10,767 matches
-
și individual) care se explică și se luminează reciproc”. Întrepătrunderea dintre psihologic și politic va duce la explicarea vicisitudinilor politice prin metoda psihologică și a celor psihologice prin maniera „politică”, procedee posibile datorită aplicării analogiei fundamentale dintre stat și suflet. Evidențierea psihologică a fiecărei trepte de scădere se face prezentând pe tatăl care, neglijând educația fiului, îl va determina pe acesta să participe la o nouă ordine coruptă în mod substanțial. Folosirea acestui procedeu este cât se poate de emblematică pentru
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
obiective psihologice și să respecte anumite reguli. Convorbirea se poate desfășura liber, fără o formulare anterioară a întrebărilor, sau standardizat, când întrebările sunt fixate dinainte și nu pot fi modificate în timpul conversației. Indiferent de forma sa, convorbirea trebuie să vizeze evidențierea unor detalii referitoare la interesele și aspirațiile elevilor, trăirile lor afective, motivația diferitelor conduite, trăsăturile de personalitate ale acestora. Sunt mai multe aspecte de care trebuie să ținem seama atunci când utilizăm convorbirea, pentru a se asigura de veridicitatea și autenticitatea
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
Tentativele încununate de succes sunt reținute, cele ce duc la eșec sunt inhibate. Aceasta a constituit legea principală pe care el a formulat-o: „legea efectului”. Faptul de a fi studiat animalele relativ libere să se deplaseze a avut drept urmare evidențierea unui alt tip de învățare, aceea în care survine substituirea de reacții. Aceasta este evidentă în următoarea experiență (efectuată de unul din elevii lui Thorndike): șoarecele învață un labirint destul de simplu, dar pe traseu există o plăcuță metalică. După ce animalul
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
didactică poate fi, într-o anumită măsură accidentală și subiectivă, acestea din urmă nu sunt, prin finalitatea și procesualitatea lor, și didactice. 2.3. Implicații psihopedagogicetc "2.3. Implicații psihopedagogice" Analiza formelor comunicării (2.1; 2.2) ne permite acum evidențierea unor aspecte demne de luat în seamă într-o conduită didactică eficientă: a. Randamentul comunicării didactice nu se reduce la stăpânirea conținuturilor verbale. Dacă prin componenta verbală se exprimă referențial și explicit un anumit conținut categorial, în același timp, prin
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
geniul erau subiecte „incitante” pentru că reflectau predispoziții înnăscute și nu necesitau educație, o concepție împărtășită la scurt timp de Rousseau și de autorii din perioada romantică târzie. La nivel pragmatic, afirmațiile cu privire la aceste distincții au avut un rol important în evidențierea diferențelor dintre excepționala, imprevizibila forță genială și talentul mai curând previzibil, mai puțin spectaculos, întâlnit în viața de zi cu zi. La sfârșitul secolului s-a concluzionat că, în timp ce mulți indivizi prezintă un talent receptiv la educație, geniul este original
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
Lubart (1991, 1992, 1995), teoria psihoeconomică a lui Rubenson și Runco (Rubenson, 1990; Rubenson și Runco, 1992), perspectiva atribuțională a lui Kasof (1995) și studiul lui Amabile (1988) de managementul inovației în organizații. O trăsătură comună a abordărilor sistemice este evidențierea mediului în care ia naștere creativitatea. Consecințele educației asupra creativității sunt considerabile, iar cercetătorii au început să investigheze modul în care abordările sistemice pot facilita dezvoltarea unor medii ce favorizează creativitatea în cadru educațional (Plucker, 1994b). Luând în considerare progresele
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
naturale, unde activitățile creative sunt, de obicei, inițiate de indivizi. Alte procese lipsite de intenționalitate foarte semnificative au fost studiate în cercetările relației dintre creativitate și afectivitate. Afectivitate și creativitate Unele studii experimentale au fost concepute în scopul comparării sau evidențierii deosebirilor dintre anumite stări afective în raport cu fenomenul creativității (Isen, Daubman și Nowicki, 1987; Isen, Johnson, Mertz și Robinson, 1985; Vosburg, în publicațiile de specialitate). Alte cercetări experimentale s-au centrat pe influența stărilor afective, inclusiv percepția și atenția (Martindale și
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
cu ajutorul analizelor cantitative ale datelor istorice despre indivizi” (Simonton, 1990c, p. 3). O astfel de abordare devine mai inteligibilă atunci când o descompunem în trei secțiuni: istoriometria își propune să verifice ipotezele nomotetice cu privire la comportamentul uman. Principalul obiectiv devine prin urmare evidențierea legilor generale sau a relațiilor statistice care transced specificitățile documentelor istorice - ce se află în spatele „numelor, datelor și locurilor”. Astfel, când se aplică această metodă la cercetarea creativității, studiul istoriometric investighează circumstanțele sau predicțiile referitoare la constribuția experiențelor de viață
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
