2,152 matches
-
termen mai lung oferă mai multă încredere în date, permițând o estimare mai „precisă” a sărăciei și excluziunii sociale „reale”? 2. Cum se asociază sărăcia de lungă durată versus sărăcia tranzitorie cu diferite dimensiuni ale excluziunii sociale? 3. Formele de excluziune tind să se concentreze sau sunt mai degrabă dispersate? 4. Este excluziunea multiplă un fenomen specific pentru cei foarte săraci sau, cu alte cuvinte, este ea acoperită de conceptul de sărăcie cronică? Sărăcie cronică și excluziune socială: precizări conceptuale În
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
mai „precisă” a sărăciei și excluziunii sociale „reale”? 2. Cum se asociază sărăcia de lungă durată versus sărăcia tranzitorie cu diferite dimensiuni ale excluziunii sociale? 3. Formele de excluziune tind să se concentreze sau sunt mai degrabă dispersate? 4. Este excluziunea multiplă un fenomen specific pentru cei foarte săraci sau, cu alte cuvinte, este ea acoperită de conceptul de sărăcie cronică? Sărăcie cronică și excluziune socială: precizări conceptuale În literatura de specialitate întâlnim multiple definiții ale sărăciei, fiecare dintre ele implicând
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
sociale? 3. Formele de excluziune tind să se concentreze sau sunt mai degrabă dispersate? 4. Este excluziunea multiplă un fenomen specific pentru cei foarte săraci sau, cu alte cuvinte, este ea acoperită de conceptul de sărăcie cronică? Sărăcie cronică și excluziune socială: precizări conceptuale În literatura de specialitate întâlnim multiple definiții ale sărăciei, fiecare dintre ele implicând o perspectivă diferită. Vom defini sărăcia unidimensional, ca fiind lipsa resurselor necesare menținerii individului deasupra nivelului de subzistență - sub care acesta nu mai poate
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
diferită. Vom defini sărăcia unidimensional, ca fiind lipsa resurselor necesare menținerii individului deasupra nivelului de subzistență - sub care acesta nu mai poate fi considerat membru al societății (această perspectivă este larg acceptată în special de experții care preferă conceptul de excluziune socială). Studiile transversale oferă informații extrem de utile (despre grupuri deprivate, despre inegalitatea dintr-o societate etc.) ce pot servi calibrării politicilor sociale pentru a-i susține pe cei cu venituri scăzute într-un anumit moment, dar nu pot identifica proporția
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
nu sunt afectați cu ușurință de evenimentele negative (de nivel micro sau macro). Chiar și în cazul apariției unui astfel de șoc, ei dețin resursele financiare (sau pot mobiliza/transforma resurse de alte tipuri) pentru a se redresa. Conceptul de excluziune socială este din ce în ce mai utilizat în studiile ce abordează și tema sărăciei. Există însă câteva afirmații ce apar cu predilecție în majoritatea acestor lucrări: faptul că excluziunea socială este un concept ambiguu, un produs ideologic măsurat în prea multe moduri și
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
sau pot mobiliza/transforma resurse de alte tipuri) pentru a se redresa. Conceptul de excluziune socială este din ce în ce mai utilizat în studiile ce abordează și tema sărăciei. Există însă câteva afirmații ce apar cu predilecție în majoritatea acestor lucrări: faptul că excluziunea socială este un concept ambiguu, un produs ideologic măsurat în prea multe moduri și că este mai relativ decât multe alte concepte substitut 4. În plus, unii cercetători susțin că sărăcia poate fi măsurată multidimensional și, totodată, poate fi analizată
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
În plus, unii cercetători susțin că sărăcia poate fi măsurată multidimensional și, totodată, poate fi analizată ca proces (de sărăcire). Fiind conștienți de faptul că dezbaterea are în primul rând implicații metodologice semnificative, pentru scopul studiului de față acceptăm definiția excluziunii sociale dată de Comisia Europeană (care este agreată în final de cea mai mare parte a celor interesați de acest domeniu): „Conceptul de excluziune socială este unul dinamic, referindu-se atât la procese, cât și la consecințe... afirmă de asemenea
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
că dezbaterea are în primul rând implicații metodologice semnificative, pentru scopul studiului de față acceptăm definiția excluziunii sociale dată de Comisia Europeană (care este agreată în final de cea mai mare parte a celor interesați de acest domeniu): „Conceptul de excluziune socială este unul dinamic, referindu-se atât la procese, cât și la consecințe... afirmă de asemenea natura multidimensională a mecanismelor prin care indivizii și grupurile sunt excluși de la schimburile sociale... activitatea salarizată; este simțită și vizibilă în domeniul locuirii, educației
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
