5,246 matches
-
vezi, de exemplu, Heckman și Robb, 1986). Este de reținut că lucrările acestor doi savanți (nu sunt singurii, desigur) au relevanță confirmată În sociologie pe două planuri strâns intercorelate, de altfel: oferă modele formale, de factură microeconomică, În tratarea și explicarea fenomenelor sociale sui-generis de către sociologi, cum ar fi comportamentele electorale, alegerile conjugale, migrațiile; explică efectiv multe aspecte ale vieții sociale. De exemplu, analiza lui G. Becker referitoare la numărul de copii În familiile americane, ținând seama de raportul dintre cantitatea
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
sau, În tot cazul, asupra Departamentului de Sociologie al Univesrității din Chicago, că profesează din plin câteva principii teoretico-metodologice evidențiate În lucrările analizate: contextualism-interacționalismul, ecologia socială, conjuncția fertilă dintre calitativ și cantitativ, cu accent pe controlul variabilelor În descrierea și explicarea fenomenelor, dinamica și procesualitatea socialului, abordarea complexă, de unde munca În echipă. Se ridică pe drept cuvânt Întrebarea: nu sunt aceste caracterstici valabile pentru sociologia zilelor noastre În general? Cu siguranță, răspunsul este afirmativ. Valoarea și vigoarea sociologiei de la Chicago constă
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
de media”. Efectele situaționale și explicațiile teoretice Rezultatele experimentale și cercetările de teren pun În evidență faptul că expunerea la violență prin media poate avea, cel puțin, un efect pe termen scurt asupra comportamentului agresiv. Abordările care intervin substanțial În explicarea acestui efect sunt (Felson, 1996, 112-123): În primul rând, priming-ul cognitiv. Ideile agresive din filmele cu violență pot activa (antrena sau mobiliza) alte gânduri agresive la privitori prin mecanismele asociației (conexiuni). Există date care indică faptul că violența În media
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
au mobilizat și inspirat să treacă la act. Aceste cazuri pot fi simple coincidențe, dar ele nu anulează posibilitatea unor comportamente imitate de indivizi, care, altfel, nu ar fi avut resurse personale de a le concepe. Modelarea este folosită În explicarea efectelor de contagiune observate În evenimentele de mare publicitate - știri - În media: deturnări de avioane, dezordine civilă, răpiri, atentate cu bombe, emigrare, trafic de ființe vii etc. Repetarea lor, similaritatea procedeelor, demonstrează că, cel puțin, unii privitori imită ce văd
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
deducții care duc la prevedere” (p. 16). Dl Job, pe de altă parte, arată că „În chimie metodele noastre ne permit a face să varieze Într-un chip regulat și prevăzut proprietățile materiei” (p. 126). Din punctul de vedere al explicării, oamenii de știință pozitivă sunt Înțeleși a privi aceste generalizări ca mijloc de a Înțelege faptele individuale. Spre pildă, dl Picard susține că „noi constatăm faptele prin observare și experiență și, legând laolaltă faptele una de alta, prin relații nemijlocite
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
mijloc de a Înțelege faptele individuale. Spre pildă, dl Picard susține că „noi constatăm faptele prin observare și experiență și, legând laolaltă faptele una de alta, prin relații nemijlocite, ajungem la niște noțiuni de un ordin mai obștesc care dau explicarea unui număr nesfârșit de fenomene” (p. 12). Dl Bouasse, la Întrebarea ce-și pune: „Ce este oare a explica?”, răspunde: „Nu este altceva decât a face să intre un fapt Într-o formă. Faptul este explicat când el se arată
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
explicat când el se arată identic cu unul din fenomenele pe care le produce unul din acei soriți nedefiniți, pe care Îi numim teorie sau formă” (p. 91). Dl Le Dantec susține, vorbind de fiziologie, că „obiectul acestei științe este explicarea fenomenelor vieții, adică ridicarea lor la legile generale ale fenomenelor naturale” (p. 181). Aceste două funcții ale generalizării științifice, prevederea și explicarea, sunt date chiar ca una condiționând pe cealaltă. Dl Picard afirmă că „noi Înțelegem un fenomen, când, cu ajutorul
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
numim teorie sau formă” (p. 91). Dl Le Dantec susține, vorbind de fiziologie, că „obiectul acestei științe este explicarea fenomenelor vieții, adică ridicarea lor la legile generale ale fenomenelor naturale” (p. 181). Aceste două funcții ale generalizării științifice, prevederea și explicarea, sunt date chiar ca una condiționând pe cealaltă. Dl Picard afirmă că „noi Înțelegem un fenomen, când, cu ajutorul cunoștințelor noastre, 1-am fi putut prevedea” (p. 15). Din acest punct de vedere judecă acest Învățat și istoria, când el adaugă
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
