4,693 matches
-
efectul acustic contrastant generat de alternanța glissando urilor pe clape albe și negre în juxtapunere cu scurte inserții de succesiuni politonale. O nouă intervenție pentatonică (doux et harmonieux -Molto rubato) ce pare să-și fi propus relevarea dimensiunii poetice a evocării produce o nouă fracționare a fluidității de discurs, înainte de reluarea impulsivă a motivului tematic incisif et rapide ( f - più f - ff) ce revine, de această dată, în fa# major, conducând ulterior la o tratare quasi cadenza ce investighează rezonanțele suprapuse
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
În Gulag”. Avînd la dispoziție o cl...dîre foarte spațioas..., recurgînd la cele mai recente tehnici de prezentare muzeografic... și diversificînd la maximum suporturile documentare (fotografii, ziare, desene, filme, obiecte, reconstituiri ale bar...cilor din Gulag etc.), Muzeul propune o evocare de ansamblu a diferitelor ocupații. O cronologie strict... ritmeaz... vizită: prima ocupație sovietic... (1940-1941); ocupația Germaniei naziste (1941-1945); a doua ocupație sovietic..., subîmp...rțit... În patru perioade: „teroarea stalinist..., 1944-1953”, „dezghețul și național-comunismul În Letonia, 1953-1959”, „industrializarea și colonizarea ț
[Corola-publishinghouse/Science/2022_a_3347]
-
și național-comunismul În Letonia, 1953-1959”, „industrializarea și colonizarea ț...rîi, 1959-1985”, În sfîrșit, „spre renașterea național... și independent..., 1985-1991”. Dintre miile de documente adunate, cele mai tulbur...toare sînt cele referitoare la Gulagul sovietic. Nimic nu a fost neglijat pentru evocarea bietului „zek”, de la vagonul care Îl transporta și pîn... la baraca ce-l aștepta În Kazahstan sau În Siberia. Au fost colectate obiecte m...runte din viața de zi cu zi: num...rul matricol cusut pe haine, mască de tifon
[Corola-publishinghouse/Science/2022_a_3347]
-
1971) Voce (1974). Ca prozatoare, practică mai ales, în linia momentului, reportajul social-politic și de călătorie - Note din R.P. Ungară (1952), Pagini din Coreea (1960), Bilet în circuit (1965), Drumuri și zile (1969), mai târziu abordând și romanul, de fapt evocarea memorialistică străveziu deghizată, în Porțile (1968) și Voce și val (1976). Realizează și câteva zeci de traduceri, dintre care se remarcă Louise Labé, Sonete (1957), Din lirica feminină, o antologie cu arie de cuprindere pe toate meridianele (1960), Mariana Alcoforado
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288980_a_290309]
-
exil - Poeme în exil, București, 1994; Odioasa crimă din Carpathia sau Din însemnările unui celibatar, București, 1995; Întâlnire cu o femeie extraordinară - Madame Helvetius, Paris, 1995; Dicționar inițiatic al ordinelor cavalerești, pref. Răzvan Theodorescu, București, 1998; La ce folosește Parisul? Evocări și dileme din exil (în colaborare cu Mariana Sipoș), București, 2000; Întâmplări din orașele de pâclă, București, 2002. Traduceri: Heinrich von Kleist, Opere, I-II, București, 1993-1995 (în colaborare). Repere bibliografice: Dumitru Micu, Mioara Cremene, „Adevărul și inima”, GL, 1964
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286482_a_287811]
-
să ai teama în viscere? Teamă care este mama umanității, a ceea ce are ea mai bun nevoia de a ști și mai rău nevoia de putere. A reprezenta înseamnă a face absentul prezent. Nu este vorba așadar numai de o evocare, ci de o înlocuire. Ca și cum imaginea ar fi acolo pentru a acoperi o lipsă, a potoli o suferință. Pliniu cel Bătrân spune că pictura "a apărut din obiceiul de a trasa linii pe conturul umbrei omenești"13. Aceeași origine are
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
ele, pentru a face legătură. O patrie este mai mult decât o sumă de cunoștințe și schimburi, pentru că "operele capitale" care compun patrimoniul unei națiuni se prelevă din fondul ei de imagini, nu de concepte. Numai imaginarul are putere de evocare și convocare. Atunci de ce repopularea estetică a deșertului valorilor a fost un proiect născut mort? Fiindcă această frumoasă teorie era o uriașă greșeală intelectuală, constând, prostește, în a lua o consecință drept cauză. Pe scurt: nu arta face legătura, ci
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
al serilor petrecute în fața televizorului, divagant și digresiv, zapper desăvârșit, va fi mândru că s-a născut într-o lume inventivă, colcăind de inițiative și puncte de vedere, în care poate să se întâmple orice, bogată în asocieri libere și evocări poetice, o lume în care valorile emoționale de context, de simpatie și de participare fizică ne salvează de plictisul și cinismul rece al abstracțiilor logice. Capitolul XII Dialectica televiziunii pure " Aceste aserțiuni sofistice deschid deci o arenă dialectică, în care
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