et al., 1999, 7). Pentru început, este important să stabilim modul în care cele două concepte sunt interrelaționate. Literatura referitoare la sărăcia cronică subliniază faptul că mai mult decât oricare alt tip de sărăcie, cea persistentă este strâns legată de excluziunea socială. Mai mult decât severitatea sărăciei, perioada trăită în sărăcie pare să aibă un impact puternic asupra altor dimensiuni (șomaj, sănătate etc.). Experții conchid însă că relația este empirică și „trebuie să fie descoperită” deoarece este puternic dependentă de caracteristicile
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
legat de înfometare sau de o sănătate precară, nivelul de educație scăzut să nu depindă de (sau să ducă la) condiții nepomenite de locuit etc. Dar nu toate țările accentuează importanța combaterii acelorași dimensiuni și astfel legătura dintre formele de excluziune (și dintre acestea și sărăcie) depinde semnificativ de politicile sociale pe care le formulează țara respectivă. Pe lângă acestea, importanța părții empirice trebuie accentuată și pentru că surprinde natura proceselor cauzale (dintr-o perspectivă teoretică nu putem spune nimic despre sensul relației
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
trimestru) și care pot fi utilizate pentru scopul studiului. Gospodăriile sunt compuse din indivizi intervievați anual, dar și din cei care dispar din panel (prin divorț, moarte, căsătorie etc.) sau apar (prin naștere, căsătorie etc.). Deoarece ipoteza principală este că excluziunea socială este în relație directă cu perioada de timp în care individul trăiește în sărăcie și cum nu avem nici un control asupra istoriilor de viață ale indivizilor care au părăsit ancheta sau au intrat ulterior în panel, suntem constrânși să
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
și în al treilea an. Probabil că dacă cercetarea-panel s-ar mai fi făcut un an în plus, am observa că proporția indivizilor care trăiesc în sărăcie crește dacă s-ar afla timp de trei ani în această situație. Dimensiunile excluziunii sociale sunt, după cum afirmam mai sus, ambigue, la fel ca și indicatorii ce le corespund, depinzând puternic de datele existente, de imaginația cercetătorului, precum și de caracteristicile comunității sociologice căreia îi aparțin. În analiza de față, voi încerca să identific următoarele
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
afirmam mai sus, ambigue, la fel ca și indicatorii ce le corespund, depinzând puternic de datele existente, de imaginația cercetătorului, precum și de caracteristicile comunității sociologice căreia îi aparțin. În analiza de față, voi încerca să identific următoarele dimensiuni larg utilizate: Excluziunea de pe piața muncii Excluziunea de la locuire decentă Excluziunea de la bunuri durabile Excluziunea de la educație Excluziunea de la sănătate Indicatori ai excluziunii sociale Există două tipuri de indicatori ce vor fi utilizați: indicatori anuali (calculați de obicei când avem doar date transversale
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
la fel ca și indicatorii ce le corespund, depinzând puternic de datele existente, de imaginația cercetătorului, precum și de caracteristicile comunității sociologice căreia îi aparțin. În analiza de față, voi încerca să identific următoarele dimensiuni larg utilizate: Excluziunea de pe piața muncii Excluziunea de la locuire decentă Excluziunea de la bunuri durabile Excluziunea de la educație Excluziunea de la sănătate Indicatori ai excluziunii sociale Există două tipuri de indicatori ce vor fi utilizați: indicatori anuali (calculați de obicei când avem doar date transversale) și indicatori care încearcă
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
indicatorii ce le corespund, depinzând puternic de datele existente, de imaginația cercetătorului, precum și de caracteristicile comunității sociologice căreia îi aparțin. În analiza de față, voi încerca să identific următoarele dimensiuni larg utilizate: Excluziunea de pe piața muncii Excluziunea de la locuire decentă Excluziunea de la bunuri durabile Excluziunea de la educație Excluziunea de la sănătate Indicatori ai excluziunii sociale Există două tipuri de indicatori ce vor fi utilizați: indicatori anuali (calculați de obicei când avem doar date transversale) și indicatori care încearcă să surprindă avantajele furnizate
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
depinzând puternic de datele existente, de imaginația cercetătorului, precum și de caracteristicile comunității sociologice căreia îi aparțin. În analiza de față, voi încerca să identific următoarele dimensiuni larg utilizate: Excluziunea de pe piața muncii Excluziunea de la locuire decentă Excluziunea de la bunuri durabile Excluziunea de la educație Excluziunea de la sănătate Indicatori ai excluziunii sociale Există două tipuri de indicatori ce vor fi utilizați: indicatori anuali (calculați de obicei când avem doar date transversale) și indicatori care încearcă să surprindă avantajele furnizate de perioade mai mari
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