pe cealaltă. Dl Picard afirmă că „noi Înțelegem un fenomen, când, cu ajutorul cunoștințelor noastre, 1-am fi putut prevedea” (p. 15). Din acest punct de vedere judecă acest Învățat și istoria, când el adaugă că „uneori trebuie lărgit sensul cuvântului explicare, prevederea fiind rareori cu putință În formă cantitativă; uneori trebuie privită o povestire istorică ca o explicare care se mărginește a expune o evoluție al cărei sens numai apare, fără ca să se poată preciza cauzele” (p. 25). Din aceste citații
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
putut prevedea” (p. 15). Din acest punct de vedere judecă acest Învățat și istoria, când el adaugă că „uneori trebuie lărgit sensul cuvântului explicare, prevederea fiind rareori cu putință În formă cantitativă; uneori trebuie privită o povestire istorică ca o explicare care se mărginește a expune o evoluție al cărei sens numai apare, fără ca să se poată preciza cauzele” (p. 25). Din aceste citații rezultă că reprezentanții științelor pozitive Închipuie astfel rolul științei: știința este realitatea Însăși percepută de inteligența noastră
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
25). Din aceste citații rezultă că reprezentanții științelor pozitive Închipuie astfel rolul științei: știința este realitatea Însăși percepută de inteligența noastră prin prisma conceptelor generate, ceea ce-i dă putința de a prevedea fenomenele viitoare. Aceste generalizări conțin În același timp explicarea acestor fenomene; căci ele ne dezvelesc cauzele producerii lor. Istoria, dimpotrivă, ar fi un mijloc mult mai nedesăvârșit de explicare, căci ea nu face decât a povesti evoluția fără a putea preciza cauzele fenomenelor. Să cercetăm aceste principii logice puse
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
noastră prin prisma conceptelor generate, ceea ce-i dă putința de a prevedea fenomenele viitoare. Aceste generalizări conțin În același timp explicarea acestor fenomene; căci ele ne dezvelesc cauzele producerii lor. Istoria, dimpotrivă, ar fi un mijloc mult mai nedesăvârșit de explicare, căci ea nu face decât a povesti evoluția fără a putea preciza cauzele fenomenelor. Să cercetăm aceste principii logice puse de reprezentanții științelor pozitive. Pentru a putea aprecia valoarea lor, să procedăm după metoda Însăși a acestor științe, adică să
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
va schimba pe aceasta Într-o otravă violentă sau că beladona luată Într-o doză mai mare va provoca nebunia; dar, cu toate că aceste prevederi sunt În totul sigure, explică ele oare cât de puțin fenomenele? Cauza unui fenomen și deci explicarea lui nu poate reședea În Însăși legea lui de producere; căci, legea nefiind decât generalizarea fenomenului, ar urma că acesta din urmă s-ar explica prin el Însuși, ceea ce ar fi absurd. Dacă s-ar admite acest principiu logic, s-
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
este dată de principiul gravitației - corpurile se atrag În raport direct cu masele și În raport invers cu pătratul distanțelor. Dar acest principiu nu este cuprins În legea căderii corpurilor, și această lege, descoperită de Galilei, exista fără cauză și explicare, care-i fură adăugată mult mai târziu de Newton. Tot așa ar sta lucrul și cu legile lui Kepler, care și ele fuseseră formulate neatârnat de orice explicare cauzală, Înainte ca marele fizician englez să le fi dat substratul cauzal
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
căderii corpurilor, și această lege, descoperită de Galilei, exista fără cauză și explicare, care-i fură adăugată mult mai târziu de Newton. Tot așa ar sta lucrul și cu legile lui Kepler, care și ele fuseseră formulate neatârnat de orice explicare cauzală, Înainte ca marele fizician englez să le fi dat substratul cauzal. Aceste legi existau cu toate acestea și există Încă, neatârnate de principiul gravitației care le explică. Cauza este totdeauna extrinsecă fenomenului sau legii care-1 generalizează. Ea nu poate
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
nu poate fi găsită decât Într-un alt fapt sau Într-o altă lege. Vrem Însă să mai atragem luarea-aminte asupra unei Împrejurări ce nu a fost Încă Întrezărită de nimeni, și anume că, În loc ca fenomenele individuale șă-și găsească explicarea În legile lor de producere, acestea Înseși Își află uneori cauza lor zămislitoare În fenomene absolut individuale. Așa sunt, bunăoară, legile Împărțirii luminii solare și a umbrei, precum și acelea ale distribuirii căldurii și a frigului pe pământ, legi determinate prin
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
cauzelor și-i cad În curând În prăpastia nedesfundată a cauzelor de pe urmă, săpată sau printr-o de pe urmă lege explicativă, sau printr-o faptă individuală a cărei cauză rămâne și ea o taină. Așa, bunăoară, legile lui Kepler găsesc explicarea lor În principiul gravitației; „În zadar Însă ar voi să se explice această atracție prin oarecare teorii electrice”, cum o spune dl Picard (p. 19). Tot așa ar fi cu legile topirii deosebitelor metale, care Își găsesc explicarea În aceea
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
