10,854 matches
-
PM Page 96 94 LUCRETIA DUMITRAȘCU FILIOREANU:LUCRERTIA DUMITRAȘCU FILIOREANU 2/19/2011 2:21 PM Page 97 95 Jertfă Proiect de monument gips patinat LUCRETIA DUMITRAȘCU FILIOREANU:LUCRERTIA DUMITRAȘCU FILIOREANU 2/19/2011 2:21 PM Page 98 96 Fântână arteziana Tecuci LUCRETIA DUMITRAȘCU FILIOREANU:LUCRERTIA DUMITRAȘCU FILIOREANU 2/19/2011 2:21 PM Page 99 97 Cvadriga Victoriei proiect de monument gips patinat LUCRETIA DUMITRAȘCU FILIOREANU:LUCRERTIA DUMITRAȘCU FILIOREANU 2/19/2011 2:21 PM Page 100 98 Proiect
Sculptura by Lucreția Filioreanu-Dumitrașcu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1617_a_3094]
-
și o întreb dacă fetele rămân la dânsa. Zice: -„Nu, fetele se odihnesc puțin la mine și apoi se întorc și ele la casele lor pentru că au treabă.” Și m-am trezit la casa mea de la Frasin, lângă teiul de la fântână și un glob mare de lumină a apărut deodată între fântână și tei; era de o frumusețe extraordinară. În grădină, în spatele fântânii era soțul meu care îngrijea o tabla cu iarbă de foc, de lumină. L-am întrebat dacă el
Povestea unei reîntrupări by LEOCADIA GEORGETA CARP () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1268_a_1896]
-
se odihnesc puțin la mine și apoi se întorc și ele la casele lor pentru că au treabă.” Și m-am trezit la casa mea de la Frasin, lângă teiul de la fântână și un glob mare de lumină a apărut deodată între fântână și tei; era de o frumusețe extraordinară. În grădină, în spatele fântânii era soțul meu care îngrijea o tabla cu iarbă de foc, de lumină. L-am întrebat dacă el a făcut globul de lumină și mi-a răspuns că nu
Povestea unei reîntrupări by LEOCADIA GEORGETA CARP () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1268_a_1896]
-
la casele lor pentru că au treabă.” Și m-am trezit la casa mea de la Frasin, lângă teiul de la fântână și un glob mare de lumină a apărut deodată între fântână și tei; era de o frumusețe extraordinară. În grădină, în spatele fântânii era soțul meu care îngrijea o tabla cu iarbă de foc, de lumină. L-am întrebat dacă el a făcut globul de lumină și mi-a răspuns că nu știe cine l-a făcut. Mulțumesc! Am ajuns într-o noapte
Povestea unei reîntrupări by LEOCADIA GEORGETA CARP () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1268_a_1896]
-
liber și eliberat de tot ce-i în viața de zi cu zi. Livezile sunt bogate toamna, pomii fiind încărcați cu mere, pere, nuci, alune și multe alte, fructe ce le aștepți în fiecare an cu nerăbdare. Mă impresionează și fântânile cu ciutură ale căror apă este mereu rece pe timp de vară, apă bună care-ți potolește setea. Avem locuri frumoase, un sat frumos cu oameni frumoși, buni, dar care nu știu să prețuiască ceea ce au. Îmi iubesc satul și
Şoapte by Svetlanu Iurcu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101016_a_102308]
-
S-a păstrat în constiința localnicilor și sub numele de “Copacul cel mare”. Are venerabila vârstă de peste 600 de ani. Nu este înalt dar are o coroană stufoasă. -Fântâna puturoasă- Nu departe de Fagul prințesei, există, din vremuri stăvechi o fântână cu cumpănă. Se pare că din cauza apei cu gust sălciu i s-a spus așa. Ea există și astăzi. -Dealul Mesteceni- Un alt monument al naturii îl formează acest deal situat în vestul cătunului Surdești. Este printre cele mai înalte
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
