2,274 matches
-
nu duce la motivație, ci doar la mișcare. Și atunci, cum trebuie să vă motivați angajații? Nu îmbunătățind condițiile de muncă, crescând salariile sau ușurând munca, deci nu prin KITA, și nu prin manevrarea factorilor de igienă, care generează motivația extrinsecă, ci prin utilizarea factorilor de conținut, capabili să genereze motivația intrinsecă, adică motivația care face ca „bateriile individului să se încarce de la sine, fără a mai fi nevoie de intervenția din afară”. Singurul mod de a motiva angajații este „competiția
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
cauzează satisfacție decât dacă sunt reunite o multitudine de condiții. Inventariind și studiind aceste condiții, ei au ajuns la stipularea unei relații complexe și dinamice între satisfacție și performanță. Astfel, performanțele realizate de angajați conduc la primirea recompenselor intrinseci sau extrinseci. Acestea nu duc prin ele însele la apariția satisfacției, ci numai în cazul în care sunt percepute de angajați ca fiind echitabile (corecte în raport cu nivelul efortului și cu ceea ce primesc alți angajați). În consecință, satisfacția este rezultatul unei duble evaluări
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
mijloc în acest proces. De exemplu, o muncă manuală dificilă, care necesită concentrare și abilități deosebite, poate motiva un individ atunci când el o îndeplinește ca un scop în sine, ca o artă, și nu atunci când ea este realizată din motive extrinseci, cum ar fi câștigul banilor. Factorul care reglează aici comportamentul oamenilor îl constituie tocmai finalitatea ce este acordată de el activității pe care o desfășoară. Se crede, de asemenea, că o sarcină liber aleasă motivează mai mult decât una impusă
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
cu grijă a pârghiilor motivaționale, îndeosebi a celor de natură psihosocială, fără a angrena alte categorii de stimuli, îndeosebi de ordin economico-financiar. Eficiența celor trei tipuri de stimuli motivaționali trebuie apreciată și în funcție de formele și structurile motivaționale, particulare (motivația intrinsecă - extrinsecă; motivația pozitivă - negativă; motivația cognitivă - afectivă). De exemplu, cercetările au arătat că stimulii financiari (banii) facilitează intrarea în acțiune a motivației extrinseci, dar subminează motivația extrinsecă. De asemenea, recunoașterile și aprecierile pentru munca bine făcută, dacă sunt prezentate ca modalități
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
Eficiența celor trei tipuri de stimuli motivaționali trebuie apreciată și în funcție de formele și structurile motivaționale, particulare (motivația intrinsecă - extrinsecă; motivația pozitivă - negativă; motivația cognitivă - afectivă). De exemplu, cercetările au arătat că stimulii financiari (banii) facilitează intrarea în acțiune a motivației extrinseci, dar subminează motivația extrinsecă. De asemenea, recunoașterile și aprecierile pentru munca bine făcută, dacă sunt prezentate ca modalități informaționale, conduc la menținerea constantă a motivației intrinseci, și chiar la creșterea ei. Dacă ele sunt prezentate ca având rol de control
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
de stimuli motivaționali trebuie apreciată și în funcție de formele și structurile motivaționale, particulare (motivația intrinsecă - extrinsecă; motivația pozitivă - negativă; motivația cognitivă - afectivă). De exemplu, cercetările au arătat că stimulii financiari (banii) facilitează intrarea în acțiune a motivației extrinseci, dar subminează motivația extrinsecă. De asemenea, recunoașterile și aprecierile pentru munca bine făcută, dacă sunt prezentate ca modalități informaționale, conduc la menținerea constantă a motivației intrinseci, și chiar la creșterea ei. Dacă ele sunt prezentate ca având rol de control, diminuează motivația intrinsecă. Autonomia
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
informaționale, conduc la menținerea constantă a motivației intrinseci, și chiar la creșterea ei. Dacă ele sunt prezentate ca având rol de control, diminuează motivația intrinsecă. Autonomia personală în cadrul muncii crește motivația intrinsecă, în timp ce supravegherea și controlul au efect asupra motivației extrinseci, generând adesea sentimente de incompetență. Acțiunea corelată a celor trei tipuri de motivații conduce la efecte specifice și interesante. Deci, Connell și Ryan (1989) au organizat o cercetare în cinci departamente cu ceva mai mult de 100 de angajați, organizată
