2,882 matches
-
cele din urmă victorioasă, păcălindu-l pe cel care o izolase. Personajele masculine, mai ales în postura de soți autoritari, apar deseori în Decameronul sau în Povestirile din Canterbury într-o imagine decăzută, ridicolă, grotescă chiar. Ca și cioara din fabula amintită, majoritatea personajelor feminine chauceriene sau boccaccești, vorbesc cu putere despre drepturile lor, reușesc să-i păcălească pe bărbații suspicioși, pe drept sau numai imaginar, și preiau controlul destinelor proprii. „O voce feminină care se face remarcată este esențială pentru
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
ar fi dominantă (avem un raport de 11400 la 4400 de versuri). 577 Sunt valorificate, în cele douăzeci și trei de povestiri ale capodoperei chauceriene, toate speciile cunoscute ale Evului Mediu: romane, vieți de sfinți, povestiri ale unor miracole, predici, fabule, fabliau-uri, parodii, satire, confesiune autobiografică.578 575 John Addington Symonds, op. cit., passim. 576 Alberto Moravia, Man as an End: A Defense of Humanism. Literary, Social, and Political Essays, translated by Bernard Wall, New York, Farrar Straus & Giroux, 1965, p. 144. (trad
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
iar Giovanni Boccaccio pare a-și propune să demonstreze că ființa umană nu se poate sustrage naturii, cea care guvernează lumea prin legi ineluctabile. Ninfale fiesolano (1344-1346) reprezintă opera care anunță cel mai bine, ca un herald, Decameronul. Este o fabulă pastorală, cu iz legendar, deoarece încearcă să explice apariția cetății Fiesole. Tehnica narativă a autorului este în această operă superioară în comparație cu celelalte creații ale tinereții, deoarece renunță la digresiunile livrești sau mitologizante, care atât de mult umbreau povestea lui Florio
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
și de cea a poeziei. În Evul Mediu acestea reprezintă narațiunea simplă, lungă, care dezbate problematica iubirii, plecând de la experiența unor personaje distincte.” Robert O. Payne, op. cit., p. 2. 630 Ibidem, p. 21. 631 „și erau scrise-n cărțulie,/ știți, fabule în stihuri puse/ De condeieri în vremi apuse,/ și oamenii aminte luau,/ Cât legea firii o-ndrăgeau.” Geoffrey Chaucer, Legenda femeilor cinstite și alte poeme, Editura Cartea Românească, București, 1986, p. 33. 177 distinctă, o voce aparte 632, așa cum se
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
la ea, poetul nu uită să sublinieze importanța vechilor scrieri în oferirea unor modele de viață și de dragoste autentice. Iubirea este privită ca o artă, cunoaște o adevărată stilizare, asemănătoare cu arta poeziei. Scrierea este alegorică, are aspectul unei fabule și valorifică motive cunoscute în epoca medievală: paradisiaca grădină a iubirii (prefigurând o atmosferă curtenească, galantă), descrierea templului lui Venus, zeitate protectoare a îndrăgostiților, care guvernează întreaga fire, inscripțiile de pe 669 Phillipa Hardman, Chaucer's Man of Sorrows: secular images
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
Criseyde, în „The Journal of English and Germanic Philology”, April 1994, vol. 93, nr. 2, p. 211. 670 Ibidem, p. 214. (trad. n.) 184 poartă care trimit la Dante 671, pretutindeni în acest parc se zăresc zeități și personaje mitologice. Fabula aceasta cu păsări reproduce, in nuce, imaginea societății engleze medievale, căci păsările se grupează după rang și cunosc o ierarhie foarte bine structurată. Momentul temporal ales nu este întâmplător primăvara, autorul are o predilecție pentru acest anotimp al revirimentului naturii
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
