18,301 matches
-
ăntr-o carte de estetică, această știință e contestată de plano nu numai an polemică dreapta cu M. Dragomirescu (despre care, adaug, Croce spusese, ăn 1936, ca confundă estetică cu zoologia), dar și, implicit, cu Vianu și cu tot ceea ce ăntruchipa estetică. Studiul cel mai amplu (peste șaptezeci de pagini) și mai dens este, ăn volumul pe care al comentez, cel despre Viața Românească an perioada interbelică. E, nu e exagerat să notez, piesa de rezistență a volumului. Aici dl. Liviu Leonte
Istorie literară cu intermitente by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17500_a_18825]
-
funcția compensatoare ("opium pentru popor") a credinței ăntr-o altă lume, mai bună și mai frumoasă. Kitsch-ului comunist al proiectului și programului terorizante ale unei societăți pe cât de false pe atât de aberante i se opune trăirea autentică a emoției estetice, catharsisul eliberator al speranței confundării vieții cu actul artistic. O utopie a literaturii ăncepea să dubleze realitatea tot mai sordida a unei lumi fără nici un sprijin spiritual și moral, religios ori civic an afară artei. an acest spirit profund utopic
Utopia literaturii by Alexandru Con () [Corola-journal/Journalistic/17486_a_18811]
-
oare lucrurile an anii '50? Artisticește, anii aceștia vor rămâne an istorie drept cea mai antiestetica și paraliterara perioadă. După mai bine de o decadă de propagandă an rime și reportaj versificat, de o minciună socială și de un fals estetic depășite doar de impostura autorilor, obtuzitatea ideologilor și agresivitatea criticilor, poezia primului volum al lui Nichita Stănescu, Sensul iubirii (1960), constituită pe o poetica a purității adolescentine, a impus o autentică "retorica a diminetei" artei. El marchează editorial ănceputul "dezghețului
Utopia literaturii by Alexandru Con () [Corola-journal/Journalistic/17486_a_18811]
-
an cadrul poeziei eminesciene, interpretarea ei rămâne mereu "piatră de ăncercare" a oricărei hermeneutici a operei lui Nichita Stănescu. an epoca, 11 elegii postulează ruptură totală și ireversibilă a textului poetic de orice condiționare ideologico-marxistă. Ea proclama, totodată, cu consecințe estetice mult mai productive an devenirea interioară a literaturii noastre postbelice, eliberarea poeziei de orice biografism și psihologism care, "realități" fiind, cad sub incidența determinărilor social-istorice, asadar și a concepției materialist-dialectice a fenomenelor. Poezia stănesciană din această perioadă a "momentului '68
Utopia literaturii by Alexandru Con () [Corola-journal/Journalistic/17486_a_18811]
-
o anume ,,îngrijorare" pe care mi-aș fi exprimat-o, în România literară, privind internaționalizarea limbajelor artistice în cadrul Bienalei de la Veneția. Cum o asemenea îngrijorare conține, după cum denotă contextul, un aprioric mauvais goût și dovedește o flagrantă priponire sub orizonturi estetice mumificate, mă grăbesc să fac cîteva precizări: mai întîi, recunosc explicit că sînt îngrijorat. ansa nu internaționalizarea limbajelor mă îngrijorează - acest proces este legitim și el trebuie exploatat inteligent, iar nu deplîns - , ci superficialitatea comunicării, informația în grabă și confecționarea
Un om de bronz: Iuliu Maniu by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17502_a_18827]
-
păgâne (1912) iar Macedonski, cunoscăndu-l an același an, ai editează și el o placheta. Oricum, placheta următoare, Eternități de-o clipă (ce titlu frumos!) e din 1914. Deși al vizitase, ăn chip de mulțumire, pe Maiorescu, Pillat e un ăndatorat, estetic, acum, lui Macedonski și, mai tarziu, ăn 1918, lui Ov. Densusianu. E perioadă lirica simbolist-parnasiană, pe care Pillat a traversat-o, cum se știe și ea a ținut câțiva ani buni, cam până an 1922-1923, când se reorientează spre tradiționalismul
Ion Pillat epistolier by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17484_a_18809]
-
