4,693 matches
-
formarea sa și a generației sale (a celorlalți echinoxiști); în pagină intră întâmplări, anecdote sau întâlniri memorabile, e povestea unor destine (eroii) și a unor cărți: „această forfotă duminicală de nume și cărți are pentru mine o încărcătură epifanică. Spațiul evocării devine asemenea unui paradis regăsit, de o luminozitate intensă și omogenă, unde eu sunt singurul nomothet”. Dincolo de aceste mărturisiri, pe jumătate jucate, pasajele encomiastice sunt contrabalansate de un constant efort analitic și de un (prim) impuls polemic al cărții. Nu
REVISTA ECHINOX- ÎNTRE LIBERTATEA CREAŢIEI ŞI PRESIUNEA IDEOLOGICĂ COMUNISTĂ, STUDIU DE DR.IONUŢ ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 438 din 13 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348371_a_349700]
-
aceste mărturisiri, pe jumătate jucate, pasajele encomiastice sunt contrabalansate de un constant efort analitic și de un (prim) impuls polemic al cărții. Nu numai oamenii sunt cei care trezesc glasul memorialistului, ci și locurile. Petru Poantă știe să întoarcă subtil evocarea apreciativă în (blândă sau tăioasă) ironie. Ne rămâne în minte după lectură evocarea Clujului intelectual, dar ea capătă contrast și adâncime dacă o suprapunem atmosferei din Facultatea de Filologie, cu foarte mulți studenți - peste 400 într-un singur an, apreciază
REVISTA ECHINOX- ÎNTRE LIBERTATEA CREAŢIEI ŞI PRESIUNEA IDEOLOGICĂ COMUNISTĂ, STUDIU DE DR.IONUŢ ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 438 din 13 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348371_a_349700]
-
analitic și de un (prim) impuls polemic al cărții. Nu numai oamenii sunt cei care trezesc glasul memorialistului, ci și locurile. Petru Poantă știe să întoarcă subtil evocarea apreciativă în (blândă sau tăioasă) ironie. Ne rămâne în minte după lectură evocarea Clujului intelectual, dar ea capătă contrast și adâncime dacă o suprapunem atmosferei din Facultatea de Filologie, cu foarte mulți studenți - peste 400 într-un singur an, apreciază autorul: „veniseră în prima zi de cursuri cu un aer duminical, îmbrăcați cu
REVISTA ECHINOX- ÎNTRE LIBERTATEA CREAŢIEI ŞI PRESIUNEA IDEOLOGICĂ COMUNISTĂ, STUDIU DE DR.IONUŢ ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 438 din 13 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348371_a_349700]
-
devenind repere esențiale ale ardeleanului, obișnuit cu suferința, dar și cu doinirea și cântarea din ceteră a țăranului aprig la faptă și domol la vorbă, așa cum se află în Ardeal. Poemele par bucăți rupte din sine, mici povestiri și legende, evocări ale unor chipuri dragi, icoane sfinte ale părinților și fraților de suferință. Dar sunt și tablouri nemuritoare ale cadrului natural, naturi vii și naturi moarte care s-au adunat pe simeza inimii și acum sunt expuse privirilor vizitatorilor. Să intrăm
MIRCEA DORIN ISTRATE (RECENZIE DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 309 din 05 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348511_a_349840]
-
dragoste de oameni, de țară, de Dumnezeu, de strămoși. Versurile sale sunt ca mărgăritarele ce strălucesc în iarbă. Doar să le culegi și să ți le așezi la piept, ori la gât, precum un șirag de preț care te înnobilează. Evocarea domnitorilor, a luptătorilor pentru libertate și dreptate socială, este una din temele majore ale liricii sale. E ca o recunoaștere și ca o continuare a năzuințelor strămoșești care se prelungesc în noi și dincolo de noi, în copii și nepoți, înflăcărați
MIRCEA DORIN ISTRATE (RECENZIE DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 309 din 05 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348511_a_349840]
-
specia fantasticului prin operarea cu elemente taxonomice ale imaginarului într-un spațiu cotidian și este aplicată decurgerii epice. Personajele Alexandru și Iuliana sunt dăruite artei iar considerentele lor balansează între real și virtual într-un mod firesc transmis cititorului prin evocări simple, prin vorbire și întâmplări redate natural. „Nu uitați domnilor, în pictura sa sunt culori care strigă, până când lumea întoarce capul, curioasă să le vadă”. Picturii i se adaugă dansul, personaje harice (Pitihar) personaje mitice, zeița Cobra, Uranus, Atena, arhetipurile
ELISABETA IOSIF- GLOBUL DE CRISTAL de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1557 din 06 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348683_a_350012]
-
