3,289 matches
-
SĂ ȘOPTESC, SUNT FERICIT . . ., de Ionel Davidiuc , publicat în Ediția nr. 807 din 17 martie 2013. Te mai rog încă o dată, Doamne, știu că m-ai iubit, În căsuța fermecată, unde am copilărit, Sau acolo sub pădure, în miros de fân cosit, Până somnu-o să ne fure, să șoptesc: Sunt fericit!. Mult, prea mult în viața asta, mi-ai adus, mi-ai dăruit, Știi cât îmi iubesc nevasta, știi și cât am mai greșit, Ai știut întotdeauna, când, cu sufletu-n
IONEL DAVIDIUC [Corola-blog/BlogPost/377604_a_378933]
-
s-o ții în viață, pentru mine și copii, ... Citește mai mult SĂ ȘOPTESC, SUNT FERICIT! Te mai rog încă o dată, Doamne, știu că m-ai iubit,În căsuța fermecată, unde am copilărit,Sau acolo sub pădure, în miros de fân cosit,Până somnu-o să ne fure, să șoptesc: Sunt fericit!. . .Mult, prea mult în viața asta, mi-ai adus, mi-ai dăruit,Știi cât îmi iubesc nevasta, știi și cât am mai greșit,Ai știut întotdeauna, când, cu sufletu-n
IONEL DAVIDIUC [Corola-blog/BlogPost/377604_a_378933]
-
respectul lor pentru animale este ceva de natură exterioară, îl dovedește cruzimea cu care tratează vitele tinere, pe care se limitează doar să nu le ucidă. Cei care pasc vitele nu au înaintat pînă într-acolo încît să facă și fîn, așa încît animalele mor de foame în lunile secetoase. Indienii nu calcă în picioare furnicile, dar lasă cu indiferență pe pribegii sărmani să se stingă de foame și de sete. Există o lună a anului, în care indianul trebuie să
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
n-ar fi trecut pe aici, îi spuse. Stâncile, brazii, iarba, cerul, au rămas pe loc“. Într-o discuție cu Biris, Ștefan își aduce aminte că, în copilărie, într-o seară de vară, întorcându-se acasă într-un car cu fân, adoarme. În momentul în care se trezește, vede deasupra lui numai stelele și a avut senzația că timpul nu mai curge, că se oprise în loc: „Și parcă toiul se oprise pe loc. Parcă timpul nu mai curgea. Nu erau decât
Maria Ungureanu by Fantasticul în opera lui Mircea Eliade – Monografie () [Corola-publishinghouse/Science/1606_a_2947]
-
Noaptea de Sânziene, aflase de la niște studenți despre existența camerei Sambô. Într-o discuție cu Biris, Ștefan, personaj al Nopții de Sânziene, își aduce aminte că, în copilărie, într-o seară de vară, întorcându-se acasă într-un car cu fân, adoarme. În momentul în care se trezește, vede deasupra lui numai stelele și a avut senzația că timpul nu mai curge, că se oprise pe loc: „Și parcă totul se oprise pe loc. Parcă timpul nu mai curgea. Nu erau
Maria Ungureanu by Fantasticul în opera lui Mircea Eliade – Monografie () [Corola-publishinghouse/Science/1606_a_2947]
-
afară nu. (Torsul, Cinci degete se udă spre a trage firul) Câmpul alb, oile negre. Cin-le vede nu le crede, cin-le paște le cunoaște. (Scrisul) Ce trece peste apă și nu face valuri? (Chiotul) Am un car cu fân și merge pe patru resteie. (Oaia) Ce e dulce, și mai dulce și pe taler nu se taie? (Somnul) Pe poduri ferecate, Trec mii nenumărate Și le taie capetele, Și le schimbă numele. (Grăunțele când se macină) Ungur înarmat trece
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
nuci în pod și țăpoiul ăsta nu-i nici de-o treabă. - Că degeaba te trudești! Ai un oboroc? - Da' cum să n-am. - Pune nucile într-însul, ia-l pe umăr și le suie în pod; țăpoiul e pentru fân și paie, iar nu pentru nuci. Omul ascultă, și treaba se făcu îndată. Drumețul merse mai departe, până ce ajunse să mai vadă și altă năzbutie. Un om legase o vacă cu funia de coarne ș-o trăgea în podul grajdului
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
cruce; dar ce vrei să faci? - Ce să fac mă-ntrebi? Da' nu vezi? - Ba văd; numai nu pricep. - Ia haramul ăsta e himisit de foame și nu vrea nici în ruptul capului să se suie-n pod să mănânce fân. - Stăi puțin, creștine, că spânzuri vaca! Ia fânul și-l dă jos la vacă! - Da' nu s-a irosi? - Nu fii scump la tărâțe și ieftin la făină. Atunci omul ascultă și vaca scăpă cu viață. - Bine m-ai învățat
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
fac mă-ntrebi? Da' nu vezi? - Ba văd; numai nu pricep. - Ia haramul ăsta e himisit de foame și nu vrea nici în ruptul capului să se suie-n pod să mănânce fân. - Stăi puțin, creștine, că spânzuri vaca! Ia fânul și-l dă jos la vacă! - Da' nu s-a irosi? - Nu fii scump la tărâțe și ieftin la făină. Atunci omul ascultă și vaca scăpă cu viață. - Bine m-ai învățat, om bun! Pentru un lucru de nimica era
