1,458 matches
-
fost folosite cu rezultate bune, în condițiile arsurilor cu suprafețe întinse sau a pacienților critici. Substituienții cutanați Substituienții cutanați pot fi: temporari biologici (allogrefe, membrane amniotice, xenogrefe), semisintetici sau sintetici; definitivi epidermul de cultură, dermul artificial (derm omorât dezepidermizat, matrice extracelulara de derm, echivalenți de derm vii) sau pielea reconstruită . Homogrefele sunt considerate încă standardul de referință a oricărui material de acoperire nou. Calitățile lor rezidă din capacitatea de a forma legături vasculare prin inosculație (temporare) cu gazdă. Utilizarea ridică probleme
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Teodor Stamate, Dr. Dragoş Pieptu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1223]
-
primar integrat; probabilitatea pierderilor secundare; prelungirea imobilizării pentru a favoriza priză foitelor epidermice. Derm dezepidermizat omorât se poate crea un substituient dermic eliminând din pielea umană toate celulele epidermice și dermice dar menținând structura și integritatea biochimica a matricei dermice extracelulare și complexul membranei bazale. Astfel se exclude posibilitatea oricărei reacții imune sau inflamatorii. Odată grefat produsul nu este eliminat ci colonizat de fibroblastii gazdei, apoi este încorporat în plaga prin revascularizare și repopulare celulară. După integare, se aplică o grefă
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Teodor Stamate, Dr. Dragoş Pieptu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1223]
-
Astfel se exclude posibilitatea oricărei reacții imune sau inflamatorii. Odată grefat produsul nu este eliminat ci colonizat de fibroblastii gazdei, apoi este încorporat în plaga prin revascularizare și repopulare celulară. După integare, se aplică o grefă subțire autologă. Matrice dermica extracelulara (Integra® , echivalent dermic cu chitosan) Pornind de la constituientii extracelulari ai dermului normal, în laborator se poate crea o matrice asemănătoare. Plasată în plaga, este vascularizata și poate constitui suport pentru grefa de piele sau foitele epidermice. Integra® are o structură
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Teodor Stamate, Dr. Dragoş Pieptu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1223]
-
Odată grefat produsul nu este eliminat ci colonizat de fibroblastii gazdei, apoi este încorporat în plaga prin revascularizare și repopulare celulară. După integare, se aplică o grefă subțire autologă. Matrice dermica extracelulara (Integra® , echivalent dermic cu chitosan) Pornind de la constituientii extracelulari ai dermului normal, în laborator se poate crea o matrice asemănătoare. Plasată în plaga, este vascularizata și poate constitui suport pentru grefa de piele sau foitele epidermice. Integra® are o structură 380 bilaminară alcătuită dintr-un analog dermic matrice acelulara
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Teodor Stamate, Dr. Dragoş Pieptu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1223]
-
de fibroblaștii pacientului care vor produce fibre de țesut conjunctiv (neoderm autolog) pe baza structurii tridimensionale oferită de Integra® la care aderă. Aceștia vor sintetiză în rețeaua de colagen bovin diferitele tipuri de colagen proprii, glicoproteine, glicosaminoglicani, constituienți ai matricei extracelulare proprii și induc remodelarea scheletului inițial. Ulterior, cănd prin peliculă de silicon se observă o vascularizare bună a substratului dermic, stratul superficial se îndepărtează și neodermul autolog se grefează cu piele autologă foarte subțire, larg expandata. Integra® oferă următoarele avantaje
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Teodor Stamate, Dr. Dragoş Pieptu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1223]
-
