1,985 matches
-
la alte popoare și la noi, am luat neapărat de acolo, ci de cele mai multe ori s-a întâmplat invers; vechimea limbii noastre o dovedește. Chiar dacă, după cum s-a văzut, am apelat la forme foarte vechi pentru a explica anume etimologii ale unor cuvinte care au acum, peste milenii, sonorități stranii, s-a dovedit că nu este nimic întâmplător în evoluția limbilor și că există legi generale sau specifice ce guvernează aceste evoluții, ce au ca punct central legea fluidității, prin
C?teva considera?ii privind legea fundamental? a comodit??ii ?n vorbire - factor important ?n evolu?ia ?i continuitatea limbii rom?ne by Maria Ciornei () [Corola-publishinghouse/Science/83669_a_84994]
-
pătrunde în miezul acestui mister vom porni de la faptul că Ler reprezenta tot în viziune lovinesciană Regele Lumii, Creatorul căruia încă din timpuri imemoriale în temple li se cântau imnuri sfinte de către slujitorii acestora, tineri inițiați sub îndrumarea Marilor Preoți. Etimologia acestui cuvânt are ca formă de bază lexemul în protodacă lerunus, de la care prin renunțarea la terminațiile finale us, fenomen general în evoluție se ajunge la ceea ce am amintit mai înainte, anume la călugării lerunii care-l slăveau pe Marele
C?teva considera?ii privind legea fundamental? a comodit??ii ?n vorbire - factor important ?n evolu?ia ?i continuitatea limbii rom?ne by Maria Ciornei () [Corola-publishinghouse/Science/83669_a_84994]
-
este legitim să ne punem Întrebări asupra locului acordat cutărei sau cutărei noțiuni (fiecare, În funcție de propriile preocupări și centre de interes, având alte așteptări), arbitrajul realizat a Încercat să Îmbine rigoarea și claritatea. În funcție de necesități, s-a pus accentul pe etimologie, pe evoluția semantică, pe cadrul socio-istoric sau pe grilele de lectură. Articolele de fond (peste patruzeci), completate de referințe bibliografice ș&ț, dezvoltă conceptele prezentate, iar trimiterile șΦț permit aprofundarea diverselor teme (cele mai importante fiind marcate prin folosirea majusculelor
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Totul s-a petrecut ca și cum trebuia legitimată mobilizarea costisitoare a mii de soldați și de echipamente În Peninsula Arabică, Înainte de canicula din mai care ar fi făcut imposibile manevrele. Definiție și exemplu de Înțelegere experimentală Cuvântul prejudecată aparține, atât prin etimologie (praejudicare), cât și prin consecințele sale potențiale, câmpului de reprezentări anticipante și justificatoare de conduite, care generează uneori quiproquo-uri și confuzii: „a judeca Înainte” sau a te baza pe o „opinie luată de-a gata” constituie expresii sinonimice curente
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
poate deveni obiectul oricărei discipline lingvistice, deși există o disciplină specială, lexicologia, care îl are în atenție sub numeroase aspecte. Lexicologia are trei direcții ale cercetării: din perspectiva expresiei (formei), din perspectiva conținutului (semnificației și sensului) și din perspectiva originii (etimologiei), fiecare dintre ele constituindu-se, în fapt, în discipline cu relativă independență. Există și o perspectivă gramaticală a cuvîntului, în primul rînd morfologică, flexionară. De altfel, lingvistica comparată, care a considerat cuvîntul ca o entitate indiscutabilă a limbilor europene, l-
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
identificare a referentului, care operează în mod obligatoriu prin raportare la contextul spațio-temporal caracteristic enunțării lor. În ceea ce privește tipologia deicticelor, un prim criteriu de clasificare îl constituie dimensiunile constitutive ale situației de enunțare: participanți, spațiu, timp. Dacă la început, pe baza etimologiei, clasa cuprindea doar deicticele spațiale (aici, acolo), cele care păstrează ideea de indicare demonstrativă, ulterior, aceasta a înglobat și expresiile temporale care se interpretează prin raportare la vorbitor și la momentul enunțării (acum, atunci) și expresiile care identifică participanții la