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
zise în sine: Pisica tot s-ar fi putut întîmpla să dea drobul de sare jos de pe horn; dar să se care soarele în casă cu oborocul, să arunce nucile cu țăpoiul și să se tragă vaca în pod la fân, n-am mai gîndit!... Apoi drumețul se întoarse acasă și petrecu lângă ai săi, pe care îi socoti mai cu duh decât pe cei ce văzuse în călătoria sa. Ș-am încălecat pe-o șa Ș-am spus povestea așa
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
trăsnet? (O paranteză: pentru că în pagină există și un grafic, trebuie să recunosc, înduioșat și rușinat, că el îmi aparține... eu fiind, la acea vreme, încadrat ca desenator la organ; în grafic se arată, clar maoist, cum un kg de fîn mediocru trage, în taler, la fel cu două kg de paie; e limpede, nu?) Se dă și programul cinematografelor din Iași. Care se numeau, știți doar: Maxim Gorki, Ilie Pintilie, Pușkin. Era, ce-i drept, și Ion Creangă. Buun. Acum
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
Oricum, Bosch nu a avut în vedere o investigare... maxilo-facială. A pictat și atît. Cît privește soluția tipografică, e de recurs mai degrabă la proverbul flamand circulînd în vremea pictorului și chiar ilustrat de acesta: "Lumea e un stog de fîn; fiecare ia cît poate". După ce, prin anii optzeci, strada de promenadă dus-întors din Dorohoi a fost rasă, au rămas în picioare spatele unor clădiri evreiești ale căror fațade-stil făceau nota distinctă a tîrgului interbelic. Promenîndu-mă, acum cîteva săptămîni, pe strada
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
se mai bea câte o cană de vin fiert. O bucată de vreme te zbengui printre ei, le Încurci treburile și, la un moment dat, te plictisești, Îți vezi de-ale tale, te duci și te joci În jurul căpițelor de fân și de strujeni. Mai spre după-amiază, descoperi În bucătărie o covată mare cu carne multă, rupi fără să te vadă nimeni o bucată de șoric de pe slănină și o bagi vinovat În gură. Pielea e Încă aburindă, iar sarea mășcată
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
mătase 273.000 py 182.000 py Fire de mătase 410.000 uncii 905.000 uncii Gaz (mătase extrafină) 5.170.000 uncii 3.995.000 uncii Ceai 490.000 pfunzi (1 pfund= 0,5 Kg) 1.668.000 pf Fân (proaspăt și uscat) 30.000.000 schi 28.995.000 schi Lemn de foc 280.000 scho ? Cărbune (lignit) 530.000 tsching 20.000 tsching Fier 300.000 pfunzi - Sursa: Max Weber, Introducere în sociologia religiilor, Editura Institutul European, Iași
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
o perioadă destul de lungă, în intervalul 997 î.Hr.-1021 î.Hr., adică peste 2000 de ani. Veniturile statului erau asigurate, după cum se vede, din: monede de cupru, stofe groase din mătase, stofe fine de mătase, fire de mătase, mătase extrafină, ceai, fân, lemn de foc, cărbune, fier. Moneda nu constituie principala formă monetară deși nu putem spune că economia chineză 499 a perioadei nu a fost dezvoltată în comparație cu economia spațiului european, dimpotrivă. Veniturile statului erau asigurate în mare parte din mărfuri caracteristice
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
și de sâmburi de struguri ajută de asemenea la reducerea crizelor de astm. Vitamina E66 și carotenoidele 67 întăresc mucoasa respiratorie și inhibă sinteza leucotrienelor, în timp ce seleniul 68 și glutation peroxidaza (GPX)69 asigură degradarea acestora. Rinita alergică sau „boala fânului” „Boala fânului” sau rinita alergică este o alergie comună. Unul din principalii factori responsabili și activatori ai acestei reacții alergice este histamina. În 1990, la simpozionul pe tema proantocianidolilor, doctorul White de la Universitatea din Nottingham a confirmat că aceștia sunt
Vitamine şi minerale pentru sănătate şi longevitate. Antioxidanţii by Frederic Le Cren () [Corola-publishinghouse/Science/2291_a_3616]
-
sâmburi de struguri ajută de asemenea la reducerea crizelor de astm. Vitamina E66 și carotenoidele 67 întăresc mucoasa respiratorie și inhibă sinteza leucotrienelor, în timp ce seleniul 68 și glutation peroxidaza (GPX)69 asigură degradarea acestora. Rinita alergică sau „boala fânului” „Boala fânului” sau rinita alergică este o alergie comună. Unul din principalii factori responsabili și activatori ai acestei reacții alergice este histamina. În 1990, la simpozionul pe tema proantocianidolilor, doctorul White de la Universitatea din Nottingham a confirmat că aceștia sunt foarte eficienți