vitro de fibroblaști umani care sintetizează în situ proteinele constituiente ale matricei și factori de creștere. După grefarea echivalentului dermic fibroblaștii continuă sinteză și elaborarea acestor factori de creștere ceea ce are un efect bioactivcreșterea vascularizației, sinteză de proteine ale matricei extracelulare, dezvoltarea keratinocitelor însămânțate, reepitelizarea pornind de la marginile plăgii. Pielea reconstruită sunt 3 modalități practice de a epidermiza „un derm artificial”: în vivo este acoperit cu grefe autologe sau cu foite de keratinocte de cultură autologe; in vitro este utilizat ca
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Teodor Stamate, Dr. Dragoş Pieptu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1223]
-
celulelor Th1. Celulele Th-2 (Th-b) secretă citokine de tip 2: IL-4, IL- 5, IL- 6 și IL -10 (dar nu secretă IL-2) și stimulează activitatea limfocitelor B de memorie. Citokinele tip 2 (IL-4, IL-5) stimulează răspunsul imun umoral față de paraziții extracelulari (stimulează diferențierea limfocitelor B spre plasmocit) și instalarea stărilor alergice prin capacitatea lor de a induce sinteza IgE și de a stimula mastocitele. În esență, limfocitele Th-2 sunt implicate în edificarea răspunsului imun mediat umoral (RIMU). Prin toate aceste efecte
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
esențiale în biologia agenților patogeni și sunt supuse proceselor mutaționale cu o rată scăzută (mananii din peretele levurilor, peptidele formilate ale bacteriilor, LPS, acizii lipoteichoici). Macrofagul este o celulă multifuncțională, capabilă de a primi o multitudine de semnale din mediul extracelular, prin intermediul receptorilor membranari și pot recunoaște liganzi ai altor celule sau liganzi moleculari solubili. Receptori pentru regiunea Fc a izotipurilor de lanț greu al Ig. Cei mai numeroși sunt receptorii pentru regiunea Fc a IgG monomeră (IgG citofilă), IgG agregată
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
stimularea ulterioară. 1.2.5. SISTEMUL FAGOCITAR POLIMORFONUCLEAR Polimorfonuclearele (PMN) sau granulocitele sunt celule fagocitare „profesioniste” de tip microfag, din sângele circulant. Ele se găsesc la toate organismele cu sistem circulator și au rol în eliminarea microorganismelor patogene cu localizare extracelulară. Funcția lor se suprapune parțial cu aceea a sistemului fagocitar mononuclear. Acesta controlează microorganismele parazite cu localizare intracelulară, față de care PMN sunt ineficiente. După caracterele tinctoriale ale granulațiilor se disting: PMN neutrofile (PMNN), eozinofile (PMNE) și bazofile (PMNB). PMN sunt
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
colagen, elastină. Catepsina G face parte din aceiași categorie. Hidrolazele acide, localizate în primul rând în granulațiile azurofile, sunt reprezentate de catepsinele B, D, E și realizează digestia finală a proteinelor. Efectul lor se produce, în primul rând în mediul extracelular, deoarece în PMNN digestia celulei bacteriene nu atinge etapele finale. Lizozimul este o enzimă bactericidă din granulațiile primare și secundare ale neutrofilelor. Este o muramidază cationică mică (14,5 kD): atacă mureina din peretele bacterian, prin scindarea legăturilor glicozidice beta
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
lizozim, ceea ce denotă faptul că acțiunea ei se exercită asupra membranei externe a peretelui celular. Lactoferina are proprietăți microbiostatice asupra microorganismelor cu necesități mari de Fe (coliformi, levuri). În focarul infecțios, lactoferina nesaturată este eliberată din granulațiile specifice, în mediul extracelular. Ea leagă Fe în condițiile unui pH acid, iar transferina îl leagă la un pH mai mare. Complexul lactoferină-Fe este endocitat de macrofage, pe calea receptorilor pentru lactoferină. Astfel, lactoferina produce hipoferemie localizată la focarul infecțios. Defensinele sunt peptide mici
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
bacterii, în neutrofil se produce o intensificare bruscă a reacțiilor respirației, o adevărată explozie a metabolismului oxidativ. O mare parte a O2 este convertită la intermediarii reactivi ai reducerii sale, care sunt toxici pentru organismul ingerat, dar și pentru țintele extracelulare. Stimularea poate fi fizică (aderența la substrat) sau chimică, cu agenți solubili(esterii de forbol, formil-metionil-leucil-fenilalanina produsă de bacterii, C5a, Con A, LPS, LTB4, TNF-alfa) sau agenți particulați. Sursa reducătoare pentru producerea intermediarilor reducerii O2 pare a fi o oxidază
