mare amploare. Înclin să cred că la rădăcina acestui poem stă mai degrabă un eseu al lui Nicolae Manolescu (publicat într-una din Teme) și care se intitulează . El începe cu o serie de nuanțări pe marginea unor observații călinesciene și ajunge la o interesantă speculație pe marginea relației dintre tehnică și poezie. Rezum cât
Automobilul și căprioara by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2450_a_3775]
-
Simona-Grazia Dima Editura Humanitas Fiction, prin grija Denisei Comănescu, continuă editarea operei lui T.S. Eliot în românește. Volumul Eseuri alese. Critica literară (traduceri de Petru Creția și Virgil Stanciu, 2013), este, după cel de poezie, al doilea din acest proiect major, reeditare îmbogățită a celui de Eseuri apărut în 1974 la Editura Univers, față de care conține 8 eseuri în
Eseistica lui T.S. Eliot – un pariu al literaturii by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Journalistic/2459_a_3784]
-
grija Denisei Comănescu, continuă editarea operei lui T.S. Eliot în românește. Volumul Eseuri alese. Critica literară (traduceri de Petru Creția și Virgil Stanciu, 2013), este, după cel de poezie, al doilea din acest proiect major, reeditare îmbogățită a celui de Eseuri apărut în 1974 la Editura Univers, față de care conține 8 eseuri în plus, adică un total de 28. Cartea este structurată în două secțiuni, prima dedicată ideilor generale, iar a doua scriitorilor individuali, dar ideile despre literatură ale lui T.S.
Eseistica lui T.S. Eliot – un pariu al literaturii by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Journalistic/2459_a_3784]
-
Volumul Eseuri alese. Critica literară (traduceri de Petru Creția și Virgil Stanciu, 2013), este, după cel de poezie, al doilea din acest proiect major, reeditare îmbogățită a celui de Eseuri apărut în 1974 la Editura Univers, față de care conține 8 eseuri în plus, adică un total de 28. Cartea este structurată în două secțiuni, prima dedicată ideilor generale, iar a doua scriitorilor individuali, dar ideile despre literatură ale lui T.S. Eliot se găsesc nu numai în prima parte, ci sunt diseminate
Eseistica lui T.S. Eliot – un pariu al literaturii by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Journalistic/2459_a_3784]
-
este structurată în două secțiuni, prima dedicată ideilor generale, iar a doua scriitorilor individuali, dar ideile despre literatură ale lui T.S. Eliot se găsesc nu numai în prima parte, ci sunt diseminate, deopotrivă (și tratate cu un patos remarcabil!), în eseurile dedicate scriitorilor individuali. Frumoasele versiuni românești, datorate distinșilor cărturari Petru Creția și Virgil Stanciu, redau cu măiestrie tensiunea ideatică și ritmul originalului. Ca o opinie personală, am fi preferat ca distinșii cărturari, în loc să păstreze tale quale, din limba engleză, cuvinte
Eseistica lui T.S. Eliot – un pariu al literaturii by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Journalistic/2459_a_3784]
-
din temele dezbătute de T.S. Eliot sunt mereu actuale: condiția creatorului, sensul tradiției și al progresului în artă, relația dintre emoția personală și sentimentul artistic, practica poeziei, a criticii (aceasta din urmă prezentă în nu mai puțin de trei dense eseuri) și a dramei teatrale, limbajul dramatic și relația acestuia cu poezia, conceptul de scriitor clasic sau de literatură minoră, cultivarea limbii. Ideile sunt exprimate cu vigoare, probând o intensă atenție la fenomenul literar, iar observațiile critice sunt, cu evidență, cele
Eseistica lui T.S. Eliot – un pariu al literaturii by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Journalistic/2459_a_3784]
-
termeni. Poet, critic și teoretician literar, dramaturg, editor, Eliot este unul dintre întemeietorii de seamă ai poeticii moderniste. Dincolo însă de această datare, ne putem întreba, în acord cu autorul însuși, convins de valoarea atemporală a criticii literare autentice (în eseul Să-l criticăm pe critic), dacă opiniile și analizele sale mai pot oferi sugestii literaților de azi. Credem că da, întrucât multe din ele au un son profetic, specific unui scriitor dotat cu un fin simț al realității sociale. Astfel
Eseistica lui T.S. Eliot – un pariu al literaturii by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Journalistic/2459_a_3784]
