14,149 matches
-
luminați de cunoaștere, vom spune: ești!! Gândirea antică grecească a furnizat numeroase elemente artistice și filosofice, ulterior devenite izvoarele spiritualității clasice, moderne și contemporane. Simbioza Bine și Frumos, a constituit idealul paideic elen. În filosofia contemporană se configurează o determinare explicativă a kalokagathiei impunând așa cum s-a petrecut în timp, modele diferite. Acestea n-au putut ignora structura elenă a Binelui, Frumosului și Adevărului. Paideia elenă are valoarea universalului. 3. Socrate omul. Cei doi Socrate n istoria culturală a Atenei secolelor
Datoria împlinită by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1391_a_2633]
-
poate fi ispitit prin cele lumești și prin cele rele, dar și prin virtuțile dobândite care-l pot face să se mândrească; la fel, și prin plăcere și prin dureri, care-l pot face cârtitor<footnote Pr.Prof.Dr. Dumitru Stăniloae, notă explicativă, nr. 145, în Filocalia, vol. VIII, Edit. Humanitas, București, 2002, ,p. 76. footnote>. Uneori diavolii vor să-i facă pe oameni să creadă că ispitele nu există și că nu mai pot fi acum actuale. Pe cei care viețuiesc despărțiți
Ispitele şi păcatele în învăţătura Părinţilor filocalici by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/148_a_263]
-
și noi atenți la poruncile Lui. Părintele profesor Dumitru Stăniloae, traducătorul și tălmăcitorul Filocaliei, spunea că „puterea dată omului de Dumnezeu i se dă în așa fel, ca să nu facă de prisos efortul lui maxim<footnote Pr.Prof.Dr. Dumitru Stăniloae, notă explicativă, nr.293 a, în Filocalia, vol. X, p. 273. footnote>”. Sau, în alt loc, același autor menționează: „Dacă lupt moleșit, Dumnezeu nu luptă cu tărie în mine ... Dumnezeu vrea să fiu tare, dar nu sunt tare dacă nu simt puterea
Ispitele şi păcatele în învăţătura Părinţilor filocalici by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/148_a_263]
-
Firea nu poate da decât temeri și inspirații bune. Păcatul vine ca un adaos, prin faptul că voința primește inspirații din altă parte, sau poate nu vrea să țină seama peste tot de rațiunea firii<footnote Pr.Prof.Dr. Dumitru Stăniloae, notă explicativă, nr.1, în Filocalia, vol. II, p. 274 footnote>”. Deci depinde de noi să acceptăm sau nu, ceea ce ne îmbie diavolul. În legătură cu aceasta, vrednice de menționat sunt și cuvintele părintelui Ilie Cleopa care spunea că „omul are atâta putere împotriva
Ispitele şi păcatele în învăţătura Părinţilor filocalici by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/148_a_263]
-
Pe lângă acestea, ei se comportă față de Dumnezeu cu viclenie, promițându-i că nu vor mai păcătui, dar gândind încă din acel moment la o eventuală nouă păcătuire, deci mințind pe Dumnezeu sau înșelându-L<footnote r.Prof.Dr. Dumitru Stăniloae, notă explicativă, nr. 364, în Filocalia, vol. X, p. 312 footnote>. Sfântul Siluan, în căința sa pentru păcat, căuta o iertare atotcuprinzătoare, așa încât sufletul să simtă deslușit în sine harul. El cerea de la Dumnezeu puterea de a nu mai repeta păcatul, de
Ispitele şi păcatele în învăţătura Părinţilor filocalici by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/148_a_263]
-
veșnică în bine. Căci ei știau că „cel ce a fost în comuniune cu cei păcătoși pe pământ și i-a aprobat, se va descoperi în ziua judecății că a fost în comuniune cu diavolul<footnote Pr.Prof.Dr. Dumitru Stăniloae, notă explicativă, nr. 548, în Filocalia, vol. XII, p. 268 footnote> ”. În lupta noastră cu păcatul, Părinții filocalici ne recomandă să ne păzim mai întâi gândurile, căci gândurilor rele le urmează păcatele, căci de fapt păcatul este „întrebuințarea greșită a ideilor, căreia
Ispitele şi păcatele în învăţătura Părinţilor filocalici by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/148_a_263]
-