criticii literari au descoperit și discrepanțe între narator și istorisirea sa. Diversitatea originii sociale a pelerinilor este depășită sau întrecută doar de diversitatea povestirilor și a temelor acestora, deoarece scriitorul englez dezvoltă specii precum romanul curtenesc, savuroase fabliau-uri, alegorii, predici, fabule, vieți ale sfinților. Capodopera sa dă cititorilor senzația de veridicitate, de realism, dar este și o dovadă a profundelor cunoștințe ale autorului, și trimite chiar mai departe, la complexitatea culturii medievale. Boccaccio și Chaucer au fost spirite instruite care au
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
o va plânge pe cea dispărută din cauza crudului său act ucigaș și vindicativ, ignorându-i trădarea, percepând-o ca pe o soție ideală, amintind de percepția pe care Ianuarie o avea în legătură cu Mai.91 Povestirea economului este, de fapt, o fabulă dacă se pune pe prim plan latura moralizatoare urmărită de autor, sau o legendă a ciorii, unde Phoebus își ucide soția ce l-a încornorat, după ce pasărea îi dezvăluise infidelitatea acesteia, dar, surprinzător, în final regretă gestul pripit, aproape că
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
bărbatului neputincios, încornorat, nemaipăstrând nimic din figura zeului olimpian activ și inteligent. „Soția îi este moartă, cioara a fost eliberată, Natura a triumfat asupra Rațiunii.”93 Prin faptul că a vorbit, cioara, care de altfel deține locul principal în acțiunea fabulei, fiind un fel de succedaneu al femeii, a reușit să-și dobândească libertatea. O pasăre încarcerată și o soție restricționată vor căuta întotdeauna libertatea. Oferindu-i se posibilitatea, prin personificare, de a-și exprima opinia, pasărea este în cele din
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
cele din urmă victorioasă, păcălindu-l pe cel care o izolase. Personajele masculine, mai ales în postura de soți autoritari, apar deseori în Decameronul sau în Povestirile din Canterbury într-o imagine decăzută, ridicolă, grotescă chiar. Ca și cioara din fabula amintită, majoritatea personajelor feminine chauceriene sau boccaccești, vorbesc cu putere despre drepturile lor, reușesc să-i păcălească pe bărbații suspicioși, pe drept sau numai imaginar, și preiau controlul destinelor proprii. „O voce feminină care se face remarcată este esențială pentru
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
ar fi dominantă (avem un raport de 11400 la 4400 de versuri). 577 Sunt valorificate, în cele douăzeci și trei de povestiri ale capodoperei chauceriene, toate speciile cunoscute ale Evului Mediu: romane, vieți de sfinți, povestiri ale unor miracole, predici, fabule, fabliau-uri, parodii, satire, confesiune autobiografică.578 575 John Addington Symonds, op. cit., passim. 576 Alberto Moravia, Man as an End: A Defense of Humanism. Literary, Social, and Political Essays, translated by Bernard Wall, New York, Farrar Straus & Giroux, 1965, p. 144. (trad
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
iar Giovanni Boccaccio pare a-și propune să demonstreze că ființa umană nu se poate sustrage naturii, cea care guvernează lumea prin legi ineluctabile. Ninfale fiesolano (1344-1346) reprezintă opera care anunță cel mai bine, ca un herald, Decameronul. Este o fabulă pastorală, cu iz legendar, deoarece încearcă să explice apariția cetății Fiesole. Tehnica narativă a autorului este în această operă superioară în comparație cu celelalte creații ale tinereții, deoarece renunță la digresiunile livrești sau mitologizante, care atât de mult umbreau povestea lui Florio
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