Kepler găsesc explicarea lor În principiul gravitației; „În zadar Însă ar voi să se explice această atracție prin oarecare teorii electrice”, cum o spune dl Picard (p. 19). Tot așa ar fi cu legile topirii deosebitelor metale, care Își găsesc explicarea În aceea a dilatării datorate puterii căldurii, pe când cauza acestei respingeri mutuale a moleculelor Încălzite rămâne necunoscută. Un alt exemplu În care cauza ultimă este un fapt individual absolut neexplicabil ne este dat de legile anotimpurilor pe deosebitele planete, provenite
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
neexplicabil ne este dat de legile anotimpurilor pe deosebitele planete, provenite din Înclinarea axei lor pe orbită, Înclinare a cărei oprire la un moment dat este Învelită În taina necunoscutului - și așa mai departe. Adeseori Însă fenomenele nu găsesc nici o explicare și cauza lor se pierde Îndată În taina cauzei ultime. Așa ar fi, spre pildă, cauza vârtoșeniei aliajelor mai mare decât aceea a metalelor care le alcătuiesc; cea a cristalizării mineralelor În forme geometrice determinate; acea a acțiunii curentelor electrice
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
până la monera primitivă, originea vieții. Ca să explicăm cauza Revoluției franceze, trebuie iar să reurcăm istoria din treaptă În treaptă până la obârșia societăților. Pentru a explica formațiile geologice ale unei regiuni, trebuie cercetate straturile rocilor și reașezate În ordinea lor cronologică. Explicarea cauzală care nu se Întâlnește decât prin excepție la faptele de repețire se reaflă, mai totdeauna, În cele de succesiune. De aceea și trebuie respinsă cu tot dinadinsul părerea d-lui Picard, raportată mai sus, că „narația istorică nu ar
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
variat atât În extensia conceptului de model cultural - ceea ce presupune o Înțelegere și o definire a acestuia implicită din definirea altor concepte adiacente, complementare și/sau similare - cât și În profunzimea conținutului conceptului, ceea ce presupune o definire explicită În sensul explicării categorice a conținutului și manifestării modelului cultural. Aceleași idei promovează un spirit variat În utilizarea modelului cultural În funcție de posibilități și atribuții pe care i le putem conferi În moduri pertinente În contextul unor concepții sau autori cunoscuți În evoluția unor
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
rolurilor parentale pe plan educațional În scopul socializarii copilului; f) transmiterea rolurilor parentale În familie din societatea românească actuală. În continuare, autorul ne expune „Rolul educației școlare În instituționalizarea și funcționalitatea modelului cultural”, capitol În care autorul tratează: educația În explicarea și interpretarea teoretică sociologice; rolul culturii școlare În formarea și exteriorizarea comportamentului tinerilor; rolul instituțiilor școlare și al educației În formarea și instrumentalizarea modelului cultural; educație școlară și cultură școlară În formarea comportamentului tinerilor (capitolul al șaptelea). Problema „Funcționalitatea instituțională
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
scara microscopica. Perfecționat mai târziu de fizicianul german Arnold Sommerfeld (1868-1951), care consideră că orbitele electronilor sunt eliptice, apoi de către Bohr însuși și de alți fizicieni specializați în teoria cuantelor, modelul atomic al lui Bohr s-a dovedit eficient în ceea ce privește explicarea unor fenomene legate de învelișul electronic al atomilor. Mecanica cuantică, care are în vedere dualitatea undă-corpuscul, a putut explică pe deplin comportarea electronilor și a unor particule la scară atomică și subatomica. GUSTAV ROBERT KIRCHHOFF (1824-1887) și ROBERT WILHELM BUNSEN
AVENTURA ATOMULUI. In: AVENTURA ATOMULUI by ELENA APOPEI, IULIAN APOPEI, () [Corola-publishinghouse/Science/287_a_599]
-
cele mai importante descoperiri, pe lângă natură atomică a materiei, a fost observarea periodicității proprietăților elementelor. Criteriul ordonării elementelor a fost dispunerea în ordinea crescătoare a maselor, ținând cont de periodicitatea proprietăților fizico-chimice. Un scop important al teoriei atomiste îl reprezintă explicarea acestui tabel periodic. Poziția elementelor în sistemul periodic este o proprietate importantă a acestora. Numărul întreg 92 care indică poziția se numește număr atomic și are o semnificație fizică profundă. Mendeleev a prezis deasemenea și existența altor elemente (eka-elemente). Mendeleev
AVENTURA ATOMULUI. In: AVENTURA ATOMULUI by ELENA APOPEI, IULIAN APOPEI, () [Corola-publishinghouse/Science/287_a_599]
-
ipoteza lui Proust precizând, cu profundă să perspicacitate și rigurozitate, că există mici devieri ale greutății atomice a elementelor în raport cu multiplii greutății atomice a hidrogenului. Legătură logică dintre dezvoltarea științelor contemporane și concepțiile înaintate ale lui Mendeleev sunt ilustrate de explicarea teoretică a fenomenului periodicității. Marele fizician Niels Bohr a stabilit o legătură nemijlocita între modul cum sunt grupați electronii în învelișul electronic și modul de grupare al elementelor în sistemul periodic al lui Mendeleev. El vedea în acest sistem firul
AVENTURA ATOMULUI. In: AVENTURA ATOMULUI by ELENA APOPEI, IULIAN APOPEI, () [Corola-publishinghouse/Science/287_a_599]