mulți colegi de breaslă, poezia Lilianei Grădinaru, medic, doctor în medicină, membru al Uniunii Scriitorilor din România, este un crez și o vocație, un blazon de idealitate. Poeta face parte din familia sufletelor țări, uneori chiar cu riscul subestimării soluțiilor estetice. Scrie și tipărește cu suflarea timpului în ceafa (8 volume între 1993 și 1999), isi denunță intensă nevoie de confesiune, de identificare, în fond de legitimare a unei vieți, menite să aducă mărturie despre alte vieți. Fie că este vorba
în absenta obsesiilor by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/17517_a_18842]
-
pe masura scriitorului despre care inca de pe la începutul secolului XX se spunea că ar fi fost Secretarul epocii sale. Ce face mai puțin popular scrisul lui Balzac, față de românele lui Eugen de Sue, si de tot ce intră în categoria estetică a "misterelor Parisului" este capacitatea să colosală de "a gîndi" pe seama situațiilor și personajelor din românele sale. Chir pentru un cititor cît de cît instruit "filozofarea" aceasta introdusă în plină acțiune a intrigilor devine sîcîitoare, făcîndu-l să "sară" paginile. Nu
Balzac azi by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17524_a_18849]
-
la felul lui pitoresc cam vulgar, trebuie să o spunem: ("nu i se poate cere nimic din ceea ce formează elementul cel mai interesant în sufletul omului modern"). Un capitol separat e rezervat lui Eminescu, unde accentul nu cade pe analiza estetică, ci pe elemente de formație ale sufletului național (a cunoscut toate provinciile românești cu elemente ale acestora complăcîndu-se a trăi și la Viena). Programul reformator al Junimii ("de schimbare totală a unei societăți pe care o disprețuia") a fost abandonat
N. Iorga- istoric literar by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17518_a_18843]
-
sub raport literar-cultural, de vreme ce, socotea profesorul, în ea ar fi trecut "ceva din spiritul sămănătorist". Dincolo de partizanat, cursul acesta de introducere în literatura română n-a putut trece. Și, observ aici, că peste tot in istoriile literare ale lui Iorga, esteticul era confundat și subordonat culturalului. Ediția dlui Andrei Pippidi (care umple o lacuna pînă acum regretabilă) este învățată și realizată înalt profesional. Pe lînga luminată prefață, de adăugat este operatorul de note dovedind - se putea altfel? - știință de carte. Nu
N. Iorga- istoric literar by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17518_a_18843]
-
la intrări și-a inscripționat pe suporturi mari cât zilele, statutul - nu știu cât de meritat - de "oraș martir"! Sunt împotrivă distrugerii oricărui fel de însemn al trecutului. Nu mă deranjează nici un fel de statuie sau opera de artă, atâta vreme cât are valoarea estetică certă. Nu mă deranjează, fiindcă veni vorba de Arad, nici macar statuia din piață teatrului, în care soldatul triumfator român e înfrățit pe vecie cu cel sovietic (e drept ca având căștile cam la fel, e greu să spui "whoăs who
Istoricule, deparazitează-ti creierul! by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17530_a_18855]
-
fantaste, ale sfidătoarei reverii exotice. Dacă Baudelaire definea romantismul drept "o binecuvîntare a cerului sau a infernului căreia îi datorăm stigmate eterne", să ni se permită a preciza că, deși "eterne" în sens moral, aceste "stigmate" suferă mutații de ordin estetic. Avem în vedere aici mai puțin producția confreriei de la Șan Francisco (Lawrence Ferlinghetti, Gregory Corso etc.), care alcătuiește un fundal internațional, menționat în relație cu poezia lui Daniel Corbu, cît viziunile indigene ale unor Dimitrie Stelaru, Emil Botta, Constant Tonegaru
Un supraromantism by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17549_a_18874]
-
că toate corăbiile/ ziceau încercînd în mîini carcasa de litere/ fierbinți/ asta e o corabie de silabe/ asta e o corabie umpluta cu lacrimiă" (Corabia). Trist megaloman amețit de satisfacția "facerii" sale verbale, își recunoaște "nerușinarea", id est impostura artefactului estetic în raport cu trăirea ca atare: "Pe zi ce trece tot mai al tau/ pămîntule prieten./ Am inventat cîntece de adormit universul/ am îndulcit catapetesme/ m-am lăsat devorat de cuvinte/ călcîndu-te am trăit bucurii nerușinate/ bucurii de om singur" (Dacă toate
