1,763 matches
-
Dobrogea (Format 17x24 cm), apare trimestrial, mai întâi la Constanța (1920) apoi anual la Cernăuți, în perioada 1924 1938. Director Const. Brătescu. Publicația era destinată „promovării studiului științific al trecutului și prezentului Dobrogei” și publică: studii și articole de istorie, etnografie, geografie, folclor și literatură originală, studii de istorie literară, traduceri, recenzii, note de carte. Simion Mehedinți publică descrieri geografice, I.Georgescu - studii de istorie literară (Noi documente privitoare la familia Hașdeu, 1920), M. Dragomirescu (Viața și opera lui Panait Cerna
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
dând o perfectă imagine a vieții din ținutul de sud-vest al țării. A apărut vol.II pe anul 1938, cu articole scrise de specialiști despre însemnătatea istoric - geografică Cadrilaterului. (Din revista Orizont nr.1/1939) * Anuarul Muzeului Bucovinei, istorie, arheologie, etnografie, folclor, seria a II-a, anul I - II, 19431944, realizat la Cernăuți 1944, la Tipografia „Mitropolitul Silvestru”, Piața Unirii nr.3, a fost publicat de Nicolai Grămadă, directorul Muzeului Bucovinei. În cuprinsul Anuarului: Cuvânt înainte, Nicolai Grămadă, „Sătenii și stăpânii
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
de față, crede Alexandrina Cernov, are menirea să „recupereze adevărul istoric, ”cronologia istorică și politică, activitatea partidelor politice, mărturii istorice, aspecte de viață spirituală religioasă, dicționare bibliografice, portretele reprezentanților științei și culturii românești din Bucovina, memorialistică, demografie, creație literară, artă, etnografie și folclor.” Glasul Bucovinei, revista - se declară urmașa și continuatoarea a ceea ce a fost Glasul Bucovinei, fondat în 1918 la Cernăuți de Sextil Pușcariu și Ion I. Nistor, concluzionând că „românii din Bucovina, aidoma fagilor și stejarilor din Codrii Cosminului
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Mihai Teliman cu „Ce sufăr redactorii”, iar la poezie Marcel Mureșanu cu mai multe titluri care interesează. Urmează „Aniversări cernăuțene”, „Documente” de Eugen Pertraș, referitoare la „Minoritățile naționale în atenția Consiliului Europei, Convenția cadru pentru protecția minorităților naționale”; artă, folclor, etnografie”, un documentar „Satul nostru Mahala din Bucovina. Înregistrări pentru mai târziu, București 1965” de Ionică Nandriș - în arhivele Bucovinei. Utilă rubrica Cărți-reviste susținută de Ștefan Purici și Teodor Andrieș. În alte numere ale revistei: „Un moment din istoricul luptei românilor
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
în Bucovina” (nr.3/1994). Se poate afirma că redacția revistei Glasul Bucovinei își face corect datoria, susținând număr de număr temele propuse: Bucovina - procese istorice și sociale; personalități istorice și culturale bucovinene; critică și istorie literară; poezie-proză, artă, folclor, etnografie, arhiva Bucovinei, aniversări cernăuțene, restituiri, conferințe și recenzii, memorii, evenimente din istoria neamului, cărțireviste bibliografie. Scriu la revistă multe condeie încercate și pricepute, competente. Tiparul executat la Tipografia „ARC” - SRL Bulevardul Preciziei nr.9-11, sector 6, București. * După erorile în
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
ei naturale.” Periodicul apare în perioada 1 aprilie 1 august 1916 și era editat de refugiații români bucovineni la București. Revista Bucovinei cuprindea proză: „O. Goga: Cântece fără țară”, de D. Marmeliuc, „Un profesor austriac (dr.Raimund Friedrich Kainell) despre etnografia Bucovinei” de A.C. Condrea,”Supuși și subjugați - austromaghiarii în Bucovina și Serbia” , de I.E. Torouțiu, „Justiția austriacă”, de Iorgu G. Toma - Corduneanu, „De la noi de acasă” - un fel de cronică literară la revistele și evenimentele zilei, „Penetrația germană în România
