4,165 matches
-
fie că aspiră la sintetizarea vieții așa cum aceasta ar putea fi, viața artificială urmărește redefinirea viului în termenii codului ordinatorului. Organismele, deopotrivă cele naturale și cele sintetice, sunt privite drept o procesare de informație, genetică și algoritmică, în cadrul unor sisteme evolutive, cvasiautonome și autoorganizaționale, atât la nivel tehnoștiințific, cât și la nivel filosofic (pentru acesta din urmă vezi Dennett, 1995Ă. Legătura dintre cyberpunk și corpul sintetic (vezi Clark, 1995Ă nu este stabilită în mod întâmplător în acest caz, legând recursivitatea algoritmică
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
lumea virtuală a organismelor inocente (vezi Kember, 2000 pentru analiza vieții artificiale în legătură cu problematicile de tip genderă, o abdicare a responsabilității și o eradicare a istoriei în contextele biotehnologice ale evoluției. Trecerea de la istorie și etică la principiile autoorganizaționale și evolutive este denunțată ca un proces funcționalist al puterii: sentimentele, trupul și pântecul sunt considerate valori sacrificate pe altarul vieții sintetice. Cu toate că populațiile și generațiile simulate în mod artificial indică trăsături ale vieții naturale și modele ale comportamentului social, lumile virtuale
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
fizice etc. Definit printr-o perspectivă filosofică speculativă și interdisciplinară, mixând tehnoștiința cu economia, istoria, științele naturii și studiile culturale, transumanismul își exprimă credința că specia umană, departe de a întruchipa faza finală a evoluției, reprezintă începutul unei noi etape evolutive, evoluția artificială, etapă denumită fie neodarwinism fie postdarwinism. Acest tip de tehnodarwinism (vezi Hill, 2000Ă se structurează în jurul sintagmei „selecție artificială” și denumește interfața hibridă a interacțiunii om-artificiu, învecinându-se cu înțelesul de fizică artificială a spațiului virtual (vezi Seaman
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
și inteligență tehnologică (vezi Regis, 1994, sau More, 1994Ă. Dorind să depășească în mod explicit umanismul, transumanismul transgresează umanul însuși, împreună cu barierele acestuia, deschizându-se înspre acceptarea entuziastă a unei forme de viață (trans-/ post-/ supraăumane. Postulate extreme din biologia evolutivă și inteligența artificială, straniul cybermisticism (un fel de proiectare a speranțelor religioase în formele seculare ale tehnologismului - vezi mai josă, previziunile cu iz științifico-fantastic, toate acestea îi discreditează pe transumaniști, cu toate că o parte dintre profetizările lor au devenit deja realitate
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
duce la îndeplinire promisiunea de libertate, de egalitate și de fraternitate, în special în ramurile american-libertariene ale curentului. În același timp însă, bioetica transumanistă depășește bunul-simț umanist, neacceptând predeterminarea naturii umane și lipsa de control asupra propriei evoluții: dimpotrivă, accelerarea evolutivă trebuie să se petreacă în ritmul unei schimbări coordonate din unghi rațional-etic. Unul dintre asociații curentului, Hans Moravec, posibil de încadrat direcției neocarteziene, formulează teorii care depășesc limita bunului-simț uman și umanist de azi și de ieri, așa cum se întâlnește
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
beneficiile, la nivel atât ontologic-cognitiv, cât și social-politic. Considerând homo sapiens drept vârful dezvoltării speciilor inteligente, nu fără aroganța care plasează umanul în centrul universului, acești critici doresc oprirea evoluției biologic-cognitive în punctul actual, în scopul evitării riscurilor inerente proceselor evolutive. Criticii își pun speranța în continuarea existenței umane în limitele biologiei, fără intervenția tehnoștiințelor, fără upgradare și fără modificarea genetică. Spre exemplu, McKibben (2003Ă, raportând din zona minată a cercetărilor ingineriei genetice, a nanotehnologiei și a roboticii, consideră că ființele
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