Vitamine şi minerale pentru sănătate şi longevitate. Antioxidanţii by Frederic Le Cren () [Corola-publishinghouse/Science/2291_a_3616]
-
acestei reacții alergice este histamina. În 1990, la simpozionul pe tema proantocianidolilor, doctorul White de la Universitatea din Nottingham a confirmat că aceștia sunt foarte eficienți în reducerea formării de histamine și deci a simptomelor alergiilor sezoniere cum ar fi „boala fânului”. Intoxicațiile Fumatul reprezintă cu adevărat un risc important pentru sănătate. O singură țigară (și deci fumul ei) conține aproape 5.000 de produse toxice, printre care solvenți, pesticide, cadmiu (metal greu care acționează contra zincului) etc. Un simplu fum de
Vitamine şi minerale pentru sănătate şi longevitate. Antioxidanţii by Frederic Le Cren () [Corola-publishinghouse/Science/2291_a_3616]
-
legată de testiculele acestuia și strigând: Cine va face ca noi, ca noi să pățească!»”. În Lyon, femeia adulteră trebuia să alerge goală după o găină până ce reușea să o prindă, iar complicele ei, de asemenea dezbrăcat, trebuia să adune fân și să facă din acesta o cizmă. În Languedoc, În secolele al XIII-lea și al XIV-lea, femeia adulteră trebuia să parcurgă goală străzile orașului, la fel ca și bărbatul adulter, dar acesta putea fi, În plus, biciuit de
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
mici „reportaje” sau portrete umane voite pitorești. SCRIERI: Vitralii cu păsări, București, 1967; Corrida, București, 1968; Variațiuni pentru speranță, București, 1970; Canapeaua cu pisici, București, 1971; Să mai câștigi o zi, București, 1972; Ceasornicul de aer, București, 1974; Floarea de fân, București, 1977; Ceaiul de la ora cinci, București, 1983; Tacâmuri de argint, București, 1983; A treia repriză, București, 1988. Repere bibliografice: Dinu Flămând, Adrian Beldeanu, ST, 1969, 4; Dumitru Micu, „Corrida”, RL, 1969, 41; Ioan Neacșu, „Corrida”, ATN, 1969, 10; Valentin
BELDEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285680_a_287009]
-
Variațiuni pentru speranță”, TR, 1970, 49; Ilie Constantin, „Variațiuni pentru speranță”, RL, 1970, 26; Val Condurache, „Să mai câștigi o zi”, CRC, 1972, 37; Nicolae Ciobanu, „Să mai câștigi o zi”, LCF, 1972, 43; Emil Manu, Adrian Beldeanu, „Floarea de fân”, SPM, 1978, 381; Regman, Noi explorări, 238-242. N.Br.
BELDEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285680_a_287009]
-
tătarii, În frunte cu puiul de răzeș, Mitruț... II Era În ziua aceea un văzduh limpede ca lacrima. Înfloriseră trandafirii sălbatici și sulfina. Era vremea când cântă toate păsările câmpului, când țârâie din niște ușoare strune miile de gâze prin fânuri. Ciocârliile umpluseră văzduhul de cântare. Glasurile copiilor din Borzesti s-amestecau cu glasurile păsărilor, și parcă era ziua aceea un imn Închinat frumuseților nemuritoare ale firii. Deodată prima ceată de copii, În frunte cu Ștefăniță, s-a ascuns la pândă
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
51 vaci, 8 boi, 88 mânzați cu mânzate, 2 cai, 15 iepe, 5 noateni, 13 capre, 5 iezi, 83 oi, 12 miei, 3 berbeci, 5 râmători, una căruță de boi nouă, 1 sucman, 3 căzi, 2 antale, 1 claie cu fân, 28 locuitori cu brațele, cari se vor da cu luna sau cu ziua până la acoperirea datoriei ce debiteză către stat, și 455 pogoane pământ după legea rurală, în care pământ sunt diferite roade, adică vii, livezi de pruni, meri, peri
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
locuitori cu brațele, cari se vor da cu luna sau cu ziua până la acoperirea datoriei ce debiteză către stat, și 455 pogoane pământ după legea rurală, în care pământ sunt diferite roade, adică vii, livezi de pruni, meri, peri și fân. Semnat agent A. Comănescu (No. 26 din 13 iulie 1882) 156 {EminescuOpXIII 157} Toate foile din Capitală au publicat și comentat actul de mai sus, esprimîndu-și indignarea și mirîndu-se de acest lucru, la întîia vedere neauzit. Vedem aci o scoatere
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
țoale, 1 vacă, 2 cămăși bărbătești, 3 cămăși femeiești, 3 scurteici femeiești, 2 fețe de ghete, 8 așternuturi, 1 iapă, 3 scoarțe de lână, 3 perne, 95 pogoane porumb a se arenda, 8 flanele, 4 rochii, 1 șervet, 49 pogoane fân a se arenda, 3 zăbune femeiești, 1 zăbun bărbătesc, 3 vase deșerte pentru vin, 2 pieptare de postav, 1 pereche pantaloni femeiești, 4 1/ 2 pogoane pârloagă, a se vinde rodul, 2 brâie roșie, 1 pereche cioareci, 3 plapome, 1
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]