se exprima, reprezintă garanția tratării obiective a informației, eliminarea discriminării. Gândirea socială este alternativă: produs al vieții cotidiene, nepretențioasă, populară, adesea plebee (practicând uneori un discurs populist), utilizată adesea chiar și de către oamenii de știință, se exprimă În conversații, În evocarea unor fapte, prin schimburile de idei În Întâlnirile nonformale, acordând Întâietate subiectului social, omului obișnuit. Activitatea cognitivă a fiecărui individ este motivată și condiționată de inserția sa socială particulară, de o cetățenie circumscrisă unui anumit tip de societate, În interiorul căreia
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
să uite, să șteargă cu buretele experiențele trecute. Sunt justificate deci Întrebările: cine sunt depozitarii „gândirii bune” și cum controlează instituțiile (universitățile, mediile academice, științifice) canonicitatea producției de idei? Cum incorporează și traduce gândirea cotidiană (care se exprimă prin conversații, evocarea amintirilor, transmisia zvonurilor, pasiunile mulțimii) memoria comună? Cum se (re)construiește identitatea socială, ce rol joacă memoria și uitarea În construirea prezentului și proiectarea viitorului? Fără Îndoială, istoria se construiește și se reconstruiește prin valorificarea unor parcele inegale de memorie
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
care s-au format sau au uitat totul, sunt oamenii timpului prezent? Cine sunt depozitarii „gândirii bune” și cum controlează instituțiile (universitățile, mediile academice, științifice) canonicitatea producției de idei? Cum incorporează și traduce gândirea cotidiană (care se exprimă prin conversații, evocarea amintirilor, transmisia zvonurilor, pasiunile mulțimii) memoria comună? Cum se (re)construiește identitatea socială, ce rol joacă memoria și uitarea În construirea prezentului și proiectarea viitorului? Istoria se construiește și se reconstruiește prin valorificarea unor parcele inegale de memorie și uitare
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
să țină cursuri sau conferințe, devine un partener diligent. A făcut 16 ani de pușcărie. Cartea sa de amintiri este prețioasă pentru mărturisirile sale asupra oamenilor timpului, cunoscuți În ipostaze sociale diferite, mulți În anii de detenție. Spre deosebire de alte asemenea evocări, avem aici analizele unui psiholog. Autorul nu Încetează niciodată să observe, să compare, să evalueze, să interpreteze atitudini, comportamente, stiluri. Iată: „Doi gealați m-au legat de mâini și la picioare, mi-au introdus genunchii Între mâini și apoi Între
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
o scrisoare emoționantă de la Serge Moscovici, patriarhul psihosociologilor din Europa de astăzi, care nu și dezminte preocuparea constantă pentru România natală. Scrisorile de la Paris fac acum trei zile, ce performanță! Îmi scrie despre interesul televiziunilor, jurnalelor și revistelor franceze pentru evocarea evenimentelor de acum 20 de ani din România, despre filmele documentare privind evoluția noastră ulterioară, despre istoria noastră „foarte complexă” și-mi sugerează că - din păcate - În țară nu pare să se fi Înregistrat același interes pentru o analiză atentă
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
anihila total ființa rațională, pe aceea cine-o decontează? Sau prețul „modernizării” nu cuprinde și un fleac cum e frica generalizată? La dezbaterile ce urmează unui curs de „memorie socială” pe care-l anim, studenții vin adesea cu mărturii și evocări pilduitoare. Recent, două tinere care și-au intervievat bunicile ne-au făcut cunoscute două cazuri deosebite. Una a prezentat viața și destinul unei familii cu mulți copii, dar „trecută la chiaburi” pentru că poseda 16 hectare de pământ (ar fi revenit
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
despre moartea lui. Nu există nicăieri date despre dispariția sa, deși - indiferent unde a murit cineva - informația trebuia comunicată la locul de naștere. Când a murit, unde, În ce Împrejurări? Există, În schimb, o istorie orală despre personajul Coroi și evocări ale unor jurnaliști, mai vechi sau mai noi, despre acest, să-i zicem, erou popular. Coroi acționa Într-o arie largă, nu numai În locurile natale. O femeie care a relatat fuga familiei sale spre România, după ce a fost cedat
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
curte la Dionis, Sabina Fânaru afirmă că, datorită caracterului motivat al numelui, personajul este plasat într-un univers originar, aflat "sub semnul semnificativului, inteligibilului și al adevărului". Numele de familie au funcție de identificare și de depășire a cotidianului, precum și de evocare, convertind înțelesul lingvistic denotativ în înțeles logic, argumentativ și sensul în semnificație de gradul al doilea. Astfel "desemnatul din planul real este absorbit de arhetip. Numele devine un argument al logicii povestirii și desemnează funcțiile personajelor, împlinind în text condițiile
[Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