Un supraromantism by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17549_a_18874]
-
intra istoria (nervozitate temporală), spaimă mulțimii (nevroza a solitudinii), dedublarea eului (inconformism al ființei în raport cu sine). "Pesimismul" e conotat metropolitan, spre a i se asigura alibiul unei "actualități" pe cît de defectuoase moralmente, pe atît de trebuitoare nădejdii de supraviețuire estetică: "Trec pe străzi cu o sabie deasupra capului./ În spatele meu istoria și aceasta clipă care i se adaugă./ În fața femeia în verde semănînd cu neliniștea mea/ emuli ai curajului mastodonți spînzurați prin bărăcile/ rîsului voluntar îngrijind rănile publice/ la etaj
Un supraromantism by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17549_a_18874]
-
și dirijata: "Autoritățile comuniste sau cele fasciste și-au dat repede seama că mișcarea culturală începută în Europa o dată cu romantismul, accentuată o dată cu ăarta pentru artă și cu proclamarea autonomiei esteticului, reprezenta principalul adversar teoretic. Autonomizarea expresiei artistice înseamnă cantonarea deciziilor estetice în lumea unei elite; de aici virulenta atacurilor contra artei decadente sau ărupte de poporă. Și aceasta nu din cauza că masele populare ar fi fost astfel lipsite de binefacerile artei (în viziunea lui Stalin, poporului îi este suficientă propagandă), ci
Un antiideolog (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17568_a_18893]
-
a transforma limită într-un univers de posibilități singulare. Nocturnele simbol al romantismului poetic au devenit, către acel mijloc de veac, cum era firesc, răsfățatele saloanelor literare și de toate artele; pe terenul lor a crescut buruiana rea a comentariului estetic agresiv anti romantic. Vorbăria despre melodia acompaniata ca unică dexteritate a compozitorului Chopin, incapabil să rezolve nici o problemă compoziționala "noua". Nu am cum să introduc aici multele subtilități de adâncime ale scriiturii chopiniene. Așa că italianismul acestui slav (nu este numai
Moartea calului alb by Ada Brumaru () [Corola-journal/Journalistic/17559_a_18884]
-
în exces. Oricum ar fi Mumia rămîne un film cu succes indiferent de cît de (ne)mulțumiți s-ar arată criticii. Aceste filme există ca atare dincolo de voință noastră, reușită lor rezidă în rezultatele de box-office și nu în performanțele estetice. Pentru a încheia, totuși, cu o concluzie vom spune că Mumia este, în ciuda inperfectiunilor sale, o peliculă reușită de divertisment. Pentru o anumită parte a publicului, desigur. Toamnă ^99 ne rezervă și alte surprize din seria super-productiilor, numitorul lor comun
Super-productiile timpurilor noastre by Miruna Barbu () [Corola-journal/Journalistic/17612_a_18937]
-
într-un activist moral și într-un fel de "agent sanitar" al umanității. Și asta indiferent dacă rămîne fidel limbajelor consacrate sau experimentează expresii alternative și coduri noi de comunicare. În această categorie a artistului polimorf, situat la încrucișarea drumurilor estetice greu de conciliat, a mentalităților diferite, a somațiilor morale contradictorii, a opțiunilor imposibile și, finalmente, chiar a unor lumi diferite, se așază personalitatea și opera lui Bată Marianov. Stabilit de aproape două decenii în Germania, după ce își identificase un loc
Paradoxurile lui Bata Marianov by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17610_a_18935]
-
tehnologii. Într-un asemenea mediu, a cărui ostilitate profundă, simbolică, este indiscutabila, Bată Marianov și-a căutat, în mod insistent și conștient, argumente solide pentru propriu-i demers. Refuzînd să-și reconsidere, daca nu cumva chiar să-și trădeze, idealul estetic și moral pe care și l-a format în timp, dar supus unei tot mai puternice presiuni a contextului, artistul a găsit soluția angajării într-o dezbatere directă, lipsită de orice ipocrizie și, de cele mai multe ori, publică. În cadrul unor expoziții