locul de muncă este corelată cu salariul și cu nivelul ocupației. Astfel, cineva ar putea prezice satisfacția la locul de muncă pornind de la salariu, iar altcineva pornind de la ocupație. Dar, o mai bună descriere o vom face folosind ca variabile explicative atât salariile cât și nivelul ocupației. Atunci vom avea o ecuație de forma: Satisfacția la locul de muncă = salariul ponderat cu a + nivelul ocupației ponderat cu b. Fiecare variabilă explicativă este ponderată, adică înmulțită cu un coeficient (coeficienții cu cât
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
o mai bună descriere o vom face folosind ca variabile explicative atât salariile cât și nivelul ocupației. Atunci vom avea o ecuație de forma: Satisfacția la locul de muncă = salariul ponderat cu a + nivelul ocupației ponderat cu b. Fiecare variabilă explicativă este ponderată, adică înmulțită cu un coeficient (coeficienții cu cât sunt mai mari cu atât influențează variabila dependentă mai mult). Acest coeficient este cunoscut ca fiind coeficientul de regresie pentru respectiva variabilă. Cu ajutorul regresiei multiple se investighează care sunt variabile
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
obține o diagramă între două variabile, se selectează din meniu GRAPHS/CHART BUILDER/SCATTER. Aici vom specifica ce variabilă va fi pe y și ce variabilă pe x. Accesând opțiunea Titles/Footnotes se poate da o denumire graficului, precum și note explicative.. Un exemplu al comenzilor de sintaxă și a diagramei pe care acestea o produc în fișierul de rezultate se găsește mai jos: GGRAPH /GRAPHDATASET NAME="graphdataset" VARIABLES=PIB speranta viata MISSING=LISTWISE REPORTMISSING=NO /GRAPHSPEC SOURCE=INLINE. BEGIN GPL SOURCE: s
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
fiind logaritm natural din frecvențe și nu logaritm din șansă precum în cazul regresiei logistice. 2. nu există o singură variabilă dependentă, efectele de interacțiune fiind posibile între toate variabilele introduse în model. Analiza logliniară are drept scop găsirea modelelor explicative și descrierea mărimii și paternurilor de asociere dintre variabile, în condițiile în care influența altor variabile este ținută sub control. Putem spune că analiza loglineară este: o metodă de analiză a datelor categoriale, o metodă multivariată, o metodă "fără" variabilă
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
datelor categoriale, o metodă multivariată, o metodă "fără" variabilă dependentă. În nici un caz nu este o regresie logistică sau o analiză de varianță. Totuși are o serie de asemănări cu regresia, pentru că face parte din aceeași categorie a modelelor multivariate, explicative, care încearcă să descrie relațiile dintre variabile. Cel mai mult seamănă cu regresia logistică, în sensul în care variabila dependentă este categorială (la regresia logistică ea este binomială). Dar, în cazul analizei logliniare variabila dependentă este categorială și nu binomială
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
situează invariabil o criză financiară.58 Ea debutează cu apariția unui dezechilibru, cel dintre venituri și cheltuieli, continuă cu dificultățile care decurg din procurarea diferenței de bani, deci a împrumutului, apoi din achitarea împrumutului și dobânzilor aferente. În jurul acestui ax explicativ se țes firele complicate care declanșează procesul de declin. Particular în evoluția SUA este momentul în care apare criza financiară. Nu când "imperiul" obosește, ci când se află la zenit. Criza apare pe fondul unei performanțe, continuă, sub o formă
Viclenia globalizării . Asaltul asupra puterii americane. In: Viclenia globalizării. Asaltul asupra puterii americane by Paul Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1096_a_2604]
-
nucleară și software de calculatoare. Sursa: National Science Board, Science and Engineering Indicators 2008. Evident, declinul semnalat nu poate fi pus în legătură exclusiv cu outsourcing-ul, dar un proces de o asemenea amploare nici nu poate fi eliminat din ecuația explicativă mai largă a tendinței înregistrate de inovația americană într-un domeniu așa de important. 4. Producția nu este o relicvă, ci sursa bogăției și axul modernizării Centrul de greutate al întregii dezbateri este legat de rolul producției într-o societate