de canalizare. Din numărul total de locuitori în prima fază de implementare a unui proiect de alimentare cu apă nu toți locuitorii de la sate (din condiții financiare sau de educațieă se racordează la sistem, motiv pentru care ei rămân credincioși fântânilor satului, fântâni care se poluează întru-un interval scurt datorită lipsei sistemului de canalizare și respectiv a poluării accidentale. Din acest principal și foarte important motiv este strict necesar (iar autoritățile au înțeles acest lucru) ca odată cu sistemul de alimentare
Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
-
Din numărul total de locuitori în prima fază de implementare a unui proiect de alimentare cu apă nu toți locuitorii de la sate (din condiții financiare sau de educațieă se racordează la sistem, motiv pentru care ei rămân credincioși fântânilor satului, fântâni care se poluează întru-un interval scurt datorită lipsei sistemului de canalizare și respectiv a poluării accidentale. Din acest principal și foarte important motiv este strict necesar (iar autoritățile au înțeles acest lucru) ca odată cu sistemul de alimentare cu apă
Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
-
locuinței, utilizarea WCului, precum și pentru creșterea animalelor de pe lângă gospodăriile proprii ale locuitorilor; - apă pentru nevoi publice: unități de învățământ de toate gradele, creșe, spitale, policlinici, băi publice, cantine, cămine, hoteluri, restaurante, magazine, cofetării, unități pentru distribuirea locală a băuturilor răcoritoare, fântâni de băut apă, completare la fântânile ornamentale (dacă nu sunt alte surseă etc. - apă pentru stropitul spațiilor verzi. - apă pentru stropitul străzilor, spălatul piețelor și străzilor, când nu se poate altfel apa va fi luată din rețeaua de apă potabilă
Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
-
animalelor de pe lângă gospodăriile proprii ale locuitorilor; - apă pentru nevoi publice: unități de învățământ de toate gradele, creșe, spitale, policlinici, băi publice, cantine, cămine, hoteluri, restaurante, magazine, cofetării, unități pentru distribuirea locală a băuturilor răcoritoare, fântâni de băut apă, completare la fântânile ornamentale (dacă nu sunt alte surseă etc. - apă pentru stropitul spațiilor verzi. - apă pentru stropitul străzilor, spălatul piețelor și străzilor, când nu se poate altfel apa va fi luată din rețeaua de apă potabilă, total sau parțial; - apă necesară pentru
Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
-
să mănînc ceva... Parcă am lilieci în stomac! Și intră în casă ca o umbră, lăsîndu-mă singur și trist, fără speranța că voi mai putea continua vreodată povestea întîmplărilor lor. După ce am ieșit în drum și am făcut cotul spre fîntînă, l-am zărit pe Vlad. Venea, pesemne, de la magazinul din centru și părea ostenit și morocănos. Ducea pe umăr, făcută colac, o frînghie uriașă, nouă-nouță. Cum a dat cu ochii de mine a zîmbit mai mult forțat și m-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
poezia publicată. "Să știi tu, Ilinca, mărturisise el, printre altele, în cele două pagini de la P.S.-ul scrisorii, că versurile acelea pentru tine le scrisesem și le-am trimis la revistă așa cum ți le-am citit ție, atunci, seara, lîngă fîntînă și nu altfel. Pe cuvînt! Degeaba te-ai supărat pe mine și i-ai spus lui Virgil că poezia publicată mi-a fost scrisă de Matei. Cum ai putut spune un asemenea lucru despre mine, cînd mă cunoști și știi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
