138,866 matches
-
aflate în situații similare, și anume părțile din procesul penal, fără a exista o justificare obiectivă și rezonabilă, ceea ce atrage încălcarea prevederilor art. 16 din Constituție, care consacră egalitatea în fața legii. ... 25. Sub aspectul asigurării egalității cetățenilor în exercitarea drepturilor lor procesuale, inclusiv a căilor de atac, Curtea a statuat, în jurisprudența sa, că, în instituirea regulilor de acces al justițiabililor la aceste drepturi, legiuitorul este ținut de respectarea principiului egalității cetățenilor în fața legii. Astfel, instituirea unor reguli
DECIZIA nr. 208 din 7 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255653]
-
utilizarea acestei căi de atac, chiar dacă este una extraordinară (Decizia nr. 369 din 30 mai 2017, paragraful 28, și Decizia nr. 651 din 17 octombrie 2017, paragraful 33, decizii citate anterior). Legiuitorul poate institui un tratament juridic diferit pentru exercitarea recursului în casație, reglementând anumite situații în care nu se poate formula această cale de atac, însă tratamentul diferențiat nu poate fi expresia unei aprecieri exclusive a legiuitorului, ci trebuie să se justifice în mod obiectiv și rezonabil, în respectul
DECIZIA nr. 208 din 7 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255653]
-
887 din 5 decembrie 2014, paragraful 51, Decizia nr. 2 din 17 ianuarie 2017, paragraful 25, și Decizia nr. 18 din 17 ianuarie 2017, paragraful 25, decizii citate anterior), exigențele prevederilor art. 131 din Constituție impun legiuitorului să asigure posibilitatea exercitării căii extraordinare de atac a recursului în casație de către procuror, inclusiv în ceea ce privește hotărârile penale definitive pronunțate cu privire la infracțiuni pentru care acțiunea penală se pune în mișcare la plângerea prealabilă a persoanei vătămate. ... 34. Prin
DECIZIA nr. 208 din 7 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255653]
-
Ministerului Public, întrucât, pe de o parte, creează pentru părți o vădită inegalitate de tratament prin împiedicarea accesului la justiție în situația soluționării cauzei prin pronunțarea unei hotărâri definitive nelegale, iar, pe de altă parte, lipsesc procurorul de pârghiile necesare exercitării rolului său specific în cadrul fazei de judecată a procesului penal. Astfel, în cazul în care normele de procedură penală și/sau de drept penal substanțial - avute în vedere de dispozițiile art. 438 alin. (1) din Codul de procedură penală cu
DECIZIA nr. 208 din 7 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255653]
-
respingerii excepției de neconstituționalitate, având în vedere că textul legal criticat conține norme de procedură specială, derogatorie de la dreptul comun, adoptate de legiuitor în virtutea prerogativei sale exclusive de a stabili competența și procedura de judecată, inclusiv condițiile de exercitare a căilor de atac, norme care nu îngrădesc exercitarea dreptului la folosirea căilor legale de atac și nu contravin nici principiilor obligativității respectării Constituției, a supremației sale și a legilor, egalității în drepturi ori dreptului la un proces echitabil și
DECIZIA nr. 77 din 3 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255820]
-
legal criticat conține norme de procedură specială, derogatorie de la dreptul comun, adoptate de legiuitor în virtutea prerogativei sale exclusive de a stabili competența și procedura de judecată, inclusiv condițiile de exercitare a căilor de atac, norme care nu îngrădesc exercitarea dreptului la folosirea căilor legale de atac și nu contravin nici principiilor obligativității respectării Constituției, a supremației sale și a legilor, egalității în drepturi ori dreptului la un proces echitabil și la soluționarea cauzei într-un termen rezonabil. ... 7. Potrivit
DECIZIA nr. 77 din 3 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255820]
-
prevederi. Necesitatea restabilirii cu maximă celeritate a organelor de conducere la nivelul administrației publice locale, în speță, a primarului, reprezintă un argument suficient pentru a justifica măsura constând în derogarea de la regulile procedurale de drept comun ale modalităților de exercitare a liberului acces la justiție, în sensul ca hotărârea primei instanțe - tribunalul, secția de contencios administrativ - învestite cu soluționarea contestației împotriva ordinului prefectului de constatare a încetării de drept a mandatului de primar să fie definitivă. Această măsură este una
DECIZIA nr. 77 din 3 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255820]
-
recursului, instanța de recurs este obligată să soluționeze în toate cazurile fondul cauzei, chiar și în condițiile în care prima instanță a soluționat procesul fără a intra în judecata fondului. Or, Curtea Constituțională a reținut că, instituind reguli speciale privind exercitarea căilor de atac, legiuitorul trebuie să asigure părților interesate posibilitatea de a formula o cale de atac împotriva hotărârii judecătorești considerate defavorabile. Lipsa oricărei căi de atac împotriva unei hotărâri pronunțate în instanță echivalează cu imposibilitatea exercitării unui control judecătoresc