a dat naștere, În același timp, unei biopolitici care era foarte diferită de igiena rasei, susținută de naziști. Cele mai importante două aspecte ale divergenței se refereau la importanța diminuată pe care eugeniștii români o acordau purității rasiale și la evidențierea mult mai accentuată a educației și a folosirii măsurilor voluntare, mai degrabă decât coercitive, ca instrumente de realizare a Îmbunătățirilor eugenice. Ideologia eugenistă a noului stat se disocia de alte Încercări de a oferi o perspectivă coerentă asupra modernizării României
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
societate. Tendința generală spre oligarhizare, caracterul universal al distincției dintre dominatori și dominați, emergența, oriunde și oricând, a unei minorități - elita - care se impune față de o majoritate dezorganizată - masele - sunt considerate de ei tot atâtea legi ale comportamentului uman. Dar evidențierea a ceea ce ei consideră că sunt niște constante istorice de o importanță universală îi face să combată aceste visuri egalitare, care pentru ei sunt egalitare absurde din punct de vedere sociologic. Ținta polemică a lui Mosca și a lui Pareto
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
a diferitelor fenomene, relații, procese sociale și acțiuni sociale; mijloc de cercetare a obiectivelor de dezvoltare într-un domeniu sau altul; instrument al planificării și prognozei dezvoltării sociale; mijloc de urmărire (măsurare) a schimbărilor intervenite în evoluția fenomenelor respective, de evidențiere a tendinței și a consecințelor unei anumite acțiuni întreprinse. Ca urmare a diversificării și specializării, măsurarea își dezvoltă funcția stimulativă, devenind un instrument democratic de control în luarea deciziilor. Pe lângă faptul că „furnizează o măsură a progresului către obiectivele stabilite
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
dintre aceste cerințe (legate de recompensarea participanților și desfășurarea numai în săli special amenajate). Datorită particularităților sale, focus-grupul este în mod special considerat relevant în a furniza informația necesară pentru identificarea și definirea problemelor apărute în faza de implementare, pentru evidențierea „punctelor tari” și a „punctelor slabe” ale proiectului și semnalarea de recomandări, obținerea de percepții și opinii despre rezultatele și impactul proiectului/programului și, în mod particular, pentru a genera noi idei (Mahoney, 1997). Specificitatea sa constă în producerea de
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
din statele europene, a pregătit un document similar în anul 2000, care însă trasează direcții de p.t. pentru tot teritoriul european. Programul ESPON a fost lansat după elaborarea ESDP, fiind implementat în cadrul inițiativei comunitare INTERREG III, și are drept obiective: - evidențierea dinamicii teritoriale și a dezechilibrelor apărute la nivelul regiunilor Europei; - aplicarea principiilor ESDP; - accentuarea dimensiunii teritoriale în politica de coeziune teritorială a UE; - crearea unei comunități științifice „teritoriale” europene. În cadrul programului ESPON a fost reluat și aprofundat conceptul coeziunii teritoriale
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
trebui să integreze și să coreleze strategiile sectoriale și județene, să formuleze direcțiile de dezvoltare pentru perioade bine determinate, să beneficieze de suportul politic și administrativ al autorităților. Planurile de amenajare trebuie să includă: - identificarea elementelor care condiționează dezvoltarea cu evidențierea problemelor si disfuncționalităților (pornind de la setul de „indicatori de analiză și evaluare” și de la componentele caracteristicilor economico-sociale, grupate pe domenii); - diagnoza problemelor și evaluarea decalajului dintre situația actuală și cea anticipată și dorită pentru orizontul stabilit; - strategia de dezvoltare spațială
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
important să se identifice factorii, condițiile, situațiile care generează constituirea și dinamica respectivei probleme. O asemenea analiză are în vedere fenomene și proces detectabile cu mijloace obiective la un palier obiectiv, independent de palierul conștiinței. Acest palier cuprinde, de asemenea, evidențierea problemelor-cauză: factorii, condițiile care generează problemele-stare. Sunt incluse aici teorii explicative ale fenomenelor negative problematice. O asemenea analiză conferă instrumentul predicției apariției p.s. și a dinamicii lor. 2. Diagnoza formelor de conștientizare a problemelor sociale. Conștientizarea problemelor reprezintă un palier
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
OING, cum ar fi Open Society Foundation (Fundația pentru o Societate Deschisă) sau S.O.S. - Villages Roumaines. Nu face obiectul acestui capitol discutarea sferei de activități a OING, nici elaborarea unei liste a celor mai importante organizații, ci doar evidențierea extraordinarei diversități a peisajului OING. Astfel, în această categorie intră structuri ecleziastice precum Biserica Catolică, probabil cel mai vechi și mai influent actor neguvernamental din istoria Occidentului. De asemenea, alte structuri importante sunt cele cu caracter politic - mai vechi, precum
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
naționale și internaționale și a identității lor, mai ales în sensul integrării diferențelor de gen și a unor valori ambigen. Feminismul perspectival (standpoint) este astăzi una dintre cel mai bine reprezentate linii de cercetare feministă în relațiile internaționale, axată pe evidențierea, analiza și critica asumpțiilor de gen implicite domeniului, așa cum a fost el definit și teoretizat până în acest moment. Feminismul perspectival consideră că identitatea istorică, socială, de gen a autorului, a teoreticianului influențează modul de teoretizare. Identitatea masculină a tuturor autorilor