literar cu dublă vocație, de exeget și de scotocitor de documente, autor de monografii (Sadoveanu, Hașdeu) și micromonografii („Cariatide literare“) și întreprinzător de anchete (Blaga și Călinescu în rememorări ale unor contemporani), propunător al unei „istorii a literaturii române în evocări“ și semnalator de relații și asemănări între periodice românești și germane din secolul al XIX-lea, întocmitor de felurite ediții, cu prefețe, postfețe sau ample studii introductive (Hașdeu, M. Sadoveanu, I. M. Sadoveanu, G. Călinescu, Pamfil Șeicaru, Ovidiu Papadima, Theodor
UN VOLUM DE ŢINUTĂ DESPRE VIAŢA ŞI OPERA LUI NICHIFOR CRAINIC de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1326 din 18 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/349428_a_350757]
-
Acasa > Cultural > Spiritual > PUTEREA CUVINTELOR Autor: Mihaela Alexandra Rașcu Publicat în: Ediția nr. 1481 din 20 ianuarie 2015 Toate Articolele Autorului „Cuvântul e aripa liniștii” spunea Pablo Neruda, într-o frumoasă evocare a sensibilității ființei umane. Că nu suntem imuni la cuvinte o știm fiecare dintre noi. Ne întristăm când auzim cuvinte urâte adresate propriei persoane sau persoanelor apropiate sufletelor noastre, ne bucurăm când ne sunt aduse cuvinte de apreciere sau suntem
PUTEREA CUVINTELOR de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1481 din 20 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/349909_a_351238]
-
un context mult mai amplu, adică internațional, pentru a înțelege mai bine cu ce s-a confruntat ea atunci, atât în alte țări creștine și ortodoxe din spațiul sovietic, (cât mai ales la noi), vom continua acum cu enunțarea și evocarea propriilor noastre drame și tragedii, dar care nu puteau fi scose ori abstractizate din contextul acesta transnațional, de care avea parte întreaga Europă, estică sau răsăriteană. Așadar, închiși find, torturați, înfometați, spânzurați, înjunghiați, împușcați, ucisi prin înghețare sau îngropați de
ANUL COMEMORATIV JUSTINIAN PATRIARHUL ŞI AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” ORTODOXIA ŞI STATUL ÎN ROMÂNIA SUB REGIMURILE TOTALITARE… PARTEA I de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2208 din [Corola-blog/BlogPost/344370_a_345699]
-
căci ni se par a fi mai exotici, mai spectaculoși, mai senzaționali!... Și, totuși, suntem convinși de faptul că ce este nobil rămâne iar ce este ieftin, apune!... În partea a doua, adică în continuarea acestui modest elogiu și sinceră evocare, cu alte cuvinte, în continuarea acestei modeste prezentări aș ține să precizez motivul care m-a determinat să fac acest lucru, cu toate că știu că nu sunt primul și nici cel mai îndreptățit să scriu aceste rânduri și aceasta și pentru
ANTONIE PLĂMĂDEALĂ – „TRADIŢIE ŞI LIBERTATE ÎN SPIRITUALITATEA ORTODOXĂ” de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 166 din 15 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344441_a_345770]
-
acestor ani, mai cu seamă de către noi, tinerii, care nu am (prea) trăit acele vremuri destul de vitrege, pentru cei mai mulți dintre cei care au trăit atunci. În ideea atingerii acestui deziderat am folosit mai multe studii, articole, cărți și materiale pentru evocarea vremurilor în care și-a desfășurat activitatea Biserica Ortodoxă Română - pe care am prezentat-o în materialului de față, într-un context mai amplu, pentru a fi mai bine înțeleasă perioada și ostilitățile cu care s-a confruntat, precum și influențele
ANUL COMEMORATIV AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” CÂTEVA REFERINŢE DESPRE BISERICA ORTODOXĂ ROMÂNĂ ŞI SECURITATEA, ÎN PERIOADA REGIMULUI COMUNIST... PARTEA A II A de STELIAN GOMBOŞ î [Corola-blog/BlogPost/344375_a_345704]
-
de ambasadori și-a trimis America în România?; Recidiva Gitenstein; La gaura chei Demnitari vulnerabili “Top Secret”; Criza financiară și nouă Uniune Sovietică; Pentru salvarea băncilor, Comisia Europeană intenționează legiferarea comunizării depozitelor bancare de peste 100.000 de euro. Capitolul IV - Evocări: 60 de ani fără Iuliu Maniu - o necesară comemorare; Dinu C. Giurescu la 86 de ani; Români prețuiți în Marea Britanie; Vinul românesc de la Buckingham Palace; Destinul tragic de spion al lui Ernest Hemingway; Sergiu Nicolaescu și planul secret pentru James
DESTRĂMAREA ROMÂNIEI de VIOREL ROMAN în ediţia nr. 1064 din 29 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/344528_a_345857]
-
îl cunosc ca realizator al emisiunii „Omul care aduce cartea”, de la ProTv. Traducător înzestrat și autor al câtorva cărți de critică literară cu greutate, Dan C. Mihăilescu publică o carte de suflet, de o sinceritate aproape dureroasă. Este vorba de evocarea unei întâlniri aparte, a omului profan (care mărturisește deschis: „Nu am fost și nu sunt un om închinat la icoane” cu Sfântul Munte Athos, patria călugărilor și țara monahilor - Grădina Maicii Domnului. ) Pelerin din întâmplare pe colinele athonite, Dan C.