și de cea a poeziei. În Evul Mediu acestea reprezintă narațiunea simplă, lungă, care dezbate problematica iubirii, plecând de la experiența unor personaje distincte.” Robert O. Payne, op. cit., p. 2. 630 Ibidem, p. 21. 631 „și erau scrise-n cărțulie,/ știți, fabule în stihuri puse/ De condeieri în vremi apuse,/ și oamenii aminte luau,/ Cât legea firii o-ndrăgeau.” Geoffrey Chaucer, Legenda femeilor cinstite și alte poeme, Editura Cartea Românească, București, 1986, p. 33. 177 distinctă, o voce aparte 632, așa cum se
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
la ea, poetul nu uită să sublinieze importanța vechilor scrieri în oferirea unor modele de viață și de dragoste autentice. Iubirea este privită ca o artă, cunoaște o adevărată stilizare, asemănătoare cu arta poeziei. Scrierea este alegorică, are aspectul unei fabule și valorifică motive cunoscute în epoca medievală: paradisiaca grădină a iubirii (prefigurând o atmosferă curtenească, galantă), descrierea templului lui Venus, zeitate protectoare a îndrăgostiților, care guvernează întreaga fire, inscripțiile de pe 669 Phillipa Hardman, Chaucer's Man of Sorrows: secular images
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
Criseyde, în „The Journal of English and Germanic Philology”, April 1994, vol. 93, nr. 2, p. 211. 670 Ibidem, p. 214. (trad. n.) 184 poartă care trimit la Dante 671, pretutindeni în acest parc se zăresc zeități și personaje mitologice. Fabula aceasta cu păsări reproduce, in nuce, imaginea societății engleze medievale, căci păsările se grupează după rang și cunosc o ierarhie foarte bine structurată. Momentul temporal ales nu este întâmplător primăvara, autorul are o predilecție pentru acest anotimp al revirimentului naturii
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
evolua, Își va Întări pozițiile, va da dovadă de o agresivitate constructivă și bine ținută În frâu. În caz contrar, tranzitul se va traduce printr-o perioadă de eșec și descurajare. Sens: Să facem apel la domnul de La Fontaine, Întrucât fabulele sale abundă În descrieri potrivite cu mesajul Saturn/Marte, care ne vorbește despre valoarea efortului... De exemplu, trebuie să avansăm „pe un drum ce urcă, nisipos, anevoios”, să nu lăsăm „nici un semn peste care mâna să nu treacă-o dată
[Corola-publishinghouse/Science/1869_a_3194]
-
În anii ’50-’60. A jucat În Riscurile meseriei, Vestul Sălbatic etc. A lansat șlagăre ca Ne me quitte pas. Multe din cântecele lui au fost reluate de Neil Diamond, Frank Sinatra, David Bowie și alții. (n. tr.) Citat din fabula lui La Fontaine „Musca și căruța poștei” (În franceză, „Le Coche et la Mouche”). (n. tr.) Citat din fabula lui La Fontaine „Plugarul și copiii săi” (În franceză, „Le Laboureur et ses Enfants”). (n. tr.) Citat din fabula lui La
[Corola-publishinghouse/Science/1869_a_3194]
-
pas. Multe din cântecele lui au fost reluate de Neil Diamond, Frank Sinatra, David Bowie și alții. (n. tr.) Citat din fabula lui La Fontaine „Musca și căruța poștei” (În franceză, „Le Coche et la Mouche”). (n. tr.) Citat din fabula lui La Fontaine „Plugarul și copiii săi” (În franceză, „Le Laboureur et ses Enfants”). (n. tr.) Citat din fabula lui La Fontaine „Vulpea și strugurii” (În franceză, „Le Renard et les Raisins’’). În română avem expresia „strugurii sunt acri”, preluată
[Corola-publishinghouse/Science/1869_a_3194]
-
Citat din fabula lui La Fontaine „Musca și căruța poștei” (În franceză, „Le Coche et la Mouche”). (n. tr.) Citat din fabula lui La Fontaine „Plugarul și copiii săi” (În franceză, „Le Laboureur et ses Enfants”). (n. tr.) Citat din fabula lui La Fontaine „Vulpea și strugurii” (În franceză, „Le Renard et les Raisins’’). În română avem expresia „strugurii sunt acri”, preluată ca atare din fabula „Vulpea și strugurii” a scriitorului antic grec Esop, de la care s-a inspirat de altfel