-
religioase și politice să nu fie extreme” (p. 402). Prin această finețe intuitivă în corelarea evoluției literaturii cu aceea a societății, el este mai puțin un conservator, cum a fost uneori perceput, cât un tradiționalist vizionar. Afirmă limpede (în binecunoscutul eseu Tradiția și talentul personal) că „noutatea e mai bună decât repetarea”, dar crede (în Reflecții despre vers liber) și că „Într-o societate ideală, ne putem imagina cum Noul cel bun crește firesc din Vechiul cel bun, fără a fi
Eseistica lui T.S. Eliot – un pariu al literaturii by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Journalistic/2459_a_3784]
-
poet); „mă interesează mai mult ce au scris despre poezie poeții decât ce spun despre ea criticii care nu sunt poeți” (Să-l criticăm pe critic, p. 170). Inteligența poetului este de natură preponderent lingvistică, pur literară, idee ilustrată în eseul Milton II: „Impresia aceea specială, parcă de salt cu respirația tăiată... e o dovadă mai concludentă a capacității lui intelectuale decât ideile pe care le-a împrumutat sau le-a inventat. A fi în stare să domini atâtea cuvinte dintr-
Eseistica lui T.S. Eliot – un pariu al literaturii by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Journalistic/2459_a_3784]
-
o modalitate de autodisciplinare a energiei poetice, iar „Poemul precedă forma, în sensul că forma izvorăște din încercarea cuiva de a spune ceva”, iar „libertățile pe care și le poate permite sunt în vederea ordinii” (p. 66, 67). În mai multe eseuri se declară pentru impersonalitatea creatoare în artă, care nu este indiferență sau lipsă de emotivitate, ci, dimpotrivă, dezbărare de ego-ul mărunt: „o permanentă renunțare la ceea ce este poetul într-un anumit moment, în favoarea a ceva mai de preț. Progresul unui
Eseistica lui T.S. Eliot – un pariu al literaturii by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Journalistic/2459_a_3784]
-
dezbărare de ego-ul mărunt: „o permanentă renunțare la ceea ce este poetul într-un anumit moment, în favoarea a ceva mai de preț. Progresul unui artist este un perpetuu sacrificiu de sine, o continuă renunțare la propria lui personalitate”. (În deja clasicizatul eseu Tradiția și talentul personal, dar și în Yeats, unde remarcă faptul că acest poet, „datorită experienței personale intense, e capabil să exprime un adevăr general; să facă din el un simbol, conservând întreaga specificitate a expresiei”). Oricât de analitic ar
Eseistica lui T.S. Eliot – un pariu al literaturii by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Journalistic/2459_a_3784]
-
va digera și va transforma spiritul pasiunile care-i constituie materia”, în timp ce poetul mediocru este „personal”. Poezia veritabilă însă „nu înseamnă o eliberare a emoției, ci o «eliberare» de emoție; nu e exprimarea personalității, ci o eliberare de personalitate”. În eseul despre Baudelaire apreciază că boala poetului nu contează, ci doar ce a reușit să facă din ea, „în felul lui de a suferi e prezent ceva supranatural, supraomenesc”, în Dante, ca și în Tradiția și talentul personal, prezintă dezideratul unei
Eseistica lui T.S. Eliot – un pariu al literaturii by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Journalistic/2459_a_3784]
-
O literatură se deosebește de viața omului prin faptul că se poate întoarce asupra propriului trecut și dezvolta o posibilitate căreia nu i s-a dat curs” (Johnson, critic și poet). Există și un aspect tragic al perfecțiunii (revelat în eseul Ce este un clasic?): acela că literatura începuturilor poate fi mai bogată decât cea care îi urmează, iar un scriitor desăvârșit poate exercita și o acțiune sterilizatoare prin acapararea unei zone de limbaj unde ceilalți nu mai au acces vreme
Eseistica lui T.S. Eliot – un pariu al literaturii by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Journalistic/2459_a_3784]
-
romantic”, el fiind „un cârpaci în comparație cu Dante”, Poe era pueril, dezvoltarea lui se oprise la stadiul adolescenței, în vreme ce Valéry, prea sceptic ca să mai aibă convingeri, merge cu introspecția până la a ucide poezia însăși” (De la Poe la Valéry) În acest ultim eseu, Eliot își exprimă rezerva față de impasul literaturii ca „progres al conștiinței de sine”, gândind că efortul propriu literaturii europene, „extrema luciditate în legătură cu exprimarea și interesul extrem față de ea” s-ar putea frânge în viitor „datorită unei tensiuni crescânde împotriva căreia