DECIZIA nr. 841 din 9 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/255781]
-
reguli speciale privind exercitarea căilor de atac, legiuitorul trebuie să asigure părților interesate posibilitatea de a formula o cale de atac împotriva hotărârii judecătorești considerate defavorabile. Lipsa oricărei căi de atac împotriva unei hotărâri pronunțate în instanță echivalează cu imposibilitatea exercitării unui control judecătoresc efectiv, dreptul de acces liber la justiție devenind astfel un drept iluzoriu și teoretic (a se vedea în acest sens Decizia nr. 192 din 3 aprilie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 492
DECIZIA nr. 841 din 9 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/255781]
-
art. 21 alin. (1) din Legea fundamentală, nu se referă exclusiv la acțiunea introductivă în primă instanță de judecată, ci și la sesizarea oricăror altor instanțe care, potrivit legii, au competența de a soluționa fazele ulterioare ale procesului, așadar, la exercitarea căilor de atac, deoarece apărarea drepturilor, a libertăților și intereselor legitime ale persoanelor presupune, în mod logic, și posibilitatea acționării împotriva hotărârilor judecătorești considerate ca fiind nelegale sau neîntemeiate. ... 6. În acest context, autoarea excepției susține că soluția legislativă consacrată
DECIZIA nr. 841 din 9 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/255781]
-
este prevăzută în fața unor autorități (organisme) ce nu sunt de natură judiciară, trebuie prevăzute dispoziții pentru a garanta că procedurile prin care o măsură presupus ilegală luată de organismul competent privind căile de atac sau orice presupusă deficiență în exercitarea competențelor acordate acestuia pot face obiectul unei căi de atac în fața instanței judecătorești sau al unei căi de atac în fața unui alt organism care este o instanță sau un tribunal în înțelesul Tratatului privind funcționarea Uniunii Europene și
DECIZIA nr. 841 din 9 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/255781]
-
În concret, legiuitorul a dat efectivitate prevederilor constituționale ale art. 148 alin. (2) și (4) cu privire la principiul priorității dreptului european, coroborate cu cele ale art. 21 care consacră accesul liber la justiție și a creat cadrul legal pentru exercitarea acestui drept fundamental, reglementând sistemul de remedii, și, astfel, pentru soluționarea contestației, persoana care se consideră vătămată se poate adresa: (i) fie pe cale administrativ-jurisdicțională Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor; (ii) fie pe cale judiciară instanței de judecată, potrivit
DECIZIA nr. 841 din 9 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/255781]
-
sub aspectul regularității sale, respectiv al îndeplinirii condițiilor în care poate fi exercitată referitor la hotărârile ce pot fi atacate, cazurile care o justifică, titularii cererii, termenul de introducere. Faptul că această fază a admiterii în principiu privește examinarea admisibilității exercitării unui drept, iar nu o judecată asupra temeiniciei solicitării ce face obiectul exercitării acelui drept nu conduce la încălcarea dispozițiilor cuprinse în art. 16 și 24 din Constituție. Apreciază că, prin consacrarea în mod explicit în capitolul destinat căilor extraordinare
DECIZIA nr. 90 din 10 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255844]
-
referitor la hotărârile ce pot fi atacate, cazurile care o justifică, titularii cererii, termenul de introducere. Faptul că această fază a admiterii în principiu privește examinarea admisibilității exercitării unui drept, iar nu o judecată asupra temeiniciei solicitării ce face obiectul exercitării acelui drept nu conduce la încălcarea dispozițiilor cuprinse în art. 16 și 24 din Constituție. Apreciază că, prin consacrarea în mod explicit în capitolul destinat căilor extraordinare de atac, sunt respectate atât exigențele constituționale naționale în materie, cât și jurisprudența
DECIZIA nr. 90 din 10 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255844]
-
DECIZIE nr. 345 din 3 iunie 2022 privind încetarea exercitării, cu caracter temporar, de către domnul Mihai Alexandru Borcan a funcției publice vacante din categoria înalților funcționari publici de secretar general adjunct la Ministerul Sănătății EMITENT PRIM-MINISTRUL Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 543 din 3 iunie 2022 Având în vedere
DECIZIE nr. 345 din 3 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255899]
-
524 alin. (1) și art. 530 alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările și completările ulterioare, prim-ministrul emite prezenta decizie. ARTICOL UNIC (1) La data intrării în vigoare a prezentei decizii încetează exercitarea, cu caracter temporar, de către domnul Mihai Alexandru Borcan a funcției publice vacante din categoria înalților funcționari publici de secretar general adjunct la Ministerul Sănătății. (2) Domnul Mihai Alexandru Borcan predă lucrările și bunurile care i-au fost încredințate în
DECIZIE nr. 345 din 3 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255899]
-