om superior; îl numesc o culme". O Amiază eternă este viața. Și Nietzsche-Zarathustra se întreabă privitor la destinul său: Când, o, Cerule, vei bea acest strop de rouă, căzut din toate lucrurile pământului când vei bea acest suflet singular ! Când Fântână a Eternității, senin și teribil abis al Amiezii, când îmi vei resorbi acest suflet în tine?" * Confuzii grave s-au făcut privind viziuni fundamentale nietzscheene, și anume, "moartea lui Dumnezeu", voința de putere, Supraomul. Când el scria "Gott ist tot
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
deși niciodată nu am pus degetul pe vreo frunză prin striațiile căreia să pulseze certitudinea.) Nu țineau mult, dar erau. Enigmatice și suficient de țipătoare cât să-și atragă privirile piezișe ale întregii străzi. Azi un parc englezesc, mâine o fântână franțuzească, poimâine nalbă, crin, cucută... Doamne, ce iubeam colțișorul ăsta al ei, cameleonic, înțesat de șerpi vara și de iepuri bruni, ca de câmp, în ultimele luni de toamnă! Nu știu cum le făcea să crească așa de repede! O vreme, am
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
înveselești! to: ada from: david ...și cum ai dat de mine? 16:51 to: david from: ada îți spun data viitoare. 16:53 to: ada from: david când e asta? 16:53 to: david from: ada mâine la șapte. la fântână, la universitate. 8. ... Ai mei s-au despărțit într-o joi dimineață. Extrem de civilizat. Fără tam-tam. Ne-au așteptat să venim de la școală. Întâi David, pe urmă eu. Am mâncat toți patru, am schimbat banalitățile obișnuite, am și glumit puțin
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
Bahna și Cucuteni. Apele subterane de adâncime se află cantonate sub nivelul talvegului văilor la adâncimi de 07 metri, iar în zonele mai înalte se găsesc la adâncimi de circa 20 metri și sunt exploatate într-un număr mare de fântâni, atât pentru alimentarea populației, cât și pentru irigații. 6. Învelișul biopedogeografic Vegetația Unitățile fizico-geografice de pe teritoriul județului imprimă diversitatea covorului vegetal, iar cea mai mare parte a teritoriului aparține zonei de silvostepă. Aceasta este caracterizată prin păduri de stejar (Quercus
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
comitetului care se ocupau de această propagandă aveau legături și cu staroverii din Tg. Frumos, însă nu sunt date cifre referitoare la urmările acestor acțiuni. În prezent comunitatea de aici reprezintă cea mai importantă comunitate urbană rusolipovenească din Moldova. După ce Fântâna Albă a devenit un important centru al credinței starovere și nucleu polarizator, pe cale ierarhică, pentru așezările ruso-lipovenești de pe teritoriul actual al României, la Tg.Frumos a funcționat, o perioadă de timp, o episcopie a staroverilor care, după mai bine de
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
perimetrul orașului cât și în lunca Bahluiețului până la Jora și Dădești, spre vest și spre Războieni, în partea de est a orașului. Apa pentru irigații provine din pânza freatică din șesul Bahluiețului dar și din baza teraselor, fiind captată în fântâni. “Pentru a avea o idee despre gradul de dezvoltare a legumiculturii în zonă, trebuie să amintim faptul că circa 50% din terenurile intravilane de pe raza orașului Tg. Frumos sunt cultivate cu legume și zarzavaturi și aceeași proporție din terenuri Ă50
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
rusesc al pădurii de tei (lipa= tei) , locul unde s-au așezat primii ruși de rit vechi, la care se adaugă sufixele românești -ovan, -ovean, -oveni, după modelul moldovan, moldovean, moldoveni. Marea majoritate a lipovenilor din România aparține ierarhiei de Fântâna Albă, în prezent cu sediul la Brăila, iar o mică parte - celei de Novozâbkov (Rusia). Cea mai importantă concentrare a rușilorlipoveni se află în Dobrogea, fiind urmată de cea din nord-est (mai ales județele Iași și Suceava). În Moldova, staroverii