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
și structurilor motivaționale, mai puțin sau chiar deloc întâlnită la alte forme și structuri psihice, și anume din dihotomizarea lor. Formele și structurile motivaționale se grupează în perechi polare. Astfel, există o motivație pozitivă și o motivație negativă, o motivație extrinsecă și alta intrinsecă, în fine, o motivație cognitivă și una afectivă. La prima vedere, faptul în sine are o mică semnificație. El își sporește însă importanța de îndată ce este interpretat din perspectiva finalității lui. Pe bună dreptate un manager s-ar
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
El ar fi tentat să opteze pentru una sau alta dintre formele fiecărei perechi, considerând-o mai eficientă. De exemplu, n-ar fi exclus ca motivațiile pozitive, intrinseci și cognitive să fie apreciate ca fiind eficiente, iar celelalte trei (negative, extrinseci, afective) ca neeficiente. S-ar putea, de asemenea, ca el să rămână surprins când va afla că fiecare dintre cele șase forme și structuri motivaționale sunt la fel de eficiente sau ineficiente, aceasta în funcție de când și cum sunt folosite, deci în funcție de particularitățile
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
categorii de trebuințe, ci mai degrabă, două-trei. Se pare că nevoile inferioare (de siguranță) și cele superioare (de stimă, de autorealizare) se grupează independent. Aceasta ar însemna că angajații ar putea fi împărțiți în două categorii: unii pentru care motivația extrinsecă (indusă prin factori din afara muncii: salariu, titlul slujbei etc.) este cea mai adecvată și alții pentru care motivația intrinsecă (indusă prin factori ce provin din conținutul activității, și anume conținutul ei creativ, autonom, responsabil) este cea mai adecvată. O altă
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
mai recent în psihologia organizațional-managerială. Diferitele tipuri de injustiție organizațională (distributivă, procedurală, interacțională) sunt tot atâtea surse ale stresului organizațional. În continuare, autorul se centrează pe caracteristicile celor două variabile avute în vedere. El împarte efortul în două categorii: efort extrinsec (necesitat de anumite categorii ale muncii, cum ar fi presiunea timpului, condițiile fizice, responsabilitățile etc.) și efort intrinsec (ce reprezintă un fel de autoangajare a individului interpretată ca un tipar personal rezultat din combinarea cerințelor muncii cu recompensele obținute). Pornind
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
rămâne stabil de-a lungul timpului. Cât privește recompensele, acestea sunt considerate a fi reprezentate de bani (salariu adecvat), stimă (respect și sprijin), securitatea muncii, carieră cu oportunități (stabilitatea statutului, posibilități de promovare etc.). Se observă că și recompensele sunt extrinseci și intrinseci. SHAPE \* MERGEFORMAT Fig. 17.4 − Modelul neechilibrării efort-recompense Modelul a generat o serie de cercetări interesante, dar și numeroase semne de întrebare. De pildă, nu prea este clară caracteristica de stabilitate a supraîncărcării și nici măsura în care
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
DECIZIEI POSTULUI activ scăzut înalt înalt scăzut CERINȚELE POSTULUI efort/încordare scăzute efort/încordare crescute B A 2 1 3 4 CARACTERISTICA POSTULUI STARE AFECTIVĂ DE BINE Înaltă Efect constant Scădere suplimentară Înaltă Scăzut Scăzut A B C Efort ridicat extrinsec intrinsec Recompensă scăzută Angajare/implicare de nivel foarte înalt Cerințele postului bani stimă securitate, oportunități de carieră Orientare Sarcinile de muncă Stimularea Domeniul contactului cu clientul Autonomia Scopuri instituționale Conducerea/supravegherea Izolarea socială CADRUL DE MUNCĂ Orientarea profesională Susținerea/Cererile
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