caracter temporar, de către domnul Mihai Alexandru Borcan a funcției publice vacante din categoria înalților funcționari publici de secretar general adjunct la Ministerul Sănătății. (2) Domnul Mihai Alexandru Borcan predă lucrările și bunurile care i-au fost încredințate în vederea exercitării atribuțiilor de serviciu în termen de 3 zile de la data prevăzută la alin. (1) . PRIM-MINISTRU NICOLAE-IONEL CIUCĂ Contrasemnează: Secretarul general al Guvernului, Marian Neacșu București, 3 iunie 2022. Nr. 345. -----
DECIZIE nr. 345 din 3 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255899]
-
DECIZIE nr. 347 din 3 iunie 2022 privind exercitarea, cu caracter temporar, de către doamna Carmen-Mihaela Bardoș a funcției publice vacante din categoria înalților funcționari publici de secretar general adjunct al Ministerului Sănătății EMITENT PRIM-MINISTRUL Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 543 din 3 iunie 2022 Având în vedere Adresa
DECIZIE nr. 347 din 3 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255901]
-
DECIZIE nr. 346 din 3 iunie 2022 privind exercitarea, cu caracter temporar, de către domnul Mihai Alexandru Borcan a funcției publice vacante din categoria înalților funcționari publici de secretar general la Ministerul Sănătății EMITENT PRIM-MINISTRUL Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 543 din 3 iunie 2022 Având în vedere Adresa
DECIZIE nr. 346 din 3 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255900]
-
DECIZIE nr. 348 din 3 iunie 2022 privind exercitarea, cu caracter temporar, de către domnul Cristi Sandu a funcției publice vacante din categoria înalților funcționari publici de secretar general adjunct al Ministerului Economiei EMITENT PRIM-MINISTRUL Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 546 din 3 iunie 2022 Având în vedere propunerea
DECIZIE nr. 348 din 3 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255922]
-
publice specifice cu funcții publice generale din cadrul unor autorități și instituții publice Nr. crt. Denumirea autorității sau instituției publice Funcția publică generală cu care se echivalează funcția publică specifică Nivelul funcției publice Nivelul studiilor necesare Vechimea în specialitate necesară exercitării funcției publice Funcția publică specifică ce se echivalează 0 1 2 3 4 5 6 1. Ministerul Finanțelor Director general Conducere Clasa I, studii universitare de licență absolvite cu diplomă de licență sau echivalentă și studii universitare de master absolvite
LEGE nr. 156 din 24 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255686]
-
prevederilor art. 468 alin. (1) lit. c) din prezentul cod Inspector de muncă, clasa I, grad profesional superior Director general, respectiv director general adjunct Conducere Clasa I, studii universitare de licență absolvite cu diplomă de licență sau echivalentă, necesare pentru exercitarea funcțiilor publice generale de conducere, precum și studii universitare de master absolvite cu diplomă în domeniul administrației publice, managementului sau în specialitatea studiilor necesare ocupării funcției publice sau cu diplomă echivalentă conform prevederilor art. 153 alin. (2) din Legea educației
LEGE nr. 156 din 24 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255686]
-
Codul de procedură civilă, potrivit căruia termenul care se socotește pe zile se împlinește la ora 24.00 a ultimei zile în care se poate îndeplini actul de procedură. În deciziile menționate se statuează, în mod discriminatoriu, de natură a limita exercitarea drepturilor de către toate părțile în mod egal, precum și accesul liber la justiție și dreptul la un proces echitabil, că, în ipoteza transmiterii cererilor prin fax sau poștă electronică, partea care apelează la această modalitate de comunicare nu beneficiază
DECIZIA nr. 635 din 7 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/255875]
-
pentru situații diferite. De asemenea, nu s-a reținut încălcarea dispozițiilor art. 21 din Constituție referitoare la accesul liber la justiție, cu motivarea că Legea fundamentală nu interzice stabilirea prin lege a anumitor condiții sau reguli de procedură în privința exercitării acestui drept, ci, dimpotrivă, statuează, în art. 126 alin. (2), în sensul în care „Competența instanțelor judecătorești și procedura de judecată sunt prevăzute numai prin lege“. Așadar, Curtea a reținut că stabilirea unor condiționări pentru introducerea acțiunilor în justiție nu
DECIZIA nr. 635 din 7 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/255875]
-
Românilor și Partidului Social Democrat și deputați neafiliați. Având în vedere că, în temeiul art. 146 lit. a) teza întâi din Constituție și al art. 15 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, au dreptul de a sesiza Curtea Constituțională pentru exercitarea controlului de constituționalitate a priori „un număr de cel puțin 50 de deputați sau de cel puțin 25 de senatori“, condiția de admisibilitate privind titularul dreptului de sesizare este îndeplinită doar dacă este respectat numărul prevăzut de lege pentru fiecare
DECIZIA nr. 247 din 4 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255822]