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
semantice fără legătură între ele (de ex., bancă). Totuși, uneori, și în cazurile de polisemie, legătura dintre semnificații este greu de sesizat din punct de vedere sincronic, dar ea devine evidentă din perspectivă diacronică, atunci cînd se are în vedere etimologia elementelor lexicale și ea este diferită în cazul omonimelor și unică în cazul polisemiei. Astfel, cuvîntul românesc casă, de exemplu, cu semnificația de bază "locuință pentru om", este moștenit și continuă latinescul casa, toate semnificațiile dezvoltate pe terenul limbii române
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
casă și care a devenit astfel omonim cu elementul moștenit. Desigur, între casă "locuință" și casă "dulap sau lădiță pentru bani (sau alte valori)" există o importanță diferență de semnificație, dar nu suficient de mare încît să excludă întrutotul metafora. Etimologia sancționează însă în mod clar situația și exclude polisemia. De aici, rezultă că teoria polisemiei implică numeroase aspecte, care nu sînt întotdeauna observabile pentru vorbitorul obișnuit. V. capitalizare, lexem, monosemie, nominație, omonimie, praxem, reglare. DUBOIS 1973; GREIMAS - COURTES 1993; DUCROT
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
kairoi ne apar acum "ca printr-o oglindă, în ghicitură, iar atunci [în eshaton n.n.], față către față" (Corinteni, 13, 12). Ei sunt luminători în descoperirea iconomiei divine. Pentru a înțelege mai bine adevărata semnificație a "plinirii vremii", să urmărim etimologia cuvântului kairos. În limba greacă există două cuvinte pentru timp: chronos și kairos. Primul desemnează timpul profan, scurgerea cotidiană și măsura acestuia, în timp ce ultimul se referă la dimensiunea calitativă (quality time), la timpul potrivit 32, la "ceasul" ales de soartă
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]
-
Cuvântul provine din grecescul hapo tou historein, adică a vedea sau a recunoaște: nici un antic nu a scris istorie fără să fi fost prezent și să fi văzut evenimentele pe care urma să le consemneze", scrie Isidor din Sevilla în Etimologiile sale, afirmație desigur hazardată, întrucât ubicuitatea este o abilitate exclusiv divină. Această viziune este preluată până și de Hegel, pentru care istoria este atât res gestae, cât și historia rerum gestarum, faptul în sine și relatarea acestuia. Unul din precursorii
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]
-
nu se traduce deloc, ci se învață. Pentru a studia partidele, analiștii politici au nevoie de concepte, dar acestea nu sunt neutre, având o istorie precum și semnificații care trebuie determinate hic et nunc. Așa cum preciza Bertrand Badie, trebuie să retrasăm etimologia istorică și politică a conceptelor comparative utilizate. Ce înseamnă cuvântul "clivaj" în vocabularul comun și cum se produce migrația care-l consacră drept concept al științei politice? Poate fi folosit fără a ține cont de înțelesurile științifice? În franceză, cuvântul
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
care se ocupă cu studiul numelor de persoane. footnote> , nu a stat întotdeauna în atenția lingvisticii, iar în manualele școlare, ca și în cursurile universitare de la facultățile filologice, se abordează doar la clasificarea substantivelor și ortografierea acestora. Este adevărat că etimologia numelor proprii în general a preocupat pe lingviști, alteori și pe istorici și geografi, pentru informațiile pe care numele proprii le pot aduce în explicarea unor fapte de limbă sau a unor fenomene istorice sau geografice <footnote A se vedea
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