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
p. 217. De asemenea, pentru poziția critică a lui Wikander față de Ringbom și, în general, față de Religionsgeschichtliche Schule (Bousset, Reitzenstein, Cumont), vezi scrisoarea lui Marijan Molé către Wikander, cf. Addendum II. 2. Impactul lui Pettazzoni, al școlilor de antropologie socială, etnografie și allgemeine Religionswissenschaft asupra școlii de istorie a religiilor de la Uppsala nu poate fi ignorat. Două teze de iranistică publicate în același an, 1938, Hochgottglaube im alten Iran (apărută în Actele universității uppsaliene, Uppsala Universitets Årsskrift) a lui Geo Widengren
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
în 1938, Höfler îi propunea lui Wikander să-și republice teza Der arische Männerbund, într-o ediție corijată și adăugită. Un an mai târziu, Altheim publica Die Soldatenkaiser, Frankfurt am Main, 1939. Legătura dintre cercetările istorice, de orientalistică, medievistică și etnografie cu privire la societățile secrete războinice și ideologia militară nazistă ar merita un studiu aparte. Pentru exercițiile filologice ale lui Altheim, vezi Hunnische Runnen, Max Niemeyer Verlag, Halle, 1948, și Awestische Textegeschichte, Max Niemeyer Verlag, Halle, 1948. XXVtc "XXV" 1. Geo Widengren
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
sept. 1983, când v-am vizitat la locul de muncă. În trecere prin gară, am fost pe data de 25 nov. 1983, În drum spre orașul Rădăuți, unde la invitația Comitetului de Cultură și Educație Socialistă, precum și a Muzeului de Etnografie prin tov. director Cusiac, am ținut o suită de conferințe despre contribuția aviatorului locot. Niculescu Vasile din Rădăuți , la marele act al Unirii din 1918 . Sbor despre care eu v-am vorbit. Despre aceasta s-a scris și În ziarul
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
bine reprezentați în cadrul utilizatorilor noi înscriși sunt cititorii cu vârsta între 15-25 ani și cea sub 14 ani, însumând împreună 70% din totalul cititorilor noi înscriși. Muzeul Municipal Huși este un muzeu de tip mixt și deține colecții de arheologie, etnografie, istorie și artă locală. Sediul Muzeului este în clădirea cunoscută sub denumirea de Casa Adam Mitache, clădire construită în anul 1880, inclusă în lista monumentelor istorice. În prezent, clădirea este nefuncțională, datorită degradării (atacului ciupercii merulius lacrymans și a infiltrațiilor
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
pentru maturi, pielea e mai aproape decât cămașa. De acest fapt aveam să mă conving la simpozionul de la Tulcea, de la jumătatea lui mai, dedicat Rezervației biosferei Delta Dunării. Între floră și faună, valorificarea resurselor deltei, impactul feluriților factori și chiar etnografie, mi-a atras atenția, pentru ineditul ei, lucrarea elaborată de copiii de la un cerc de ecologie din Tulcea. Mi-a atras atenția, dar mi-a dat și un subiect de meditație. Era vorba de un caz În care o intervenție
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
serie de lucrări cu caracter pedagogic care îl situează printre reprezentanții de frunte ai mișcării pedagogice românești din prima jumătate a secolului XX (65). În construirea sistemului său pedagogic, Mehedinți s-a întemeiat pe unele din tezele de bază ale etnografiei. Astfel, cercetările etnografice au demonstrat că omul s-a format prin muncă; în lumea triburilor primitive, copilul se ridică la viața de adult prin muncă. Activitatea manuală stă atît la baza cunoașterii lumii, cît și a dezvoltării intelectuale și morale
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