anumită măsură se poate considera că, în instalația interactivă, obiectul și-a pierdut regimul privilegiat în favoarea accentuării procesualității creației și a spațializării, la Eduardo Kac, obiectul artistic își manifestă în continuare însemnătatea și funcționabilitatea, în noile dimensiuni însă, subiective și evolutive: Deși arta transgenică a lui Eduardo Kac stabilește noi frontiere ale practicii artistice care provoacă granițele biologiei, roboticii și esteticii, maniera în care lucrarea de artă generează înțeles și construiește ideea de spectator sunt similare practicilor artei conceptuale și de
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
defini pe sine și ca alteritate, astfel încât problema delimitării limitelor om-mașină/rețea nu mai este clar rezolvată. Totuși, ființa umană își păstrează atât caracterul întrupat, cât și senzorialitatea și dorința, chiar dacă acestea sunt mașinice și conective în sisteme hibride și evolutive (existențiale, sociale, tehnologice, politice, eticeă. Din momentul în care tehnologiile informațional-comunicaționale sunt percepute ca niște prelungiri ale umanului, mixajul ființă umană - tehnologie devine o încorporare complexă. Deși corpul uman ajunge să fie instrumentalizat ideologic de susținători ai transumanismului drept hardware
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
a ciclului vieții, cât și în clonare și în modificarea geneticii embrionilor umani. Dacă umanul protezat sau interfațat în ipostazele cyborgului sau avatarului poate fi considerat o încercare de autodepășire, umanul transgenic are codul genetic manipulat până la limita sfidării proceselor evolutive darwiniene. În fine, nanotehnologia se angajează în augmentarea sistemului imunitar, în curățirea mediului înconjurător, în vindecarea cancerului etc. Pe de altă parte, aceste tehnoștiințe pot crea, în secolul XXI, arme militare sau teroriste mai periculoase chiar decât armele de distrugere
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
proceselor de conectare, de întrerupere și de reconectare este marca identității poziționate permanent la o interfață sau într-o rețea, ca multiplicitate a întretăierilor nomade, hibride și diferențiale. Suportând intruziuni protezice, interfațări ale alterității, incursiuni ale biogeneticii, postumanul, intermediar și evolutiv, amalgamează interiorul și exteriorul, subiectivul și obiectivul, artificialul și naturalul, ficționalul și contingentul. Deopotrivă identitate și dezidentificare, identitatea postumană este o teritorializare a contradicțiilor: un spațiu al contestării și al redimensionării, o corporalitate care împuternicește și care constrânge, un construct
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
guvernelor de a interrelaționa direct cu comunitatea, prin intermediul serviciilor publice și de a negocia cu aceasta partajarea responsabilităților (între guvern și comunitate). Această varietate de noi aranjamente, multe dintre acestea aflate încă în primele stadii de dezvoltare, relevă un proces evolutiv aflat în curs de desfășurare. Sursele de autoritate și influența devin tot mai difuze. Sunt numeroase voci care susțin că, în aceste condiții, statul devine din ce în ce mai slab. De asemenea, suveranitatea deciziilor este afectată drastic de reglementările și legislația internațională, precum și
Politici publice şi guvernanța Uniunii Europene by LuminiȚa Gabriela POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/203_a_175]
-
nivel de potențial energetic, un nivel de randament energetic al unui organ anume. În realitate, apreciem o calitate energetică care se regăsește în calitatea schimburilor dintre ființa umană și mediul său. Ne putem face o idee despre fluctuațiile și procesele evolutive ale energiei în organism prin observații clinice clasice în MTC (examenul limbii, al pulsului, evoluția simptomelor etc.). Energia despre care vorbim este rezultatul fenomenelor observabile în materia vie: electromagnetice, electrice, termodinamice, fizico-chimice, pe scurt, rezultatul a tot ceea ce produce o
Manual de masaj tradițional chinez by Michel Deydier-Bastide () [Corola-publishinghouse/Science/2060_a_3385]
-