română Dașul (< Dasius), Jipa (< Zipas), Muca (< compuse ca Mucapor, Mucaris etc.), toponimul Plătărești, format cu ajutorul sufixului -ești de la un nume de persoană pus în legătură cu tracicul Plator. Istoria limbii române, II, EA, București, 1969, nu dă nici un astfel de nume pentru că etimologia acestora „este adesea imposibil de stabilit din cauza necunoașterii sensului apelativului din care provin“ (p. 315). footnote> . Numele de persoane formate de la cuvinte autohtone păstrate (baltă, buză, copil, mazăre, mînz etc.) nu pot fi considerate ca păstrate de la traco-daci, pentru că nu
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
Căutici, Cioban, Cornuta, Foca, Moțoc, Muntean, Mihalescu, Pădure, Strugar, Ungurean etc. <footnote Dimitrie Țopa, Românismul în regiunea dintre Prut și Nistru din fosta Bucovină, Cernăuți, 1927. footnote> , păstrînd peste vreme amintirea populației românești de altădată. Chiar dacă pare exagerată și chiar dacă etimologia unor nume este forțată, statistica lui C. Olaru <footnote Constantin Olaru, Urmele românismului în unele localități din nordul Bucovinei - Anul 1991 în comparație cu 1926, „Glasul Bucovinei“, 1994, nr. 1. footnote> pentru numele de persoane cu bază românească din aceeași localitate pentru
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
interesa pe cineva astăzi.), romanul Varvarienii este însă o scriere care poate fi citită urmărindu-i-se latura fantastică, mitică, eludând sau, măcar, marginalizând contextul politic din care derivă multe, dacă nu majoritatea aspectelor ei constitutive. Cu toate acestea, unor etimologii care par sau sunt fanteziste, unor personaje terestre sau din adâncuri, în portretizarea cărora se apelează la mijloace care merg de la caricatural la sublim, referirilor la foc, în calitatea lui de principiu universal ori la axa temporală, de pe care lipește
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
înghițit genul, tip de sofistică în care civilizația modernă a cuvintelor se complace. Încă în prima parte a secolului al XX-lea, la fixarea neologismului în limba română, Mircea Eliade voia să-i dirijeze sensul spre termenul greu, moștenit, propunând etimologia general romanică intus și lego, cu sensul a citi înăuntru, a face legături interioare între lucruri (observați diferența față de inter și lego, ce dau legături între oameni inteligenți, un fel de "intelectuali din toate țările uniți-vă". Savantul știa că
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
modernitate, inspirată de la Dumitru Stăniloae, dintre origini și apropierea de Dumnezeu, care e în devenirea omului, nu în trecutul lui, dintre manifestarea energetică, luminică, catafatică a lui Dumnezeu și rostul omului în cosmos, a legăturii dintre lumină și lume (vezi etimologia lumen-lume, cercetată și de Dumitru Stăniloae, proprie doar limbii române), a unei noi, ortodoxe, abordări a relației dintre Timp și Spațiu, dar și recunoașterea prezenței apofatice a transcendenței în devenirea ființei, a rostului ființării ca prezență necontenită în câmpul manifestărilor
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
pieptul peretelui, mîncarea pe nepot bine crescut, asta e de post! sperînd o clipă, nu mănînci carnea! concesivă de bucurie, îți scot totuși smîntînă! dar el, cum să nu mănînc puiul! mutat în compartimentul vecin, la mare discuție, în uz etimologia populară atestată de Caragiale, poetul Inimescu e din Ipotești de Botoșani, este și Ipotești de Suceava! un ucraineanț, buni ucrainenii, ca și românii, patru sute de oi, mi-am făcut căciulă la el! de la Gura Humorului în sus e rai, la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