SEMNAL EDITORIAL ŞI PUBLICISTIC, DAN C. MIHĂILESCU, OARE CHIAR M-AM ÎNTORS DE LA ATHOS?, EDITURA Editura Humanitas, BUCUREŞTI, 2012, 112 PAGINI ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1214 din 28 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347993_a_349322]
-
angelice.Aceasta este surprinsă într-un gest enigmatic:...și deasupra/vreun gest ce șovăie ... Precum atunci/te-ai răsucit și cu o mână,fruntea/dezvăluind-o de sub nor de plete//m-ai salutat spre a intra în beznă.( La bufera).Evocarea acestui trecut moment,pentru poet,secunda supremă este edenică,la fel și invocarea divinității nu sunt altceva decât semnificațiile unei transsubstanțiere a presentimentului apariției iubitei,moment ce-l consideră poetul,edenic. Există o serie de lucruri montaliene care circumscriu tematicii
MITUL EDENULUI ÎN UNIVERSUL POETIC EUROPEAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 265 din 22 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348050_a_349379]
-
bolnave și-a-nroșit sufletul ce nu-i atât de teafăr... Gândul gândului tot aleargă pe sub propria-i piele atât de tristă! Stelare feude pe o hartă întreagă mărturii fugare trec în revistă. Degeaba implora înțelepciunea în Cuvinte: Tăcea, gândea în clipa evocării Iar vorbele lui deveneau mai sfinte Levitând peste irealul transparent al mării. Ecoul nopții Când ți se termină fânul și ți se dezumflă roata cu spițe de fag și muștele secolului te asaltează cu zumzet de bombardiere dincoace de prag
ETERNUL NUD de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 259 din 16 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348133_a_349462]
-
la lichidare” (Oferta) Întoarcerea în timp nu numai în anii copilăriei ci și în adolescență este marcată tot de nostalgie. Râmnicul lui Anton Pann, cu mirificul parc Zăvoi și misteriosul deal al Capelei își găsesc în lirica lui Teodor Barbu evocarea emoționantă: „salve, Râmnic!, porțile-s deschise, // podul se ridică doar peste un ceas, // Iau cu mine horbota de vise // Și le veșnicesc într-un atlas”// (Atlas de Râmnic) Se găsesc în volum multe autodefiniri, autoportretizări (Un loc de povară, Noroc
BALANSOARUL CU VISE, POEME DE TEODOR BARBU-CRONICĂ DE EMIL ISTOCESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 259 din 16 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348141_a_349470]
-
de afirmare rămâne constantă, dar e însoțită de îndoieli: „Ne naștem și murim cu idealuri // Dar câte se-mplinesc și câte mor!” (Rondel cu idealuri) Nu se cuvine să încheiem înainte de a aminti și emoționantele elogii aduse înaintașilor oieri, nostalgicele evocări ale copilariei, ale peisajului natal și ființelor dragi. Astfel, poemul Mamei, este o litanie zguduitoare în care durerea transpusă în vers la despărțirea de cea care i-a dat viață eroului liric, îmbracă o tonalitate de adâncă tristețe: „Te-ai
BALANSOARUL CU VISE, POEME DE TEODOR BARBU-CRONICĂ DE EMIL ISTOCESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 259 din 16 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348141_a_349470]
-
inspirații. Florin Popescu-Pentegos combină într-o manieră stilizată viziuni spațiale cu detalii „selenare”, alternând pensulațiile stilului propriu, cu anumite conexiuni salvadordaliene. Simțul artistic ponderat și bine controlat al policromiei își trage esența din îmbinarea a două stări sufletești, implicit plastice: evocarea spațiului intergalactic și legătura cu „solul” necunoscut și sordid al planetelor „X”, dihotomia între dinamica generoasă a sugerării infinitului spațial și impactul cu noile „civilizații”. De remarcat forța și îndrăzneala pe care plasticianul o dovedește, alăturând în compozițiile sale o
PENTEGOS de MARIA DIANA POPESCU în ediţia nr. 96 din 06 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348171_a_349500]
-
a rămas cu Gale”), m-am gandit ce replică, ce raționament l-ar putea contracara. Și au ieșit ... o serie de reflecții. Scriind aceste articole, mi-am dat seama în ce a constat „lipiciul” acestei trilogii - are un potențial de evocare fantastic, are ecou în inima noastră, reflectă societatea de azi, poate din România, din SUA, din Korea de Nord etc - o lume la care ar trebui să medităm. De aceea, aceste articole sunt întitulate „Reflecții”, nu sunt comentarii literare, nu