organelor Numim patologii ale organelor toate situațiile care prezintă tulburări localizate la nivelul organelor, adică o anormalitate repetată în capacitatea lor de transformare, producere, stocare, distribuire și respingere. Aceste tulburări apar ca urmare a unei situații de dezechilibru (subit sau evolutiv) care poate să creeze fie o dezordine punctuală mai mult sau mai puțin intensă în ciclul nictemeral (unul sau două cicluri), fie o dezordine mai lungă în care alte organe sunt afectate la rândul lor. Vorbim atunci despre tulburări organizate
Manual de masaj tradițional chinez by Michel Deydier-Bastide () [Corola-publishinghouse/Science/2060_a_3385]
-
a se putea atinge obiectivele în acest domeniu. „Sistemul poate fi definit ca o entitate compusă din părți diferențiate și interdependente, fiecare dintre ele aducându-și o contribuție specifică la crearea și menținerea lui. Pentru a evidenția caracterul dinamic și evolutiv al unei realități sociale complexe, putem defini sistemul ca un ansamblu de elemente diferențiate și interdependente care completează și reînnoiesc un ciclu de activități și care se utilizează în scopul de a produce rezultatele dorite” (Aurel Manolescu, Viorel Lefter, Alecxandrina
Managementul achiziţiilor publice by Elvira NICA () [Corola-publishinghouse/Science/199_a_192]
-
antrenat în mirajul ei observă doar trecerea frunzelor, zborul păsărilor, mașinile, soarele, noaptea și luna, într-un cuvânt, tot ce se raportează la existența lui. O mare sensibilitate și o concentrare a emoției a avut un rol important în procesul evolutiv al poeziei de după 1944: "Înapoiază-te chiar numai pentru o zi/ de sărbători, când toată lumea se duce acasă,/ când masa e un iaz foșnind de lumini,/ când paharele sunt păsări cântătoare./ Suflând în palma ta încremenită,/ să ți-o încălzesc
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
unei evoluții care trece prin om, dar nu se limitează la el. Sensul (finalitatea) nu preexistă, ci este construit de universul însuși. Omul nu este centrul, ci "o verigă a unei Realități care îl înglobează, un participant la structura dinamică, evolutivă a universului" (B.N., 2002a, p. 90). Chiar dacă pare un fenomen "periferic", omul pare totuși să fie necesar pentru autoconsistența Totului. Căci dacă omul și cosmosul formează un întreg, atunci " Nașterea de sine a Universului (ca autogenerare) și nașterea de sine
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
înseamnă a face, iar singurul sens veritabil, astăzi, al lui a face este concilierea contradictoriilor, reunificarea masculinității și a feminității lumii (B.N., 1999, pp. 107108). Suprema responsabilitate a omului este așadar aceea de a alege să "colaboreze" la structura dinamică evolutivă a universului, să se integreze, altfel spus, legilor de autoconsistență ale Totului. Însă acest lucru trebuie realizat la nivel colectiv, al întregii societăți, o societate, spune Basarab Nicolescu, de tip nou, întemeiată pe actualizarea progresivă a stării T (a terțului
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
de dezvoltare regională, Fondul social european și Fondul de coeziune și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1083/2006 al Consiliului” (Comisia Europeană, 2011b) și clarificarea cadrului strategic de referință se poate considera că se va trece într-o etapă evolutivă superioară de utilizare a Fondurilor Structurale Europene. Un element important în favoarea acestor deziderate îl constituie și raportul „Starea Uniunii 2012” - prezentat la data de 12 septembrie 2012 de Jose Manuel Barroso, Președintele Comisiei Europene. Acesta confirmă faptul că Uniunea Europeană trebuie
Bancabilitatea proiectelor de investiţii finanţate din fonduri structurale europene by Laurenţiu Droj () [Corola-publishinghouse/Science/189_a_433]
-
Europene. Un element important în favoarea acestor deziderate îl constituie și raportul „Starea Uniunii 2012” - prezentat la data de 12 septembrie 2012 de Jose Manuel Barroso, Președintele Comisiei Europene. Acesta confirmă faptul că Uniunea Europeană trebuie să treacă la o nouă fază evolutivă: „Europa are nevoie de o nouă direcție care nu poate fi bazată pe idei vechi. Nu trebuie să existe dubii cu privire la solidaritatea Uniunii” (Comisia Europeană, 2012). De asemenea, atrage atenția asupra nevoii creșterii competitivității economice a Uniunii, deoarece: „Globalizarea cere