de arhiepiscop al orașului în 604 și restaurator al studiilor în Peninsula Iberică. Scrierile sale de teologie, de exegeză, geografie, numerologie creștină, de știință a limbajului și istorie (Marea Cronică, Istoria Goților, a Vandalilor și Suevilor) și în primul rînd Etimologiile sale nu aduc nimic cu adevărat nou gîndirii, dar constituie o vastă enciclopedic a cunoașterii medievale, compilată cu o grijă extremă și expusa cu o mare limpezime. În Galia, cultura clasică a supraviețuit invaziilor germanice, mai ales în sud, unde
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
școlii Anul de studiu Materia A. Învățătura începătoare Școala lancastrică Anul I Citirea Scrierea Numărarea, adunarea și scăderea practică Sfintele rugăciuni Școala normală (clasa a I-a) Anul II Scrierea din dictando Lectura după cărți orânduite Caligrafia Din gramatica română, etimologia Citirea latinească Patru spețe din artmetică Catihisie, partea I Școala normală (clasa a II-a) Anul III Gramatica română, sintaxul vulgar Elementele geografiei pe scurt Din aritmetică până la fracții inclusive Scrierea și declamația latină Din catihisie, partea a II-a
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
limbii române Geografia Moldovei și Țării Românești Exercițiu în alcătuire Din istoria naturală, urmare Din aritmetică (regula de trei, purtarea registrelor) Geometrie și mecanică populară Desenul B. Învățătura gimnazială Pregătitoare (clasa a I-a) Anul V Sintaxul român Gramatica latină, etimologia Geografia universală și în special a Moldovei și Țării Românești, Turciei, Europei, Rusiei și Prusiei Istoria naturală, regatul plantelor Aritmetica până la regula de trei Istoria biblică Pregătitoare (clasa a II-a) Anul VI Din filolofia română compoziții de perioade și
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
sau Quine. Ideea este prezentă, de asemenea, la Husserl, Heidegger, Gadamer, Ricoeur ș. a. Mai mult, unii dintre acești filosofi întreprind cercetări etimologice, dar nu ca un scop în sine, ci pentru a justifica propria reconstrucție filosofică; mai bine zis, cercetarea etimologiei anumitor cuvinte reprezintă parte a reconstrucției ca atare (așa cum se întâmplă, de exemplu, la Heidegger). Cercetarea semantică și studiul etimologic ține de aceasta reprezintă un "reflex" mai degrabă non-judicativ, pentru că prin el sunt asaltate limitele judicativului, zărindu-se, totodată, ceva
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
din cercetarea semantică, mai cu seamă studiul etimologic. De ce? Mai întâi, pentru că acesta izolează cuvintele, nu le prezintă "legate", cum cerea Aristotel pentru elementele unei enunțări. Izolate, cuvintele par a nu mai rosti; ele spun, totuși, ceva, dar numai dacă etimologia este legată de un sens mai general care justifică însuși studiul etimologic; de exemplu, dacă anumite sensuri ale cuvântului cercetat nu mai sunt active în limbajul natural, însă ele au aparținut odată "pragmaticii" cuvântului respectiv, iar studiul le scoate la
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
care-l mănâncă, și pe râma din sol. Desigur, În interesul lui. Dar dacă spui că acel interes e evoluția, atunci Îți spun și eu cine e acea „eminență cenușie“: Natura. Păgân și dac ce ești! Vezi că varza are etimologie dacică... 3. De frupt Mă uit la mutrele jigărite din jur; știu și motivul: e post. Mă uit În oglindă și-mi văd burtica etalată În toată rotunjimea ei: tocmai am ronțăit o vrabie, ceva de frupt. Trag și concluzia
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
aflu „rădăcinile” familiei mele, cine sunt bunicii mei și care este istoria locurilor natale ale părinților mei. Într-una din zile, după ce am urmărit un documentar despre mănăstirile din Moldova, i-am rugat pe părinții mei să-mi vorbească despre etimologia cuvântului „Probota” și să-mi spună mai multe din istoria acestui sat. Pentru început, am aflat că denumirea satului provine din slavonescul „pobrata”, cuvânt care semnifică „frăție”. În aceste locuri, cândva împădurite, între văile a două pâraie, Șomuzul și Probota
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]