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
i senin?țațe clar?? ?i solemn?, luna prive?te alteori, din imensitatea ț?cut? a cerului, o lume plin? de frumuse?e ?i vraj? o adev?rât? Arcadie urzit? din murmur de fluier ? i plânset de ape „clar izvorând din fântâne", din sunet de bucium ?i cântec de clopot „umplând cu glasul lui sar?" din sclipiri de stele ?i scântei de lumin? coborând pe umerii dealurilor: „ Sară pe deal buciumul sun? cu jale, Turmele l urc, stele le scap???-n cale
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
a vocalei deschise „a", prin repetarea cuvântului „de" ?i prin rimă deschis?, ci ?i la nivelul imaginilor artistice) este o dimensiune fundamental? a crea?iei poetului. În opera să, toate apele au virtu?i muzicale: „apele plâng clar izvorând În fântâne" (Sară pe deal), „Îngâna-ne-vor c-un cânt / Singuratece izvoare" (Dorin? a), „murmurul cel dulce / Din izvorul fermecat" {F?t-Frumos din tei), „al m?rii aspru cânt" (Meii om un singur dor), „izvorul prins de vraj? ????rea sunând
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
industrializa, fiind considerat un oraș dubios, de chiaburi. EA: Eu eram față săracă, oropsita, într-un sat amărât. Ai mei munceau din greu la câmp, cu animalele. Vară făceam tezic. Aveam 10 ani, mă sculau de dimineață, luăm apă din fântână și la frământat tezic. Scârbos. (Tezic e balega amestecata cu paie, folosit că și combustibil sau material de construcție.) Dar am scăpat și am ajuns la oraș. Am fugit de acasă la tânți Aurelia, care fusese ceva activistă și soțul
Sunt un moș burghezo-moșier by Jorj-Ioan Georgescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1264_a_2119]
-
tras o concluzie temporala: „ Ca izvoru-n râu și vântul pe pustii, Iar pleacă din viața mea o nouă zi; Două zile încă nu m-au întristat: Ziua ce-a trecut și ziua ce o veni !”. Aflat în parcul teatrului,printre fântâni arteziene,poetul Mihail Eminescu îi dă replica : „ Cu mâne zilele-ți adaugi\Cu ieri viața ta o scazi\Și ai cu toate astea-n fața\ De-apururi ziua cea de azi ”. Tinerii orașului studiază în licee și colegii de tradiție:Liceul
BANCHETUL CUGETĂRILOR by Eugen - Nicuşor Marcu [Corola-publishinghouse/Imaginative/1594_a_2966]
-
în licee și colegii de tradiție:Liceul Pedagogic,Colegiul „Gheorghe Roșca Codreanu”,Liceul „A.I.Cuza”. Pe vremuri Păstorel Teodoreanu a fost încântat de cursurile de limbă română și l-a onorat pe profesorului Fântânaru,cu o epigramă: „ Dacă apa din fântână \ S-ar preface-n vin Cotnar,\ Aș lăsa limba română\ Și m-aș face Fântânar !”. Recomandările poetului G.G. Ursu din fiecare primăvara se adresează tinerilor eminenți,speranțe ale orașului de mâine: „ Au înflorit salcâmii la Bârlad\Orașul e-o legenda
BANCHETUL CUGETĂRILOR by Eugen - Nicuşor Marcu [Corola-publishinghouse/Imaginative/1594_a_2966]
-
roz.O urmează împreună. La capătul ei sunt zidurile de piatră ale unei mici cetăți.Bărbatul bate cu inelul fixat în gura unui cap de leu pe auriu.Ecoul preia sunetul metalic.Poarta se deschise larg.Străbat curtea interioara printre fântâni arteziene.Urcă treptele de marmură și se opresc în fața unei uși de lemn masiv.Deasupra portalului este o inscriptie încrustata în piatră. „Du-te la prieteni mai curând când au nevoie de tine,nu când sunt fericiți”.(Chilion). Deschid cea
BANCHETUL CUGETĂRILOR by Eugen - Nicuşor Marcu [Corola-publishinghouse/Imaginative/1594_a_2966]