Viclenia globalizării . Asaltul asupra puterii americane. In: Viclenia globalizării. Asaltul asupra puterii americane by Paul Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1096_a_2604]
-
împărtășit. Atunci totul devine posibil. Atunci putem înțelege mirarea: de ce să nu fie în puterea noastră să realizăm orice lucru? "Istoria unei țări stă în geografia sa", obișnuia să spună Napoleon. Într-adevăr, geografia și constrângerile naturale reprezintă un suport explicativ fără de care niciodată nu vom putea înțelege comportamente, atitudini, psihologii individuale și naționale. Revenind la China, va trebui să recunoaștem că asemenea însușiri precum cele întruchipate de Moșneagul cel Nerod au fost modelate și de o geografie aspră, care de
Viclenia globalizării . Asaltul asupra puterii americane. In: Viclenia globalizării. Asaltul asupra puterii americane by Paul Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1096_a_2604]
-
de o strategie, atât de partea chineză, cât și de cea americană; numai că este foarte dificil de stabilit conturul de ansamblu al unei asemenea strategii, obiectivele sale de termen mediu și lung. De aceea, vom încerca să sistematizăm ipotezele explicative în legătură cu acest fenomen financiar nou. Prima dintre acestea pornește de la ideea că achiziția de active a fost făcută pentru a putea ține cursul yuanului la un nivel scăzut, conservând, astfel, nivelul ridicat al exportului acestei țări. În mai puține cuvinte
Viclenia globalizării . Asaltul asupra puterii americane. In: Viclenia globalizării. Asaltul asupra puterii americane by Paul Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1096_a_2604]
-
fi stabilitatea politică a exportatorilor de petrol și gaz ori interesele și motivațiile lor), nu au figurat de aceea în analizele apolitice referitoare la securitatea energetică internațională."317 Probabil sunt mai multe explicații pentru pasivitatea Germaniei. Pentru noi, un element explicativ important îl reprezintă legătura preferențială cu Rusia. Să nu uităm că fostul cancelar al Germaniei, Gerhard Schröder, ocupă o poziție de frunte în ierarhia Gazprom. Ca să fie finalizată o asemenea mișcare a fost nevoie de o pregătire care a luat
Viclenia globalizării . Asaltul asupra puterii americane. In: Viclenia globalizării. Asaltul asupra puterii americane by Paul Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1096_a_2604]
-
care a cules elemente de cunoaștere individuale și disparate. Externalizarea (E) acestor cunoștințe reunite a fost Însoțită de elaborarea unui al doilea chestionar, destinat de această dată pacienților. Difuzarea sa a făcut obiectul unor ședințe de sensibilizare cu ajutorul unei broșuri explicative despre natura, obiectul și importanța endoscopiei. Cunoștințele bolnavilor s-au Îmbogățit. Rezultatele celor două chestionare au fost apoi combinate (C) și analizate, iar concluziile au fost comunicate cu ocazia unor noi sesiuni de formare. Faza de internalizare (I) a Îmbunătățit
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
în mare, aceleași că la substantiv. Pe de o parte, e vorba de o polisemie de accepții, ce presupune înlăturarea sau adăugarea unuia sau mai multor seme; în acest caz, relația polisemica este fie de natură implicativă (același arhisemem), fie explicativa (arhisememe diferite), aceasta din urmă putând fi metonimica (ex. „a tremura”) sau analogica (metaforica). Pe de altă parte, există polisemia de sensuri, ce presupune înlăturarea și adăugarea unor seme. Trebuie să existe cel puțin un sem comun. La verb, aceasta
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
ceva. Este interpretat de comentatori în sensul de „atotștiutor căruia nu-i scăpa nimic”, iar în ultima dintre expresiile citate, și în sensul de „atotputernic de care nimeni nu scapă”115. Traducerea lui R. Blachère reda această diferență prin cuvinte explicative în paranteză. În limba română este posibilă salvarea polisemiei acestui nume, întrucât există în cadrul ei același raport între sensul propriu și cel figurat legat de cunoaștere și de stăpânire. Semnificații de bază: cunoaște/stăpânește toate. 2.1.8.6. ′aș