JOCURILE FOAMEI (1) de OLIVIA DUMITRU în ediţia nr. 2107 din 07 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350251_a_351580]
-
de zâmbete sau reculegere, femeile însoțite de copii, merg la cimitir în dimineața zilei de Rusalii. Se dau de pomană colaci, cozonaci, prăjituri, oale, farfurii, cești, pahare, linguri, furculițe, fructe și flori, însoțite de rostirea numelui celui îngropat și de evocarea unor întâmplări din viața lui (ei). De reținut că femeile nu mănâncă atât din primele fructe ale fiecărui sezon, cât și mâncare, în ziua când împart., până nu dau mai întâi de pomană, până când nu-i evocă, adică îi pomenesc
CULTUL MORŢILOR de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 519 din 02 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362032_a_363361]
-
cărți de înaltă ținută academică, cu privire la istoria vieții bisericești din Transilvania și Maramureș. În încheiere, doresc să afirm cu toată convingerea și certitudinea că prin lucrarea prezentată, autorul a reușit să realizeze ceea ce de fapt a și urmărit, și anume: evocarea, cu minuțiozitate, meticulozitate și seriozitate sau responsabilitate, a unor aspecte legate de istoria și viața bisericească a credincioșilor, a monahilor și a românilor din Țara Maramureșului și Năsăudului (care sunt și meleagurile sale natale), precum și a unor figuri deosebite, de
PĂRINTELE ARHIM. DR. MACARIE MOTOGNA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 476 din 20 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362079_a_363408]
-
vechi mister“ (Tata - întru aducere aminte). Durerea nestinsă a despărții este alinată doar de credința: „Doar vagi speranțe/ a unei reîntâlniri/ în sferele cerești, / sau dincolo de ele, / Mai potolesc acest nestins dor/ și lacrimile mele“. Nostalgia și melancolia prilejuite de evocări sunt contra �balansate de luciditatea cu care poetul realizează portretul clasei politice. În fond, parcurgând tra �seul liric din volum, înțelegem de ce a ales autorul titlul Capcanele destinului: ajuns la timpul examenului de con �ști �ință din apus, eroul liric
CAPCANELE DESTINULUI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 706 din 06 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365789_a_367118]
-
liniște vie. În acest anotimp pârjolit de început de Gustar, țin în mâini un manuscris încă crud. Și parcă frământat în covată, aluatul de suflet al autoarei - o dunăreancă și ea, înnamorată până dincolo de cuvinte de fluviu și culoare. Amintiri, evocări, portrete, mărturisiri de suflet, rugăciuni, frânturi de omilii. Rezonanțe acustice-n gând și în inimă. Odă închinată lui Dumnezeu, împătimită de dragostea față de seamăn, de Cuvânt, de Frumos și Artă-plastică. Constanța, este suflet răsfrânt într-o lacrimă. Personalitate distinctă în
NATURĂ MOARTĂ CU ECOURI DE LINIŞTE de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 1348 din 09 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365863_a_367192]
-
grâului, porumbului...cât și al altor plante. Autoarea, consideră grâul - monumentul vieții. Și pe bună dreaptate ! În toate minunățiile vieții, ea vede lucrarea și Milostirea Divină: ,, Și oamenii cu imperfecțiunile lor, tot daruri de la Dumnezeu sunt !,, Un alt fragment conține evocarea expoziției artistului-plastic Vespasian Lungu, profesorul ei de pictură de la Școala Populară de Arte, sau prilejul întâlnirilor și reîntâlnirilor cu alți oameni aleși cu prilejul expozițiilor sale sau cele ale unei lansări de carte. Artista însă, evocă admirabil clipele memorabile de la
NATURĂ MOARTĂ CU ECOURI DE LINIŞTE de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 1348 din 09 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365863_a_367192]
-
unora dintre cei mai importanți critici literari români ai momentului: Acad. Mihai Cimpoi, Eugen Negrici, Nicolae Oprea, Liviu Grăsoiu, Vasile Bahnaru, Petre Gheorghe Bârlea, Gabriela Gheorghișor, Ana Dobre, Florentin Popescu, Aurel Maria Baros. Cea de a doua parte sunt inserate evocări ale unor scriitori târgovișteni care l-au cunoscut mai de în aproape pe nemuritorul scriitorul Mircea Horia Simionescu, printre aceștia aflându-mă și eu, după cum puteți vedea în fragmentul alăturat. (Ion Iancu Vale) Citește mai mult PreambulLa Târgoviște, cu ocazia
ION IANCU VALE [Corola-blog/BlogPost/365986_a_367315]