datele existente, de imaginația cercetătorului, precum și de caracteristicile comunității sociologice căreia îi aparțin. În analiza de față, voi încerca să identific următoarele dimensiuni larg utilizate: Excluziunea de pe piața muncii Excluziunea de la locuire decentă Excluziunea de la bunuri durabile Excluziunea de la educație Excluziunea de la sănătate Indicatori ai excluziunii sociale Există două tipuri de indicatori ce vor fi utilizați: indicatori anuali (calculați de obicei când avem doar date transversale) și indicatori care încearcă să surprindă avantajele furnizate de perioade mai mari de timp (o
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
precum și de caracteristicile comunității sociologice căreia îi aparțin. În analiza de față, voi încerca să identific următoarele dimensiuni larg utilizate: Excluziunea de pe piața muncii Excluziunea de la locuire decentă Excluziunea de la bunuri durabile Excluziunea de la educație Excluziunea de la sănătate Indicatori ai excluziunii sociale Există două tipuri de indicatori ce vor fi utilizați: indicatori anuali (calculați de obicei când avem doar date transversale) și indicatori care încearcă să surprindă avantajele furnizate de perioade mai mari de timp (o persoană fiind mai exclusă dacă
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
mai lugi. În continuare, detaliez indicatorii folosiți în analiza datelor longitudinale, pentru indicatorii anuali utilizând aceeași metodologie (doar pentru anul respectiv, de exemplu, o persoană exclusă din punctul de vedere al televiziunii în 1995 nu are televizor în 1995 etc.). Excluziunea de pe piața muncii. Voi considera ca fiind excluse toate persoanele peste 17 ani care nu sunt integrate formal pe piața muncii, cu excepția studenților și a pensionarilor. Evident, nu doar persoanele ce nu lucrează sunt excluse de pe piața muncii, ci și
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
de asigurări (medicale și de pensie) etc. Spre exemplu, într-un studiu privind ocuparea elaborat de Comisia Europeană în cazul a 13 țări se menționează: „Șomajul și inactivitatea nu sunt singurele mecanisme ale pieței muncii care duc la sărăcie și excluziune. Sărăcia afectează multe persoane ce muncesc - angajați, lucrători pe cont propriu și agricultori. România are cea mai mare rată a sărăciei de 28%, în timp ce în Republica Cehă are doar 5%. Agricultorii, fermierii și lucrătorii pe cont propriu sunt principalele categorii
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
per capita 11. Indicatorul final rezultat va fi gradat progresiv - ia valoarea 0 dacă individul a fost integrat pe piața muncii în toți acești trei ani, 1 dacă a fost integrat doi ani, 3 dacă a fost exclus toată perioada. Excluziunea de la locuire decentă. Deși există numeroase studii ce atestă importanța acestei dimensiuni (probabil și pentru că este ușor măsurabilă), nu găsim în literatură o listă clară de indicatori, relevanți atât pentru mediul rural, cât și pentru mediul urban. Am ales doi
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
de apă este în afara clădirii (acest indicator poate, de asemenea, lua valori de la 0 la 3, în funcție de situația din fiecare an). Cel de-al doilea indicator este „supraaglomerarea”, calculat ca medie a numărului de persoane, cameră în cei trei ani. Excluziunea de la bunuri durabile. Cea mai importantă problemă a acestei dimensiuni este că diferențele dintre bunuri sunt destul de mari, astfel încât nu putem afirma că o persoană este în mod egal exclusă dacă nu are frigider sau dacă nu are mașină ori
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
dacă nu are mașină ori aspirator. Prin analiză factorială putem distinge între două tipuri de bunuri durabile: durabile de bază (aragaz, frigider) și durabile secundare (televizor color, mașină, aspirator, congelator etc.). De aceea, am ales un indicator pentru a măsura excluziunea de la bunuri durabile primare (lipsa frigiderului, ce poate lua valori de la 0 - dacă bunul nu lipsește în nici un an - la 3) și un alt indicator pentru excluziunea de la bunurile durabile secundare (lipsa televizorului color - ce ia, de asemenea, valori de la
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
mașină, aspirator, congelator etc.). De aceea, am ales un indicator pentru a măsura excluziunea de la bunuri durabile primare (lipsa frigiderului, ce poate lua valori de la 0 - dacă bunul nu lipsește în nici un an - la 3) și un alt indicator pentru excluziunea de la bunurile durabile secundare (lipsa televizorului color - ce ia, de asemenea, valori de la 0 la 3). Excluziunea de la educație. În acest caz, indicatorii distincți vor fi calculați pe grupe de vârstă. Pentru tineri vom folosi variabile doar din primii doi
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
primare (lipsa frigiderului, ce poate lua valori de la 0 - dacă bunul nu lipsește în nici un an - la 3) și un alt indicator pentru excluziunea de la bunurile durabile secundare (lipsa televizorului color - ce ia, de asemenea, valori de la 0 la 3). Excluziunea de la educație. În acest caz, indicatorii distincți vor fi calculați pe grupe de vârstă. Pentru tineri vom folosi variabile doar din primii doi ani ai anchetei deoarece numai pentru aceștia avem informații despre urmarea unei școli în prezent. Indicatorul final
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]