Eseistica lui T.S. Eliot – un pariu al literaturii by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Journalistic/2459_a_3784]
-
regăsite în opera unor scriitori contemporani; câte o pagină de versuri publică Simona- Grazia Dima și Angela Furtună (a cărei poezie e comentată de Tudorel Urian); C.D. Zeletin își intitulează însemnările Cu gândul la jurnal; Paul Aretzu e autorul unui eseu despre „teologia părintelui duhovnicesc”, iar Constantin Mateescu al unor admirabile „desene în peniță” despre prințesa Ioana Cantacuzino; Constantin Trandafir analizează poezia lui Marian Drăghici; Lucia Negoiță stă de vorbă, în Interviul „Acoladei”, cu Ileana Iordache-Streinu; Pavel Șușară, în itinerariile sale
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/2462_a_3787]
-
sa. Cartea Danei Pîrvan-Jenaru, apărută anul trecut, dar de care aflu abia acum, întoarce ocheanul și încearcă să privească întregul ghem de probleme din perspectiva vastei publicistici pe care a lăsat-o Sebastian (cronici și recenzii, note, articole de atitudine, eseuri culturale) din care o mare parte nici nu a putut fi introdusă în circuitul public, cu toate încercările repetate ale regretatei mele colege Cornelia Ștefănescu, primul editor care și-a luat dificila sarcină de a aduce la lumină textele unui
Sebastian și lumea lui by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/2379_a_3704]
-
de dificultăți care decurg din plasarea unui capitol cu rol sintetic și concluziv la începutul cărții. Dacă încercarea de a extrage trăsăturile „sistemului” estetic al criticului s-ar fi făcut după parcurgerea materialului utilizat în capitolele următoare, consacrate substanțialelor sale eseuri dedicate romanului românesc interbelic (în cap.2) sau „pasiunii” sale pentru Proust, cred că rezultatul ar fi fost mai ușor de extras și eventualele generalizări de demonstrat. Dana Pîrvan- Jenaru începe capitolul dedicat lui Proust cu mărturisirea decisivă a criticului
Sebastian și lumea lui by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/2379_a_3704]
-
sau, mai exact, niciodată închis. Ceva despre autor. Angelo Mitchievici este un tânăr critic și eseist legat de România literară a anilor din urmă, unde a susținut (și încă mai susține) cronica filmului. A scris o carte despre Mateiu Caragiale, eseuri și studii despre decadentism și modernism, iar acum această carte despre I. L. Caragiale. Este scriitorul român despre a cărui lume ne spune că „a devenit parte din lumea în care trăim“. O lume percepută prin lentile când măritoare, oprite pe
Subiecte deschise by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/2384_a_3709]
-
face Mitchievici între Lefter Popescu și funcționarii mărunți ai lui Kafka, între aștepările cetățeanului turmentat și cele fără obiect ale cutărui personaj bekettian sau relaționările dintre „dinastia Caragiale“ și Cercul Literar de la Sibiu, în toate demersurile de această factură autorul eseului punând vervă asociativă și mult curaj intelectual. Spiritul asociativ primește de altfel tot ce i se cuvine în cartea lui Angelo Mitchievici adunându-i în jurul acelorași preocupări și obsesii pe Noica, pe Cioran, pe Tsvetan Todorov, pe Eugen Ionescu, desigur
Subiecte deschise by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/2384_a_3709]
-
-poeme multilingve ( română, engleză, franceză, italiană, germană, croată și maghiară)editura Astra, 2010 „ Ziceri și deziceri”, in tandem cu Florentin Smarandache, S.U.A., 2010( pamflet, panseuri, aforisme și jurnale) Editura CuART, Romania „Semiotica celulelor Stem”poeme,in Tipography( 2010) Proză, teatru, eseu, pamflet, publicistică: „Incursiuni în fantastica realitate” reportaje-Editura Eminescu „Aventurile lui Paparuda (proză pentru copii), Editura Călăuza „Ghinda și sabiadocumente Editura Călăuza v.b. „Luceafăr din lacrimă”eseuri și pamfleteEditura Signata „Tresărirea Focului”Jurnale de idei ( vol I) idem „Magnet-ferestre fulgerate
Opera editată. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Eugen Evu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_62]