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
folosește cuvântul în sensul tehnic al filosofiei grecești (imagine plastică, forma exterioară), ci în sensul de natură, fire, condiție, esența; mai precis, chip care traduce esență.”280 Un text auzit, cum este cel liturgic, nu are însă cum introduce note explicative. O soluție fericită se găsește în Liturgia Orelor și, respectiv, Lecționarul Arhiepiscopiei Romano-Catolice de București: „din fire Dumnezeu.”281 Autorul Epistolei către evrei afirmă același lucru despre Fiul când îl definește în prolog, folosind însă alte două expresii: după ce arată
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
de metode a suferit transformări mai mult sau mai puțin radicale, nu atât sub aspectul formei, cât al conținutului și țelurilor cărora i-au fost subordonate, adaptându-se noilor orientări ale sistemelor de instruire, nivelului de cunoștințe atins de științele explicative ale ființei umane, de progresele teoriei și practicii pedagogice. Prin caracterul ei dinamic, metodologia didactică a rămas, astfel, un domeniu de permanentă deschidere a cercetărilor și experimentării, inovației și creației slujitorilor școlii. În toate timpurile și la toate popoarele, odată cu
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
de incantație, cum constată M. McLuhan (1975). Apoi, paralel cu practicarea unui Învățământ mecanic, bazat pe metode scolastice, dogmatice, autoritare, de Învățare pe de rost a unor cunoștințe formale proprii școlii medievale, a Început săsedezvolte un nou tip de Învățământ - explicativ, mai evoluat. Acesta, fără să se dezică de importanța memorării și a apelului la memorie, Își Îndreaptă atenția și spre facultățile de observație și de reflecție, deci, În mod corespunzător, și spre metodele raționale ale percepției și reflecției. În universități
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
scris asupra limbajului vorbit a rămas adânc ancorat În cea mai mare parte a sistemelor de Învățământ (Faure, 1974, p. 47). Începând cu secolul al XIX-lea, odată cu accentuarea instruirii În domeniul științelor naturii și a orientării spre un Învățământ explicativ, Își găsesc o totmai largă aplicabilitate așa-numitele metode obiective sau intuitive, fundamentate pe principiul intuiției, elaborat la vremea lor de clasicii didacticii J.A. Comenius și I.H. Pestalozzi, iar către sfârșitul aceluiași secol și Începutul secolului XX se introductreptat
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
predarea științei ca proces și pretinde o instruire prin acțiune, mai exact o „Învățare prin descoperire”, realizată prin „metode de Învățare prin cercetare”, centrate pe procese de investigație. Metodele de Învățare prin cercetare sunt acelea care pun În valoare capacitatea explicativă a elevilor, care reușesc să plaseze subiectul (elevul, studentul) În situația de „cercetător”, de participant nemijlocit la explorarea unei situații, la rezolvarea unei probleme teoretice sau practice prin descoperirea regulilor care o guvernează, adică să devină un părtaș direct la
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
acest temei, să declanșăm un schimb de păreri, să Îndemnăm elevii să comenteze unele teze, concepții, păreri, să emită ei Înșiși judecăți personale de valoare, menite să Întărească anumite atitudini, convingeri, sentimente etc. Renunțarea la prezentarea aspectelor descriptiviste, În favoarea elementelor explicative, revelatoare ale faptelor nu În sine, ci ale relațiilor dintre ele, ale interacțiunilor structurale și funcționale, ale interdependenței dialectice, va incita o cu totul altă efervescență mintală. În sprijinul unei audieri active vin și procedeele comparației, ale contrapunerii, analogiei, ale
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]