ridică la viața de adult prin muncă. Activitatea manuală stă atît la baza cunoașterii lumii, cît și a dezvoltării intelectuale și morale a oamenilor. Întrucît astfel de generalizări privind educația s-au obținut prin cercetări etnografice, S. Mehedinți vede în etnografie pedagogia omenirii. Una din ideile fundamentale pe care etnografia o furnizează pedagogiei este aceea referitoare la caracterul educativ al muncii și al tradițiilor. Tot etnografia l-a condus pe Mehedinți la concluzia discutabilă în unele privințe că națiunea este o
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
stă atît la baza cunoașterii lumii, cît și a dezvoltării intelectuale și morale a oamenilor. Întrucît astfel de generalizări privind educația s-au obținut prin cercetări etnografice, S. Mehedinți vede în etnografie pedagogia omenirii. Una din ideile fundamentale pe care etnografia o furnizează pedagogiei este aceea referitoare la caracterul educativ al muncii și al tradițiilor. Tot etnografia l-a condus pe Mehedinți la concluzia discutabilă în unele privințe că națiunea este o comunitate etnică, cu o cultură specifică, originală, dar cu
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
astfel de generalizări privind educația s-au obținut prin cercetări etnografice, S. Mehedinți vede în etnografie pedagogia omenirii. Una din ideile fundamentale pe care etnografia o furnizează pedagogiei este aceea referitoare la caracterul educativ al muncii și al tradițiilor. Tot etnografia l-a condus pe Mehedinți la concluzia discutabilă în unele privințe că națiunea este o comunitate etnică, cu o cultură specifică, originală, dar cu un caracter închis, refractară oricăror influențe externe. Depozitarul culturii specific românești este satul; acesta, spre deosebire de oraș
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
pedagogie eclectică, împrumutată îndeosebi din Germania. Se impunea deci elaborarea unei pedagogii naționale. O astfel de sarcină preia asupra sa O. Ghibu. Înaintea lui cu puțin timp încercase, cum s-a văzut, Simion Mehedinți, care pusese la baza construcției sale etnografia! Pedagogul transilvănean aprecia însă că istoria este capabilă în mai mare măsură decît oricare altă disciplină să constituie temelia pe care să se clădească pedagogia națională, căci, adăuga el, "numai istoria va arăta ce este în sufletul unui popor și
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
îngăduit poporului român să treacă el însuși printr-o perioadă de Renaștere, putîndu-se integra "normal" în cultura Occidentului. O astfel de "renaștere" ar fi permis, mai întîi, constituirea, în spirit național, a unor ramuri fundamentale ale culturii românești politica, sociologia, etnografia și filosofia. Odată constituită filosofia românească nu ca o pluritate de teorii, ci ca expresie unitară a spiritualității românești devenea cu putință elaborarea unei etici și a unei psihologii, de asemenea cu profil național. Se creau, în sfîrșit, premisele elaborării
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
toate acestea, o alternativă acceptabilă este greu de găsit. O abordare ar fi să analizăm numeroasele studii de caz antropologice care există în domenii frecvent întâlnite, să construim o listă de împrejurări favorabile și nefavorabile corupției și să o aplicăm etnografiilor disponibile. Dar nici aceasta nu ne duce prea departe: studiile de caz sunt sui generis și rareori permit o comparație precisă. O altă abordare ar fi să construim scheme complexe destinate să înglobeze întreaga gamă de activități corupte. Pentru Alatas
Corupţia politică : înăuntrul şi în afara statului-naţiune by Robert Harris [Corola-publishinghouse/Science/932_a_2440]
-
cu arta naivă, și doream ca să mă fac cunoscut localnicilor, printr-o expoziție personală. Muzeul Țării Crișurilor Oradea Așa că am pornit la treabă să organizez această expoziție. Sala de expoziție era la etajul al doilea al muzeului, la secția de etnografie, și de fapt era un fel de coridor mai lat, într-o parte erau geamuri, iar în partea opusă erau intrări în diverse săli în care erau expuse costume populare, obiecte de folosință din gospodăriile țărănești de demult, și alte