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
intracelulară care implică proteinele adaptor dMyD88, Tube și kinaza Pelle, ceea ce conduce la degradarea lui Cactus și la translocarea nucleară a factorilor de transcripție NF-kB-like, Dif și Dorsal. O proteină de recunoaștere a peptidoglicanilor, (PGRP)-SA, care este un factor extracelular de recunoaștere și aparține unei mari familii de proteine, ce se leagă la peptidoglicani, este implicată în activarea căii Toll din răspunsul imun față de bacterii Gram-pozitive, nu însă și față de fungi (Michel și colab., 2001). Astfel, se presupune că Toll
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
genele CMH. Aceste molecule sunt alcătuite dintr-o singură catenă desemnată catena α, pentru CMH clasa I, sau din două catene, una α și alta β, pentru CMH clasa II. În covârșitoarea majoritate a acestor molecule se distinge un domeniu extracelular, un domeniu transmembranar și un domeniu intracelular sau citoplasmatic. Resturile de aminoacizi cu semnificație funcțională sunt precizate prin numere, reprezentând locul pe care acestea îl ocupă în catenele polipeptidice (modificat, după Schwartz, 1984). În suprafamilia moleculelor imunoglobulinice (fig. 8.2
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
inițial în molecula imunoglobulinelor. Pe baza prezenței unui asemenea domeniu structural comun în molecula proteinelor din superfamilia imunoglobulinelor s-a dedus că genele care codifică pentru asemenea proteine au derivat prin duplicație genică dintr-o genă ancestrală comună. Fiecare domeniu extracelular al catenei grele (α) a moleculei CMH clasa I are aproximativ 90 de aminoacizi și este codificat de exoni separați. Primul exon codifică pentru o secvență semnal care este clivată din proteină în cursul trecerii acesteia prin membrana celulară. Următorii
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
CMH clasa I are aproximativ 90 de aminoacizi și este codificat de exoni separați. Primul exon codifică pentru o secvență semnal care este clivată din proteină în cursul trecerii acesteia prin membrana celulară. Următorii trei exoni codifică pentru fiecare domeniu extracelular. Cel de al cincilea exon codifică pentru domeniul transmembranar pe când ultimii trei exoni, care sunt de dimensiune redusă codifică împreună domeniul citoplasmatic al catenei α. La om, doar doi exoni codifică primele două domenii extracelulare și sunt variabilele CMH clasa
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
exoni codifică pentru fiecare domeniu extracelular. Cel de al cincilea exon codifică pentru domeniul transmembranar pe când ultimii trei exoni, care sunt de dimensiune redusă codifică împreună domeniul citoplasmatic al catenei α. La om, doar doi exoni codifică primele două domenii extracelulare și sunt variabilele CMH clasa I. Exonul care codifică pentru cel de al treilea domeniu extern din proteinele codificate de genele CMH clasa I prezintă un conservatorism mult mai înalt față de ceilalți doi exoni. Acest domeniu conservat interacționează cu β2-microglobulina
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
β2-microglobulina este extrem de invariantă. Domeniile distale N-terminale α1 și α2 conțin o regiune variabilă cu două subzone hipervariabile care diferă prin peste 60 aminoacizi, de la un organism la altul. Catena α are o greutate moleculară de 45 kDa. Domeniile extracelulare au fiecare câte 90 aminoacizi. Domeniul α3 interacționează cu β2-microglobulina prin două punți S=S. Sectorul transmembranar al catenei α are aproximativ 40 aminoacizi, pe când domeniul său citoplasmatic are 30 aminoacizi. Componenta β2-microglobulinică este o proteină secretată, cu greutate moleculară
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