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
footnote> Cele cinci forțe care încearcă să modeleze profilul societății umane viitoare vor fi tratate în capitolele viitoare. Capitolul 2 Globalizarea economiei Acest capitol se deschide cu o privire de ansamblu a globalizării economiei, urmărindu-se, în logica demersului autorilor, evidențierea continuă a următoarelor aspecte: descrierea manifestărilor procesului de globalizare în economie, efectele proprii acestor manifestări și reacțiile apărute pentru gestionarea corectă a efectelor negative. S-a crezut că o asemenea abordare facilitează înțelegerea procesului globalizării care începe să facă parte
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
cu multă larghețe la credite de la FMI, inclusiv pentru acoperirea facturii importului de alimente (unu-două miliarde de euro). Este dificil de imaginat o încheiere la considerațiile de mai sus referitoare la globalizarea comerțului cu produse agricole și alimentare, deoarece evidențierea și evaluarea efectelor și conceperea reacțiilor, când este cazul, sunt procese complexe și în continuă schimbare. Încercarea conturării unor tendințe într-un spațiu politic, economic, militar, nu lipsit de incertitudini și atunci când sunt așteptate încă două miliarde de locuitori ai
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
a activităților din sistem care să permită un feedback semnificativ pentru noile intervenții și schimbări. Astfel, în cadrul diagnozei nevoilor de asistență socială vom măsura gradul și amplitudinea modului de acoperire a acestora de către sistemul național de asistență socială prin: a) evidențierea nevoii reziduale de asistență socială; b) stabilirea priorităților în asistență socială raportată la acțiuni efective de soluționare prin formele specializate de suport; c) evaluarea eficienței fiecărui component al sistemului național al asistenței sociale din perspectiva instrumentelor folosite pentru calificarea beneficiarilor
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
abuzului de putere; - eliminarea monopolului unor grupuri de interese în sfera activităților de asistență socială; - răspunsul la cerințele de adaptare flexibilă a activităților practice la schimbările contextuale; - analiza cu realism a oportunităților de finanțare a activităților pe baza priorităților stabilite; - evidențierea transparenței în actul decizional și în utilizarea resurselor financiare și umane din sistemul instituțional public, privat, nonguvernamental; - articularea permanentă a cerințelor curriculare la nevoile practicii profesionale (fundarea pe modele de bună practică și reducerea riscurilor de malpraxis); - stimularea pe diverse
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
în decursul timpului, s-a pus accentul pe o relație strânsă între activitatea practicianului și supervizare. Nu cumva evocarea supervizării ar putea fi interpretată ca o dovadă a imaturității acestei profesii? Pentru a oferi răspunsuri la aceste întrebări este necesară evidențierea perspectivei istorice asupra supervizării, obiectivelor, funcțiilor și particularităților acesteia. Definiții Există mai multe moduri de definire a supervizării asistenței sociale. Ming-sum Tsui (2005, pp. 11-14) apreciază că definirea supervizării poate fi realizată din trei perspective diferite: normativă, empirică și pragmatică
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
a infractorilor fără supraveghere nu este considerată probațiune; 5. să aibă loc în comunitate - serviciul de probațiune este o agenție comunitară care asigură nu numai supravegherea infractorilor, ci și reintegrarea acestora în comunitate. Meritul deosebit al acestei definiții constă în evidențierea unor caracteristici esențiale specifice probațiunii: existența unui sistem profesionalizat care are mandat legal să exercite supravegherea și asistența infractorilor în comunitate. Demers (în Hamai et al., 1995, p. 125) aduce definiția probațiunii în contemporaneitate, oferind o descriere modernă și flexibilă
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
trebuințele de învățare evaluate. Conținutul și forma de prezentare a raportului depinde de audiența căreia se adresează și acoperă următoarele informații de bază (Queeney, 1994): a. Explicitarea situației, a factorilor care au condus spre necesitatea sau decizia examinării domeniului respectiv, evidențierea relației dintre programul intenționat și nevoile identificate. b. Stabilirea standardelor - adică a nivelelor limită sub care se consideră că există o trebuință de învățare. O nevoie reflectă o discrepanță între o stare actuală și un standard dorit, iar standardul reprezintă
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
4. 2. Gradul de implicare în programul de formare 4. Conturarea conținutului programului, care, indiferent de durata sa de derulare, trebuie structurat pe trei componente esențiale: componenta introductivă, componenta de învățare, de conținut, componenta finală și evaluarea care ajută la evidențierea și realizarea relației dintre ceea ce s-a propus prin programul de pregătire și implementarea în practică a celor dobândite. 5. Ne-am precizat scopul și populația căreia ne adresăm, am identificat trebuințele de învățare, am stabilit obiectivele și am conturat
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]