[Corola-publishinghouse/Science/1869_a_3194]
-
Plugarul și copiii săi” (În franceză, „Le Laboureur et ses Enfants”). (n. tr.) Citat din fabula lui La Fontaine „Vulpea și strugurii” (În franceză, „Le Renard et les Raisins’’). În română avem expresia „strugurii sunt acri”, preluată ca atare din fabula „Vulpea și strugurii” a scriitorului antic grec Esop, de la care s-a inspirat de altfel și La Fontaine. (n. tr.) Citat din fabula „Leul și șoarecele” (În franceză, „Le Lion et le Rat’’) de La Fontaine. (n. tr.) Semnele de Pământ
[Corola-publishinghouse/Science/1869_a_3194]
-
franceză, „Le Renard et les Raisins’’). În română avem expresia „strugurii sunt acri”, preluată ca atare din fabula „Vulpea și strugurii” a scriitorului antic grec Esop, de la care s-a inspirat de altfel și La Fontaine. (n. tr.) Citat din fabula „Leul și șoarecele” (În franceză, „Le Lion et le Rat’’) de La Fontaine. (n. tr.) Semnele de Pământ sunt Taurul, Fecioara și Capricornul. (n. tr.) François-René de Chateaubriand, scriitor și om politic francez (1768-1848). Este considerat părintele romantismului francez. (n. tr
[Corola-publishinghouse/Science/1869_a_3194]
-
golite și pustii Oare câte doruri îngropat‐am noi, Crizanteme, crizanteme, flori târzii Biciuite de vânt aspru și de ploi!? Cât privește George Nedelea a publicat în Lumina, ca de obicei, poezii fel de fel. Iată de data aceasta o fabulă: „Două cărți” ale secretarului cenaclului Alexandru Vl ahuță, publicate în revistă în aprilie 1946 (nr.15‐16): Într‐o bibliotecă mare / Dintr‐un oraș oarecare / Că‐l cheamă Bârlad, Vaslui / Importanță mare, nu‐ i, / Mai acum un an sau doi
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
românești." - 10.09.2007 25. Alexandru Ionescu însemnări în verde - gri - "Doamnei și dlui dr. Dumitru Marin cu statornică prețuire. Din ziua fermecătoarei serbări a cărții și mai ales a prieteniei" - 18.09.2007 26. Val Andreescu - Florete melancolice (epigrame, fabule, rondeluri și epitafuri) - "Dlui prof. dr. Dumitru V. Marin, o personalitate a Culturii și sprijinitorul nr.1, considerația, stima și mulțumirile autorului Val Andreescu." - Vaslui 16 dec. 2007 27. Alexandru Ionescu - Ciudatele fantezii ale lui Joe Babuinul - "D-nei și D-
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
Nicolae Iorga>> Negrești - Vaslui - "Prietenului vechi (dar nu bătrân !) D. Marin, cu cele mai bune amintiri." - 06.12.2008 30. Gheorghe Brătescu - Jidovul rătăcitor - "Cu multă afecț iune profesională, dlui prof. Dumitru Marin, din partea autorului." 2008 354 31. Val Andreescu - Fabule - "Domnului prof. dr. Dumitru V. Marin, toată prețuirea și recunoștința modestului autor, Val Andreescu" - 17.03.2009 32. Val Andreescu - Fiorii zborului tandru"Domnului prof. D.V. Marin, cu prețuire și admirație nedisimulată pentru un timp al definirilor, autorul Val Andreescu
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
2009 358 V. MEDALIOANE (selecții) ANDREESCU, Val, n. 25 martie 1949 în Cățelești Bacău. Debut literar ziarul Steagul Roșu, Bacău, poezie. A activat în mai multe cenacluri literare din Vaslui și Iași. Debut în volum, Calul cu potcoave roz (epigrame, fabule, panseuri) 2006, a continuat cu Florete melancolice (epigramă, fabulă, rondel) 2008, Fiorii zborului tandru, (poezie) și Fabule (2008), redactor șef Meridianul. APOSTU, Mihai, n. 4 septembrie 1962, Vaslui (Dodești, comuna Viișoara): A urmat cursurile școlii primare în satul natal, iar
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]