În adâncitura dintre alfa-helixurile α1 și α2 se întinde necovalent o punte peptidică scurtă. Combinarea peptidului cu porțiunile adiacente ale alfa -helixurilor realizează situsul pentru epitop, recunoscut de limfocitele T CD8+. Studiile de difracție în raze X, efectuate asupra domeniilor extracelulare, cristalizate după clivare cu papaină, au arătat că domeniile α1 și α2 sunt foarte asemănătoare ca secvență de aminoacizi. Prin plierea acestor domenii este generată o cavitate moleculară sau un buzunar cu rol de situs de legare stabilă a epitopului
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
II sau antigene HLA-D, se întâlnesc pe suprafața limfocitelor B și T, precum și pe suprafața macrofagelor. Ele au fost identificate prin experiențe de culturi mixte de leucocite (CML). Cele două catene ale moleculei CMH clasa II au câte două domenii extracelulare, desemnate α1 și α2 , respectiv β1 și β2. Fiecare domeniu este alcătuit din aproximativ 90 aminoacizi. Molecula CMH clasa II are o regiune transmembranară de aproximativ 25 aminoacizi. Regiunile de legare a peptidului antigenic ale celor două catene sunt înalt
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
celulelor somatice, cu excepția eritrocitelor și a neuronilor, moleculele CMH clasa II sunt exprimate, în mod normal, doar în anumite tipuri de celule și anume în macrofage, în celulele dendritice și în limfocitele B, specializate pentru înglobarea, prelucrarea și prezentarea antigenelor extracelulare. Dacă antigenele prezentate prin intermediul moleculelor CMH clasa I sunt molecule endogene, deoarece ele derivă din molecule sintetizate în interiorul celulei prezentatoare de antigen, antigenele asociate cu moleculele CMH clasa II sunt molecule exogene, deoarece provin în urma hidrolizei componentelor patogenilor invadatori. În
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
nu atacă componentele normale ale propriului organism (elemente self normale). Limfocitele TCD4+ prezintă pe suprafața lor receptori cu ajutorul cărora recunosc fragmente de antigene exogene (prezente în afara celulei). Asemenea antigene exogene sunt reprezentate de proteine din vaccinuri, proteine ale agenților infecțioși extracelulari etc. Antigenele exogene sunt înglobate în celule specializate unde sunt prelucrate, rezultând peptide antigenice nonself care se asociază intracelular cu molecule CMH clasa II și apoi sunt expuse la suprafața celulei, unde sunt recunoscute de limfocitele TCD4+. Recunoașterea și legarea
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
imunoglobulinic (Ig) variabil, un domeniu imunoglobulinic constant (C), o regiune transmembranară care străbate membrana celulei T și o scurtă coadă citoplasmatică la terminalul carboxil (C) (vezi fig. 9.1). Fiecare catenă TCR are aproximativ 280 aminoacizi și prezintă o parte extracelulară mare care este pliată în două domenii asemănătoare domeniilor Ig, unul variabil (V) și altul constant (C). Situsul de legare a antigenei este format din domeniile Vα și Vβ și este similar, ca dimensiune și geometrie generală, situsului de legare
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
de tip αβ este un heterodimer alcătuit dintr-o catenă α cu o regiune variabilă (Vα) și o regiune constantă (Cα) și o catenă β, care are, de asemenea, o regiune variabilă (Vβ) și o regiune constantă (Cβ) în porțiunea extracelulară a moleculei. Capetele carboxil COOH ale catenelor sunt dispuse în citosol, iar porțiunea subterminală a acestora este ancorată în membrana plasmatică. Catenele αβ ale TCR sunt asociate cu polipeptide ale complexului CD3. Cele două catene ale TCR α β sunt
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
fac parte: FcγRΙ (CD64), FcγRΙΙΑ (CD32)a, FcγRΙΙΒ (CD32)b, FcγRΙΙΙΑ (CD16a), FcγRΙΙΙΒ (CD16b). Aceștia prezintă structură moleculară distinctă și afinități diferite pentru anticorpi. De exemplu, FcγRΙ leagă mult mai puternic IgG decât FcγRΙΙ și FcγRΙΙΙ și are o regiune extracelulară alcătuită din trei domenii asemănătoare imunoglobulinelor, mai mult cu unul decât FcγRΙΙ și FcγRΙΙΙ. Aceste proprietăți permit activarea lui FcγRΙ cu o singură moleculă de IgG (sau monomer), pe când următorii receptori Fcγ trebuie să lege mai multe molecule IgG, în cadrul
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]