prin absența schimbării: ea are părul blond; el simte căldura soarelui; aici predicatele se prezintă ca fiind inerente actantului lor subiect. Aceste trăsături sînt lingvistice, adică arbitrare din punctul de vedere al realității referențiale. O stare poate primi însă limite extrinseci de la context, de exemplu, prin prepoziții precum de la - pînă la, dar ele nu le sînt proprii și transformă numai o stare necesară într-o stare contingentă. De altfel, absența schimbării corespunde lipsei schimbării referențiale, încît, dacă cineva spune sînt bolnavă
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
propriile componente structurale și funcționale pentru autodezorganizare. Acest proces poate fi implicat în dezvoltarea normală a organismului, în embriogeneză, precum și în diferite procese patologice (carcinogeneză, boli autoimune, infecții virale). Există două căi principale, interconectate, ale apoptozei: una intrinsecă și alta extrinsecă. 30.1. CALEA APOPTOTICĂ INTRINSECĂ Calea apoptotică intrinsecă este indusă mai ales de către stresul mitocondrial, șocuri termice, leziuni în ADN și este inițiată prin eliberarea intracelulară a factorilor de semnalizare din mitocondrie. Semnalele de stres primite determină atașarea la membrana
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
Deoarece aif este exprimată la nivele ridicate în celulele epiteliale colorectale comparativ cu celulele normale, se consideră că mecanismele epigenetice sunt probabil mai importante decât mutațiile pentru tumorigeneza colorectală mediată de aif (Jeong și colab., 2006). 30.2. CALEA APOPTOTICĂ EXTRINSECĂ Calea apoptotică extrinsecă este mediată de către activarea receptorilor morții. Receptorii apoptotici sunt receptori transmembranari care, după interacțiunea cu ligandul, transmit semnale apoptotice și aparțin suprafamiliei genice a receptorilor factorilor de necroză tumorală (TNFR - tumor necrosis factor receptor), care posedă domenii
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
exprimată la nivele ridicate în celulele epiteliale colorectale comparativ cu celulele normale, se consideră că mecanismele epigenetice sunt probabil mai importante decât mutațiile pentru tumorigeneza colorectală mediată de aif (Jeong și colab., 2006). 30.2. CALEA APOPTOTICĂ EXTRINSECĂ Calea apoptotică extrinsecă este mediată de către activarea receptorilor morții. Receptorii apoptotici sunt receptori transmembranari care, după interacțiunea cu ligandul, transmit semnale apoptotice și aparțin suprafamiliei genice a receptorilor factorilor de necroză tumorală (TNFR - tumor necrosis factor receptor), care posedă domenii extracelulare bogate în
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
2. MECANISME DE INHIBIȚIE A CASPAZELOR, MEDIATE DE PROTEINELE IAP Inhibarea apoptozei, etapă a procesului de reglare apoptotică, este asigurată în mare măsură de proteinele - IAP. Aceste proteine au capacitatea de a bloca activitatea caspazelor, elemente comune ale căii apoptotice extrinseci (exemplu receptorii death) și intrinseci (mecanismul apoptotic mitocondrial), în felul acesta inhibând apoptoza (Hengartner, 2000). Funcția proteinelor IAP este inhibată de către reglatorii acestora (de exemplu Smac/DIABLO) (Shi, 2002). Cel mai comun mecanism prin care proteinele IAP inhibă funcția caspazelor
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
a celui de al 7-lea cartilaj costal până la gâtul celei de a 12-a coaste. Raporturi: - intrinseci - marginea anterioară a plămânului care nu atinge niciodată fundul de sac, la acest nivel găsindu-se punctul cel mai decliv al pleurei. - extrinseci - prin intermediul diafragmului cu ficatul la dreapta, cu splina la stânga și în ambele părți cu lojele renale [20,23]. 1.4. INERVAȚIE ȘI VASCULARIZAȚIE Arterele derivă din arterele intercostale, artera toracică internă, artera musculofrenică, arterele timice, arterele pericardice și arterele bronșice
Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu () [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]
-
îi orientează în anumite direcții toate posibilitățiile sale de evoluție ulterioară, constituind ceea ce se numește, destinul său, adică viitorul său probabil și improbabil. Chiar din clipa nașterii însă, alături de influența factorilor ereditari intrinseci, încep a interveni, activ și continuu, circumstanțele extrinseci ale vieții, și diversele lor influențe modificatoare: factori climatici, meteorologici, cosmici, microbieni, umani, sociali etc. Ei pot modifica moștenirea ancestrală de predispoziții fiziologice și morbide, fie adâncindu-le, fie creând altele noi. Orice individ se naște deci cu anumite posibilități
Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu () [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]
-
a aptitudinilor reacționale, moștenite sau dobândite, proprii unui anumit individ, la un moment dat. El nu este o formulă stabilă și constantă, ci o dată biologică eminamente variabilă, putând evolua la un același individ, în raport cu o sumedenie de factori intrinseci și extrinseci. Cunoașterea fondului temperamento-constituțional al unui individ este foarte importantă din punct de vedere medical, pentru că numai ea permite înțelegerea rațiunii particularităților care diferențiază ființele vii ale aceluiași grup biologic. Numai această cunoaștere poate explica pentru ce bunăoară la cauze asemănătoare
Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu () [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]
-
neconstituționalitate, potrivit prevederilor art. 144 lit. a) din Constituție și ale art. 17 și următoarele din Legea nr. 47/1992, republicata. Curtea constată că obiecția de neconstituționalitate a Legii privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanțe are în vedere constituționalitatea extrinseca a acesteia, invocandu-se în exclusivitate, nerespectarea procedurii de adoptare a legii. I. Astfel în motivarea sesizării se susține că au fost încălcate dispozițiile constituționale cuprinse la art. 64, potrivit cărora "Cameră Deputaților și Senatul adopta legi, hotărâri și moțiuni
DECIZIE nr. 188 din 29 decembrie 1998 referitoare la constituţionalitatea Legii privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanţe. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/122640_a_123969]
-
Legii pentru abilitarea Guvernului de a emite ordonanțe, Curtea urmează să țină seama de dispozițiile art. 2 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, republicata, potrivit cărora sunt neconstituționale acele prevederi care încalcă dispozițiile sau principiile Constituției. Verificarea constituționalității externe (extrinseci) a unei legi presupune compararea ei cu formele de adoptare a legilor prevăzute de Constituție. Așadar, în acest caz, controlul de constituționalitate constă în verificarea îndeplinirii, în mod efectiv, a condițiilor de ordin constituțional pentru adoptarea actului examinat. Din acest
DECIZIE nr. 188 din 29 decembrie 1998 referitoare la constituţionalitatea Legii privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanţe. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/122640_a_123969]
-
prevăzute în Constituție, cât și condiții care sunt prevăzute numai în Regulamentul Camerei Deputaților. Or, prin natura să, Constituția conține doar cele mai importante norme privind procedura de adoptare a legilor, norme a caror nerespectare conduce la posibilitatea constatării neconstituționalității extrinseci a legii. De aceea, daca legiuitorul nu încalcă aceste dispoziții constituționale, legitimitatea dispoziției legale controlate nu poate fi negata. ÎI. 1. Analizând criticile de neconstituționalitate în ceea ce privește art. 66 alin. (1) din Constituție, Curtea Constituțională constată că acest text nu are
DECIZIE nr. 188 din 29 decembrie 1998 referitoare la constituţionalitatea Legii privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanţe. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/122640_a_123969]
-
certificată empiric prin "fapte eroice de vitejie" încununate cu "succesele enigmatice" repurtate de cel înzestrat cu acest har (Gerth și Mills, 1946, p. 52). Ținând cont de această precizare, cultul personalității poate fi conceptualizat ca o tentativă programată de înzestrare extrinsecă a liderului cu calități carismatice. Personalitatea charismatică rezultată în urma travaliului cultic se bazează astfel pe o charismă artificială, extrinsecă, al cărei sediu rezidă în mijloacele propagandistice și nu în calitățile interne ale subiectului carismatic. În schimb, cultul partinic se bazează
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]