Paradoxurile lui Bata Marianov by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17610_a_18935]
-
la 18 februarie 1930 notă despre scriitor: "Agresiv, amenințător cu represalii. Extrem de displăcut și încrezut. Își recapitulează serviciile. Cum de nu-l dau afară" este, să spun, poate explicabil. Dar acest resentiment n-ar fi trebuit să nască vădita cecitate estetică. Cum de n-a vibrat marele Lovinescu la lectură primului român al scriitorului Ultima noapte de dragoste, întîia noapte de război? La 8 noiembrie 1930 prozatorul îl vizitează pe critic să afle opinii despre românul pe care i-l oferise
Un eveniment editorial by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17606_a_18931]
-
căreia Cezar Petrescu este, la ora actuală, un nedreptățit, în baza "condamnării călinesciene", care ar fi sunat "că o sentință fatală": "Spaimă conformista, esențial snoaba, de a nu trădă cumva slăbiciuni desuete față de un scriitor contestat, în numele unor pretinse exigente estetice, de către înaltele foruri ale istoriei literare, a cuprins rînd pe rînd sintezele și cursurile universitare, proiectele editoriale serioase (edițiile critice), programele școlare. În special, acest din urmă aspect a refuzul de a transmite tinerilor niște cunoștințe chiar și sumare asupra
Cezar Petrescu, îndrăgostit by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17602_a_18927]
-
distrat la întrebări... Sînt posedat de subiectul meu. M-ai putea tu tolera așa?". Această "febră", aceasta "abnegație", aceasta "renunțare la viață normală" e "în fond o voluptate, cam dureroasă, dar voluptate". Am putea adăuga: și un soi de exorcizare estetică întrucît cartea realizată iese din raza de interes a producătorului sau: "lăsăm să treacă o saptămînă pînă ce mă duceam la editor să-mi văd și eu cartea odată tipărită. Căci odată tipărită, nu mă mai interesează. E a publicului
Cezar Petrescu, îndrăgostit by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17602_a_18927]
-
care costă de două ori mai mult. Astfel încît cititorii ultimei cărți a lui Günter Grass au fost din start "segregați" în două categorii care nu au nimic de-a face cu capacitatea de receptare a literaturii sau a actului estetic, ci pur și simplu cu darea de mîna a fiecăruia. Procedeul este ciudat, fiindcă atît editorul Steidl cît mai ales autorul Grass șunt reputați pentru convingerile lor de stînga... Dar ce oferă cititorului lectură acestei cărți? Titlul Mein jahrhundert a
Günter Grass si "Secolul său" by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/17616_a_18941]
-
cu totul de înghețul în diplomă. Între timp, jazz-ul a urmat - în secol - o evoluție formidabilă, probabil compatibilă în inovații și expresii diversificate cu ceea ce a produs în totalitate muzică contemporană, modernă, noua... O altă lume de concepte, idealuri estetice în continuă devenire, probe inițiatice, o carte a destinelor născute pentru extaz și prăbușiri individuale cum acest veac a fertilizat în vacarmul energiilor sale. Jazz-ul românesc este și el o realitate multiforma, complexă. Din start, a fost, în vremuri
Costinesti '99: Never ending story... by Ada Brumaru () [Corola-journal/Journalistic/17630_a_18955]
-
este una din valorile vitale care se intersectează cu sănătatea naturii și sănătatea mintală a omului. Prin această dubla necesitate, educația fizică și sportivă este condiționată ereditar și ambiental (Călin, 1996), iar frumusețea și armonia exercițiilor facilitează formarea unor calități estetice (Nicola, 1994). Ne propunem ca lucrarea să nu fie o teoretizare a metodicii predării educației fizice, ci doar o contribuție practică la această problemă. Formarea școlarilor, în condițiile societății noastre, ridică probleme de ordin pedagogic de mare complexitate. Dacă în ceea ce privește
STUDIU COMPARATIV PRIVIND OBIECTIVELE EDUCAȚIEI FIZICE ÎN DIFERITE ȚĂRI EUROPENE. In: ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Cătălina Ababei , Izabela Țuțu () [Corola-journal/Journalistic/247_a_535]