vb. *(in)templăre 341) ar justifica descifrarea pe care o face I. P. Culianu operei lui Eliade, prin apel la ideologia divinației. Înțelegerea semnelor este actul principal în interpretarea operei. Întâmplarea care are loc în prezentul profan este de fapt o evocare periodică a întâmplării primordiale, sacre, a evenimentului mitic, după cum se arată în Sacrul și profanul 342. Relaționând cei doi termeni - întâmplarea și narațiunea, Eliade spune în Încercarea labirintului: "Eu cred că interesul nostru pentru narațiune face parte din modul nostru
[Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
semnul lui Dionis, din final, demonstrează că sensurile converg înspre posibilitatea recuperării beatitudinii primordiale prin doctrina orfică. În contextul apropierii dintre poezie și celelalte arte (sens dezvăluit Leanei care-i va cânta poezia la Viena, orașul muzicii), personajul este o evocare intertextuală a lui Adrian Leverkühn care, ca și artistul laureat, a eșuat în istorie, a fost absorbit de propria operă 558. Visarion amintește prin etimonul bassaréus de unul din numele lui Dionysos derivând din bassára (vulpe), teonim al cărui sens
[Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
referent ficțional deja constituit, preexistent noii ficțiuni în care intră" (p. 318). Acest tip de referent se opune referentului care trebuie inventat de la zero pe parcursul cărții și care își limitează rolul la nivelul unei anumite opere (p. 319). Capacitatea de evocare intertextuală este pusă în relație cu "situația specială a unor nume cu referent preexistent, a unor nume care desemnează într-o operă dată personaje preluate dintr-o altă operă" (p. 317). Conceptul este tratat și de Mariana Istrate în op. cit
[Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
iar obiectul material exterior, partitura, nu va dispărea odată ce amintirea va exista și va depinde numai de noi să o evocăm? Ar trebui prin urmare să revenim la teoria pur fiziologică a memoriei, să admitem că creierul este suficient pentru evocarea și recunoașterea acestor amintiri. Credem totuși că între un muzician care cîntă pe de rost și unul care urmărește notele pe portativ nu există decît o diferență de grad. Să remarcăm că, înainte de a o învăța pe de rost, cel
by MAURICE HALBWACHS [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
decît al nostru? Oricît de rare ar fi faptele de acest gen, chiar excepționale, e de ajuns să se poată atesta cîteva pentru a stabili că memoria colectivă nu explică toate amintirile noastre și că, poate, ea nu explică singură evocarea unei amintiri oarecare. La urma urmei, nimic nu dovedește că toate noțiunile și imaginile care intervin în memorie, împrumutate din mediile sociale din care facem parte, nu acoperă, ca un ecran, o amintire individuală, chiar și în cazul în care
by MAURICE HALBWACHS [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
nu le-ar privi decît sub aspectul care-l interesează, astfel încît să se distingă de ceilalți 39. Pe de altă parte, ar fi capabil, în anumite momente, să se comporte doar ca membru al unui grup care contribuie la evocarea și întreținerea amintirilor impersonale, în măsura în care acestea intersectează grupul. Dacă aceste memorii se întrepătrund adesea, mai ales dacă memoria individuală poate, pentru a-și confirma unele amintiri, pentru a le preciza și chiar pentru a-și umple unele lacune, să se
by MAURICE HALBWACHS [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
să se găsească locuri pentru mormintele noi. Dacă mediul social trecut n-ar subzista pentru noi decît prin notații istorice, dacă memoria colectivă, în general, n-ar cuprinde decît date (atașate unor evenimente definite în termeni generali) și definiții sau evocări abstracte ale evenimentelor, ea ne-ar rămîne cu totul exterioară. În societățile noastre naționale, atît de largi, multe existențe se derulează fără nici un contact cu interesele comune ale celor mai mulți dintre cei care citesc ziarele și acordă o oarecare atenție afacerilor
by MAURICE HALBWACHS [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
văzute mi-au permis să-l completez și să-l clarific, dar în același timp mi-a dezvăluit ceea ce lipsea. Astfel încît am crezut că extrăsesem din propria memorie ceea ce văzusem material și că puteam, printr-un simplu efect de evocare interioară, să recuperez ceea ce-mi scăpa. Vom răspunde așadar astfel cînd ni se va vorbi despre amintiri revenite dintr-o dată, fără ca persoana să se mai fi gîndit la ele: 1. Spuneți că nu v-ați mai gîndit niciodată la
by MAURICE HALBWACHS [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
Astfel, multitudinea memoriilor colective și a curentelor de memorie, precum și a problemelor legate de intersectarea lor se va raporta la ideea, abordată în Cadrele sociale, de pierdere a familiarității, în amnezie sau în vis, cadrele permițînd, prin caracterele lor convenționale, evocarea unei memorii colective. Curentul de memorie se transformă așadar în Memoria colectivă, ajungînd de la o memorie psihologică la o memorie culturală. Evoluția de sens a curentului de memorie marchează evoluția gîndirii lui Halbwachs: curentul de memorie oscilează între o reinterpretare
by MAURICE HALBWACHS [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]