Bancabilitatea proiectelor de investiţii finanţate din fonduri structurale europene by Laurenţiu Droj () [Corola-publishinghouse/Science/189_a_433]
-
and ISPA (Comisia Europeană, 2002) și ulterior în anul 2008 Guide to Cost-Benefit Analysis of Investment Projects - Structural Funds, Cohesion Fund and Instrument for Pre-Accession (Comisia Europeană, 2008). Acest set de metodologii utilizat în Analiza Cost-Beneficiu este considerat cel mai evolutiv de până acum din punctul de vedere al cuprinderii în analiză a aspectelor actuale economice, financiare, sociale și de mediu și este utilizat ca etalon în evaluarea proiectelor propuse spre finanțare europeană în perioada 2007-2013 atât în țările membre ale
Bancabilitatea proiectelor de investiţii finanţate din fonduri structurale europene by Laurenţiu Droj () [Corola-publishinghouse/Science/189_a_433]
-
din acel admirabil ansamblu care construiește spectacolul. [...] Contrastul cu această lume dezlănțuită irațional, în arderea "patimilor" se marchează prin prezența lui Woyzeck, a cărui partitură regizorul o dezvoltă, o amplifică prin alte două personaje: înțeleptul Nebun și Andres, posibile fațete evolutive ale spiritului "lunatic", dar și "pământean" ce sălășluiesc în personajul care trăiește de fapt mult prea rațional drama imaginată de Buchner. Din prima scenă Woyzeck va fi secondat mereu de aceste două personaje semnificative, "umbre" permanente ale sale; exemple: lumea
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
din urma fiind oarecum mai vizibile si mai ușor de supus controlului. Intre cauzele endogene pot fi enumerate bolile psihice ( debilitate mintala, schizofrenie, nevroza, sindroame depresiv anxioase, stări psihopatoide, epilepsie etc.), bolile cronice severe ( hemofilie, boli cardiace congenitale, hepatite cronice evolutive etc. ), tulburări ale vieții afective ( impulsivitate, toleranta redusa la frustrare, agresivitate, labilitate afectiva etc.). La acestea se pot adăugă tulburările de voință și caracter, cu manifestări fervente de tipul nehotărârii, lenei, capriciilor, « stângăciei relaționale », tendinței egocentriste, supraaprecierii propriei persoane. Cauzele
Medierea în educație by Ileana Bădulescu Anastase, Cornel Grigoruț, Mircea Mastacan () [Corola-publishinghouse/Science/1700_a_3139]
-
și normativ, filozofia se evidențiază în epocă printre celelalte Geisteswissenschaften. Dar, așa cum arată în continuare Dilthey, chiar și filozofia, cu "spiritul ei critic", se manifestă în condiții istorice diferite, și ca atare, trebuie "să se adapteze oricând acestora în procesul evolutiv al culturii" (s.n.)20, ceea ce înseamnă că se integrează ea însăși într-un context de care trebuie să țină seama, pentru a-l direcționa. În aceste condiții se cuvine să adâncim apoi reflecția epistemologică în direcția filozofiei culturii în genere
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
Kant, triumfând în epoca iluminismului. (Observăm că aici este evidentă dimensiunea anistorică, de factură clasică, a raționalismului.) Caracterul veșnic constant al rațiunii, continuă Scheler, este tăgăduit abia de Hegel, pentru care conștiința de sine a omului rezultă în urma unui proces evolutiv, dar nu în sensul devenirii biologice a naturii umane: ceea ce evoluează este "Logosul istorico-dina-mic al grecilor" (de unde provine teoria despre "homo sapiens"). Mensch und Geschichte în Philosophische Weltanschauung, Bonn, Fr. Cohen Verlag, 1929 Dată fiind însă filiația, îndeobște recunoscută, dintre
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
subliniază faptul că istorismul începe cu Hegel. După ce, de la Anaxagoras până la Kant, rațiunea umană este mereu aceeași și are ca efect transformarea "haosului" în "cosmos", o dată cu Hegel arată autorul menționat conștiința de sine a omului rezultă abia în urma unui proces evolutiv, dar nu în sensul devenirii biologice a naturii umane, ci în acela al evoluției logosului 215 (vezi și I, nota 28). ) Holismul teoriei sistemelor Am vorbit de asemenea despre o continuitate a preocupărilor și investigației, a atitudinilor și scopurilor filozofice
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]