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
preuniversitar din Iași. Începând cu anul 1959 și-a continuat cariera didactică la Facultatea de Filologie a Universității „Al.I. Cuza“ din Iași, ca asistent (1959-1960), lector (1969-1972), conferențiar (1972-1997) și profesor (1997-1999). În perioada 1999-2000 a predat cursul de etnografie românească și la Facultatea de Geografie din Iași. În 1972 a obținut titlul de doctor în filologie, la Universitatea din București, cu teza Teatrul popular de Anul Nou în Moldova. În această perioadă a fost secretar al Societății de Științe
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
studiat imagologia etnică sau au psihanalizat inconștientul colectiv : „Caracteristicile atribuite evreului În folclorul antisemit - observă savantul american Alan Dundes - nu au nimic de-a face cu evreul real, ci cu creștinii, care au făcut inițial aceste atribuiri. Dacă folclorul este «etnografie autobiografică», atunci folclorul antisemit ne spune foarte multe despre creștini și aproape nimic despre evrei” <endnote id="(83, p. 114)"/>. Pentru profesorul german Klaus Heitmann - care a studiat imaginea românului În spațiul cultural german -, „la fel ca toate imaginile despre
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Drăguț, Editura Meridiane, București, 1979, p. 176. 12. Wl. Podlacha și Gr. Nandriș, Umanismul picturii murale post- bizantine, Editura Meridiane, București, 1985, vol. I, pp. 258 ș.u., și vol. II, pp. 134 ș.u. 13. Tache Papahagi, Grai, folklor, etnografie, Editura Minerva, București, 1981. 14. Andrei Oișteanu, Motive și semnificații mito- simbolice În cultura tradițională românească, Editura Minerva, București, 1989 ; vezi și ediția În limba engleză a acestei cărți, la nota 519. 15. Alexiu Viciu, Colinde din Ardeal, București, 1914
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Barbu Iscovescu (Iehuda Itscovici) - a fost și „zugrav de icoane”, iar Kir Moise Șain - tatăl filologului Lazăr Șăineanu - a realizat principalele fresce de la biserica Sf. Spiridon din București (858, p. 69). 500. Teodor T. Burada, Opere, vol. III (Folclor și etnografie), Editura Muzicală, București, 1978. 501. Mihail Kogălniceanu, Tainele inimei. Scrieri literare și istorice, ediție Îngrijită de Dan Simonescu, Editura Albatros, București, 1987. 502. George Voicu, „Paradigma conspiraționistă (I- VIII)”, Sfera politicii, nr. 70-79, 1999-2000. Vezi și nota 608. 503. Willis
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
s-a dovedit a fi neputincioasă, „Ziarul de Iași”, nr.225 (3505), 31 decembrie 2002, p 3B -Dr. Mircea Eugen Berlescu - necrolog - Buletinul Asociației Balint, vol.5., nr.17, martie 2003 p.27 BODOR, GHEORGHE (1929-2002) MUZEOGRAF Muzeograf specialist în etnografie și folclor, prof. Gheorghe Bodor și-a adus o contribuție esențială în organizarea și înzestrarea Muzeului Etnografic al Moldovei, înscriindu-se printre etnografii de seamă ai Moldovei și ai țării. Sa născut la 23 mai 1929, în comuna Iuda din
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
bacalaureatul la Liceul Andrei Șaguna din Brașov, în anul 1928. În perioada 1928-1932 a urmat cursurile Facultății de Istorie și Geografie din Cluj. Și-a perfecționat pregătirea printr-o specializare la Viena, între anii 1934-1935, în domeniul antropologiei fizice și etnografiei, în cadrul Muzeului de Istorie Naturală (secția de antropologie, condusă de prof. Victor Lebzelter). Pe când era student, la începutul anului 1931 a fost numit preparator, apoi asistent și șef de lucrări la Muzeul Etnografic al Ardealului. În 1939, la Cluj, și-
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]